Leul a avut o evoluție stabilă joi față de principalele monede, cursul acestora cunoscând modificări de mică amploare. Media euro a înregistrat o scădere minimă, de la 4,9724 la 4,9723 lei, iar tranzacțiile se realizau între 4,971 și 4,973 lei, valori identice cu cele de miercuri.

Nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a menținut tendința de scădere a indicilor ROBOR, cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,19 la 6,18%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,23 la 6,22%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022. La rândul său, indicele la 12 luni a alunecat de la 6,25 la 6,24%.

Creșterea inflației din Statele Unite în decembrie la 3,4%, față de 3,1% în luna precedentă, a depreciat euro de la 1,0989 la 1,0958 dolari. Aceste date economice fundamentale au fost publicate după anunțarea cursului monedei americane, care a scăzut de la 4,5418 la 45351 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,3298 la 5,3251 lei iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 5,7780 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 296,2584 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.030 – 2.035 dolari/uncie.

Media monedei maghiare s-a depreciat 379,50 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3505 zloți/euro.

Decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare a Statelor Unite) de a autoriza 11 societăţi să-şi lanseze propriul ETF (fond care permite investitorilor să profite de evoluția bitcoin, fără a face plasamente directe în criptomonedă), a ridicat cotațiile monedei digitale la 45.733 – 47.428 dolari. Ethereum a profitat la rândul său de optimismul din piață și a crescut la 2.569 – 2.664 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Anul 2023 a adus pe piața muncii noi recorduri în ceea ce privește dorința candidaților de a accesa noi oportunități profesionale. Peste 12,5 milioane de aplicări au fost înregistrate pe platforma de recrutare online bestjobs anul trecut, cu 45% mai multe decât în 2022. Și numărul candidaților nou înregistrați pe platformă a depășit așteptările, cu aproape 700.000 de noi CV-uri adăugate în ultimul an pe bestjobs.

„Contextul economic din 2023 a mobilizat masiv candidații, aceștia căutând oportunități mai bine plătite și care să le permită să aibă un trai confortabil. Tendința va continua și în 2024, iar companiile vor fi din ce în ce mai selective în recrutare, pe fondul nevoii de specialiști și în limita bugetelor disponibile. Candidații cu competențe specifice jobului și cu experiență vor avea de câștigat, tocmai de aceea dezvoltarea aptitudinilor ar trebui să fie o prioritate constantă pentru aceștia”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Și anul trecut, industrii precum Ingineria, IT&C și Construcțiile s-au confruntat cu lipsa de specialiști, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții, fie prin formarea internă a angajaților, fie prin creșterea bugetelor de recrutare. Astfel, atragerea de candidați cu competențe specifice jobului pare să fie o prioritate pentru companii în 2024, după cum explică specialiștii bestjobs.

Flexibilitatea la job, tot mai importantă pentru angajați

De partea candidaților, flexibilitatea în program și în modul de lucru a devenit tot mai importantă în ultimul an. Astfel, 6 din 10 angajați declarau într-un sondaj recent al bestjobs că acesta este un criteriu esențial în alegerea unui job nou. Tot în această direcție, specialiștii bestjobs notează un interes mai mare din partea candidaților de a-și lua un job suplimentar, part-time sau project-based, pentru a-și putea suplimenta veniturile.

Inteligența Artificială pătrunde tot mai mult în universul HR

În 2024, este de așteptat și ca Inteligența Artificială să ocupe un loc tot mai important pe piața muncii. Datele bestjobs arată că automatizarea proceselor de recrutare și crearea de instrumentele inteligente vor reprezenta un sprijin valoros atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, facilitând găsirea personalului necesar într-un interval scurt de timp, cu cheltuieli minime.

“În nou an, misiunea noastră, la bestjobs, este să simplificăm și să eficientizăm procesul de recrutare, păstrând aceleași prețuri, pentru a ne susține în continuare partenerii să traverseze această perioadă plină de provocări. Continuăm să aducem inovație în domeniul recrutării, investind și dezvoltând servicii care să răspundă nevoilor din piață, cum este bestjobs LIVE, un serviciu unic în care noi credem foarte mult și care aduce o față mai umană procesului de recrutare, facilitând o potrivire mai rapidă a echipelor“, a adăugat Ana Vișian.

Transparența ofertelor salariale, tot mai populară printre angajatori

Dacă la finalul anului 2022, aproximativ 22% dintre anunțurile de joburi publicate pe bestjobs menționau salariul sau un interval salarial, în 2023, procentul acestora s-a apropiat de 40%. „Acesta este un progres semnificativ pentru piața muncii din România, care se aliniază rapid cu Directiva de transparentizare a salariilor adoptată la nivelul Uniunii Europene”, completează Ana Vișian. Aceasta va fi transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, obligând angajatorii să asigure transparență salarială atât înainte, cât și după angajare. În acest sens, angajatorii trebuie să adopte măsurile necesare pentru a se alinia prevederilor.

În 2023, România a avut peste 5,7 milioane de angajați activi. Potrivit datelor din cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, 29,2% dintre angajați aveau un salariu cuprins între 3.001 și 4.000 de lei. 26,1% au câștigat între 4.001 și 7.000 de lei, iar 21,1% între 2.001 și 3.000. 7,8% au câștigat mai puțin de 2.000 de lei net, pe lună, 10,3% între 7.001 și 10.000 de lei, iar 5,5% peste 10.000 de lei. Aceste medii au fost extrase din cele peste 700.000 de salarii introduse de către angajați în Salario, comparatorul salarial marca eJobs.

Cel mai bine plătiți în 2023 au fost angajații din Capitală, care au înregistrat o medie netă lunară de 5.000 de lei (media include toate domeniile de activitate și toate nivelurile de experiență și pregătire profesională). Județul Timiș s-a aflat pe locul al doilea, cu 4.700 de lei net, urmat de Cluj (4.500 de lei), Ilfov, Iași, Brașov, Sibiu și Satu Mare (toate cu 4.000 de lei).

Cu o medie netă de 3.100 de lei pe lună, Caraș-Severin este județul cu cele mai mici salarii din România. Tot în aceeași listă se mai află Gorj, Ialomița și Vâlcea – toate trei cu medii înregistrate de 3.200 de lei; Vaslui (3.300 de lei), Covasna și Vrancea (3.400 de lei); Călărași, Teleorman și Mehedinți (3.500 de lei).

Indiferent de județele în care se află, angajații din IT au câștigat cel mai bine și în 2023 – 6.500 de lei pe lună. Cei din project management și cercetare / dezvoltare au avut, în medie, salarii de 6.000 de lei pe lună, cei din management 5.500 de lei, în timp ce salariul mediu din construcții / instalații a fost de 5.000 de lei pe lună. Mediile cele mai mici au fost marcate de cei care lucrează în sectorul serviciilor de înfrumusețare (3.000 de lei), au pair / babysitting / curățenie (3.000 de lei), office / back-office / secretariat (3.100 de lei), confecții (3.300 de lei) și turism (3.400 de lei).

„Salariile și felul în care au evoluat sau au stagnat a fost una dintre temele care au suscitat cele mai multe discuții în 2023, mai ales că finalul de an a venit cu un pachet de modificări fiscale care au afectat patru domenii cu volume anuale consistente de angajări: IT, construcții, industria alimentară și agricultură. De la 1 noiembrie, a fost eliminată scutirea de impozit pe venit pentru cei care lucrează în aceste domenii. Cu toate acestea, salariul mediu pe economie a crescut în 2023 la 4.692 de lei, de la 3.949, cât a fost în 2022”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai căutate locuri de muncă pe eJobs au fost, anul trecut, cele de șofer – pentru care media salarială este 3.800 de lei pe lună, asistent medical (4.500 de lei net), operator call – center (2.800 de lei), contabil (3.700 de lei), inginer (4.800 de lei) și economist (4.500 de lei).

„În 2023 am avut 148.000 de joburi cu salariul afișat pe eJobs. Acestea primesc, în general, cu 40% mai multe aplicări decât cele fără, asta deși doar pentru 9% dintre companii transparentizarea salariilor făcea parte din politica lor la începutul anul trecut și 34% se arătau deschise să o adopte. Este foarte probabil ca aceste procente să crească semnificativ în 2024, un an în care vom vedea mult mai mult pragmatism în piața muncii, atât din partea candidaților, cât și a angajatorilor”, punctează Bogdan Badea.

Cele mai mari salarii introduse în 2023 de angajați în Salario au fost de 42.000 de lei – salariu încasat de un CEO, 25.000 de lei (ofițer naval), 45.000 de lei (arhitect IT sau CTO). Mediile pieței pentru aceste poziții sunt, însă, de 18.000 de lei pentru un CEO (media acoperă toate judetele și domeniile, precum și toate tipurile de companii, respectiv multinaționale sau start-up-uri), 16.000 de lei pentru un ofițer naval, 15.000 de lei pentru un arhitect IT și 14.000 de lei pentru un CTO.

Monedele de la marginea zonei euro aveau miercuri o evoluție destul de stabilă, modificările de curs fiind minime. Astfel, de la începutul anului, euro nu a depășit pragul de 4,9750 lei. În data de 19 mai 2023 moneda unică a atins un maxim istoric de 4,9783 lei. Media euro a crescut de la 4,9715 la 4,9724 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,971 – 4,973 lei.

Un rol important pentru stabilitatea leului revine și faptului că deficitul comercial al României s-a redus constant în ultimele luni, evoluție la care a contribuit restrângerea consumului, care nu mai este, începând cu 2023, principalul motor al creșterii economice. Deficitul de anul trecut s-a redus în primele 11 luni din 2023 cu 17,6% faţă de perioada similară din 2022, la 25,5 miliarde euro.

Tendința de scădere a indicilor ROBOR a devenit o constantă în piața monetară, în condițiile în care BNR nu mai sterilizează de mai bine de un an excesul de lichiditate pentru a stimula băncile să crediteze economia.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,20 la 6,19%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,24 la 6,23%, valoare care se mai înregistra în data de 8 iunie 2022. La rândul său, indicele la 12 luni a alunecat de la 6,26 la 6,25%.

Euro a revenit la valorile de la începutul săptămânii, 1,0923 – 1,0955 dolari. Iar media monedei americane a alunecat de la 4,5460 lei la 4,5418 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 297,2891 lei, efect al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.024 – 2.038 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 378,29 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,3413 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o evoluție descendentă, investitorii așteptând decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) din seara de miercuri referitoare la aprobarea de către aceasta a unor ETF-uri bazate pe bitcoin. Marți, principala monedă digitală s-a apropiat de pragul de 48.000 dolari, maximul ultimelor 21 de luni, după apariția unui știri false referitoare la apariția unui anunț pozitiv din partea SEC. Investitorii au devenit prudenți iar cotațiile au scăzut la 44.515 – 46.216 dolari. În schimb, ethereum a crescut la 2.342 – 2.427 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu