Nivelul mai ridicat al ofertei de valută din partea companiilor care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat au asigurat stabilitatea monedei naționale față de cea unică.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9702 lei față de 4,9704 lei în ședința de marți. Tranzacțiile de miercuri s-au realizat în culoarul 4,97 – 4,972 lei.

Piața monetară a continuat să fie apatică iar dobânzile interbancare s-au menținut la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,24%, valoare stabilită marți. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,30% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,34 la 6,33%.

Scăderea prețurilor anuale de consum din zona euro de la 2,9% în octombrie la 2,4% în noiembrie, cel mai redus nivel începând cu iulie 2021, a impulsionat moneda unică la 1,0936 – 1,0985 dolari, astfel că media celei americane a scăzut de la 4,5433 la 4,5369 lei. Analiștii anticipează revenirea la 1,10 dolari, în ultimele săptămâni ale acestui an,

Media lirei sterline a scăzut de la 5,7728 la 5,7419 lei, consecință a deprecierii față de euro, apărută ca urmare a scăderii inflației din Regatul Unit în noiembrie, ceea ce a redus cererea de monedă britanică. În schimb, cursul francului elvețian a crescut de la 5,2450 la 5,2648 lei.

Deprecierea monedei americane a ridicat cotațiile metalului galben la 2.033 – 2.043 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a crescut la 297,1272 lei.

Monedele din regiune aveau o tendință depreciativă, cu o medie a celei maghiare de 385 forinți/euro, respectiv 4,3341 zloți/euro a celei poloneze.

Deprecierea monedei americane a impulsionat cererea de criptomonede și a ridicat cotațiile acestora. Bitcoin se consolida în jurul pragului de 42.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 42.207 – 42.994 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.172 – 2.224 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Anul 2023 este aproape de final, iar mai mult de 40% dintre angajați spun că a fost mai bun decât 2022, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs. Cu toate acestea, 43% dintre angajați și-au căutat un job nou în 2023, alți 24% s-au confruntat cu epuizarea pe plan profesional (burnout), 15% au muncit pentru a obține o promovare la actualul loc de muncă și tot atâția s-au străduit să-și crească veniturile pentru a face față mai bine scumpirilor. Pentru 2024, 52% intenționează să-și schimbe jobul actual în prima jumătate a anului, în timp ce alți 27% rămân deschiși la această posibilitate, dar nu au încă un plan concret.

Când vine vorba de reușite, peste 40% dintre respondenții sondajului bestjobs spun că principala parte bună a anului 2023 a fost că au obținut un echilibru între viața profesională și cea personală. 15% se simt împliniți pentru că au reușit să-și crească veniturile, 14% pentru că au finalizat un proiect important și dificil, 12% pentru că și-au schimbat jobul, iar 10% pentru că au reușit să-și păstreze jobul. Îmbunătățirea stării mentale a fost o realizare importantă pentru alți 12%.

Întrebați de salariul actual, 64% dintre angajați au declarat că acesta este sub media pieței în cazul lor, ceea ce explică dorința atât de mare de a căuta un job mai bun în noul an. 21% consideră că sunt plătiți la nivelul ofertelor din piață și doar 5% au declarat că venitul lor depășește media pieței.

În ceea ce privește un nou job, angajații s-ar bucura ca viitorul angajator să le oferte în primul rând oportunități de promovare (85%), stabilitatea locului de muncă (63%) și un mediu de lucru sănătos (54%). Dintre beneficiile extra-salariale, cei mai mulți ar prefera să aibă program flexibil (60%), cursuri și training-uri de specialitate (53%), posibilitatea de a lucra remote (38%) și mai multe zile de concediu (23%). Abonamentele la clinicile medicale private, asigurarea privată de sănătate, pensia privată facultativă rămân și ele în topul beneficiilor dorite.

„Anul 2023 a adus multe provocări pe plan profesional pentru mulți dintre angajați, iar recordurile în aplicări exprimă cel mai bine acest lucru. Între scumpirile tot mai mari și volumul de muncă, oamenii au ajuns să-și dorească un job mai bun, care să le ofere și un echilibru sănătos între latura profesională și cea personală. Acest echilibru se poate traduce și prin confort financiar, deci și-au căutat oferte salariale mai mari, dar și printr-un volum de muncă mai mic, care să le permită să fie mai prezenți pentru activitățile personale. Pentru anul 2024, ne așteptăm ca ritmul aplicărilor să rămână accelerat, în raport cu nevoile angajaților de creștere”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Angajații români se așteaptă la cheltuieli mai mari în această perioadă și speră la o primă de Crăciun care să compenseze creșterea costurilor

Dacă în anii trecuți, aproape 70% dintre respondenți alocau pentru cadouri un buget de până la 500 lei, acum doar 40% se așteaptă să se limiteze la această sumă. Scumpirile din ultimul timp i-au făcut pe români să ia în calcul bugete mai mari dacă vor să satisfacă aceleași nevoi de sezon. În acest sens, 20% alocă între 500 și 700 de lei, iar 22% au în plan să cheltuiască și până la 2.000 de lei. 18% totuși nu au de gând să cumpere niciun cadou.

Pentru a combate efectele scumpirilor, 7 angajați din 10 speră să primească o primă de la angajator cu ocazia acestui Crăciun, arată sondajul bestjobs. Aproape 40% spun că s-ar bucura la bani, 15% la tichete valorice cadou, 13% se așteaptă să primească produse specifice de sărbători, 10% al 13-lea salariu, iar 7% zile libere suplimentare.

Chiar dacă tradițiile de Crăciun la birou sunt importante pentru aproape 70% dintre respondenți, mai puțin de jumătate dintre angajatori mai organizează ceva cu această ocazie. 24% fac petrecere tematică de Crăciun, 32% organizează Secret Santa în echipă, 11% se strâng la birou pentru a face bradul împreună, iar 6% se dedică unor acțiuni caritabile în care implică membrii echipelor.

Și anul acesta, cei mai mulți vor petrece Crăciunul acasă, cu familia, prietenii sau partenerul/a. 10% vor merge la munte, 12% ies în oraș la petreceri organizate special, 7% petrec în afara țării, iar 4% muncesc în acea zi.

Sondajul bestjobs a fost realizat în perioada noiembrie - decembrie, pe un eșantion de 1.300 de utilizatori de internet.

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat în ultima perioadă cu sume mult mai mari decât cele programate inițial, semn că găurile din buget sunt uriașe.

Săptămâna trecută, Trezoreria a atras din piață 2,987 miliarde lei, mai mult cu 1,387 miliarde lei decât volumul programat. Lunea aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,16 miliarde lei, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadența aprilie 2031, care a avut o valoare inițială de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,46%/an.

Licitația de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni a adus o creștere a ofertei de valută însă aceasta a dispărut marți, astfel că media monedei unice a revenit peste pragul de 4,97 lei și a urcat de la 4,9676 la 4,9704 lei. După o scădere a cotației la 4,967 lei, în cursul dimineții, euro a crescut până la 4,972 lei, evoluție marcată și de nivelul aversiunii față de risc care se manifestă în piețele financiare externe.

Piața monetară a continuat să fie stabilă, modificările înregistrate de dobânzile interbancare fiind minime.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit marți de la 6,24 la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,30% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,36 la 6,34%.

Euro se aprecia la 1,0935 – 1,0949 dolari, ceea ce a coborât cursul monedei unice de la 4,5508 la 4,5433 lei.

În opinia analiștilor, moneda unică s-ar putea tranzacționa temporar peste pragul de 1,10 dolari la final de an, însă în condițiile în care diferențialul prea mic de dobânză dintre Rezerva Federală și BCE va fi însoțit de o apreciere a monedei americane, care beneficiază de soliditatea economiei Statelor Unite.

Media monedei elvețiene s-a apreciat de la 5,2395 la 5,2450 lei iar cursul lirei sterline a urcat de la 5,7635 la 5,7728 lei

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 295,7712 lei, consecință a ușoarei aprecieri a metalului galben la 2.022 – 2.029 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 383,44 forinți/euro, însă cea poloneză s-a depreciat la 4,3321 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut luni seară până la 40.530 dolari, dar a urcat apoi la 42.573 – 43.363 dolari. La rândul său, ethereum a urcat de la circa 2.120 dolari la 2.211 – 2.255 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În ultimele săptămâni, piața valutară locală este influențată de execuția bugetară prevăzută pentru anul viitor. Proiectul de buget prevede un deficit de 5,0% din PIB, în condițiile în care cheltuielile ar urma să fie de 38,8%, iar creșterea veniturilor de 33,8%. Se estimează, de asemenea, o creștere a economiei de 3,4% și o inflaţie medie anuală de 6%, iar datoria publică brută va ajunge la 52,5% din PIB în perioada 2024 – 2027.

Aceste date au ridicat miercurea trecută cursul euro la 4,9740 lei, pentru ca media să coboare lunea aceasta la 4,9676 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,966 – 4,971 lei.

Rămâne de văzut care va fi momentul în care BNR va permite atingerea pragului de 5 lei, care ar putea asigura venituri mai mari la bugetul de stat.

Analiștii Băncii Transilvania văd o creștere a cursului „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 și 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârșitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro. Iar sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de șase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.

Dobânzile interbancare s-au menținut la minime comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,25 la 6,24%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,30% iar cel la 12 luni la 6,36%.

Statul s-a împrumutat în ultima perioadă cu sume mult mai mari decât cele programate inițial, semn că găurile din buget sunt tot mai mari.

Săptămâna trecută, Trezoreria a atras din piață 2,987 miliarde lei, mai mult cu 1,387 miliarde lei decât volumul programat. Lunea aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,16 miliarde lei, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadența aprilie 2031, care a avut o valoare inițială de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,46%/an.

Miercurea trecută, Rezerva Federală a mențină dobânda de politică monetară la 5,25 – 5,50%, maxim al ultimilor 22 de ani, iar oficialii săi au lăsat de înțeles că sunt pregătiți să o reducă în 2024 cu 75 de puncte de bază. A doua zi, după un ciclu consecutiv de zece creşteri, care a început în iulie 2022, BCE a menținut, la rândul ei, rata de referinţă la depozite la 4,0%, cea mai ridicată valoare de la lansarea monedei unice în 1999. Pe acest fond, moneda unică a crescut de la 1,0741 dolari, la începutul săptămânii trecute, la 1,004 dolari, spre sfârșitul ei. Lunea aceasta, scăderea indicelui IFO care măsoară climatul de afaceri din Germania, a depreciat euro la 1,892 – 1,0930 dolari.

În piața locală, media monedei americane a scăzut de la 4,6160 la 4,5330 lei și a început săptămâna aceasta la 4,9508 lei.

Francul elvețian a început săptămâna la 5,2395 lei, iar lira sterlină la 5,7635 lei.

Metalul galben a scăzut la începutul acestei săptămâni la 2.016 – 2.027 dolari/uncie, ceea ce a provocat deprecierea prețului gramului de aur la 295,5104 lei.

Întârzierea momentului în care ar urma să fie lansate mai multe ETF-uri bazate pe bitcoin de către BlackRock, respectiv de Grayscale Investments, au afectat evoluția criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 40.552 – 41.414 dolari iar ethereum la 2.120 – 2.203 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 18 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu