Scăderea din noiembrie a ratei anuale a inflaţiei la 6,72%, de la 8,07% în octombrie, nu a avut ca efect aprecierea leului sau scăderea dobânzilor interbancare.

Piața a fost influențată mai mult de prezentarea bugetului de stat pe 2024, care indică un deficit bugetar de 5,0% din PIB, în condițiile în care sunt prevăzute cheltuieli de 38,8% din PIB, respectiv creșterea veniturilor bugetare la 33,8% din PIB, estimându-se o creștere super optimistă a economiei de 3,4% cu o inflaţie medie anuală la 6%. Pentru a susține cheltuielile bugetare, guvernul își propune să mențină un ritm ridicat al împrumuturilor, ceea ce va face ca datoria guvernamentală brută să ajungă la 52,5% din PIB în perioada 2024 – 2027. Majoritatea împrumuturilor vor fi realizate din piața locală, dar Trezoreria își propune ca pe lângă cele efectuate pe piețele europene și americană, să apeleze și la cea japoneză unde va fi lansată prima emisiune de obligațiuni externe de tip Samurai.

Aceste perspective au făcut ca leul să se decupleze,din nou, de evoluția apreciativă față de euro pe care au avut-o alte monede din regiune.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,9724 la 4,9740 lei, iar cotațiile din piață creșteau la 4,972 – 4,974 lei.

După mai multe săptămâni de scădere lentă, miercuri am asistat la creșterea indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 6,24 la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,21% iar cel la 12 luni a urcat de la 6,37 la 6,38%.

Este posibil ca majorarea dobânzilor interbancare să fie conjuncturală iar în următoarele ședințe să asistăm la revenirea la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Prudența arătată de investitori înainte de încheierea ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane, au limitat culoarul de tranzacționare la 1,0779 – 1,08 dolari/euro, iar cursul bancnotei verzi a crescut în piața locală de la 4,6011 la 4,6160 lei.

Dacă media francului elvețian a crescut la 5,2643 lei, cea a lirei sterline a coborât la 5,7757 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 294,1904 lei, evoluția la care a contribuit aprecierea cursului monedei americane, în timp ce uncia a scăzut la 1.972 – 1.984 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,3309 zloți/euro iar a celei maghiare la 381,62 forinți/euro.

Volatilitatea bitcoin s-a restrâns la 40.654 – 41.486 dolari iar a ethereum la 2.149 – 2.206 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4% şi o inflaţie medie anuală de 6% şi deficit de 5% din PIB, potrivit Strategiei Fiscal - Bugetare 2024 - 2026 publicate miercuri.

"Cererea internă va constitui elementul principal prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,5%), efect al dezvoltării unor proiecte importante de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare a consumului final, uşor sub cea a produsului intern brut, respectiv 3,3%. Pe latura ofertei, construcţiile vor continua să fie cel mai dinamic sector cu o majorare a VAB de 7,1%, bazată în principal pe atragerea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene. Sectorul terţiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu un spor de 3,5%. Pentru industrie s-a prevăzut o creştere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de 1,2%, în condiţiile menţinerii unui context geopolitic incert", se precizează în document.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/12/13/bugetul-pentru-anul-viitor-crestere-economica-de-3-4-inflatie-medie-anuala-6-si-deficit-5-din-pib--1218839

Anul 2023 a adus multe provocări angajatorilor, care s-au străduit să majoreze salariile angajaților și să le ofere beneficii care să-i ajute să traverseze cu bine un context economic delicat. În paralel, nevoia de specialiști a rămas ridicată, în contextul în care anumite posturi au fost foarte greu de acoperit.

Într-un mediu social afectat de reducerea puterii de cumpărare, angajatorii au ținut cont de problemele oamenilor, astfel că aproape 80% au crescut salariile angajaților, iar bugetul alocat pachetului de beneficii extrasalariale a fost mai mare în 2023, față de 2022, pentru 58% dintre companii, potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare bestjobs. Mai mult de atât, pentru 2024, 53% vor să mențină același pachet de beneficii, iar 43% plănuiesc să îl extindă, un semn clar că firmele vor să-și asigure un grad de retenție semnificativ al angajaților, chiar dacă anul viitor nu se anunță deloc unul ușor pentru economie.

Creșterile salariale din acest an au fost acordate pentru toată echipa în 40% dintre cazuri și pentru mai mult de jumătate dintre angajați în 38%. În 57% din cazuri, acestea au fost oferite punctual, în funcție de rezultate, în timp ce alte companii au oferit juniorilor, în 48% din cazuri, seniorilor (38%) și middle-managerilor (33%). În plus, peste 60% dintre angajatori au oferit măriri salariale de până la 15%, în timp ce 30% au oferit între 16 și 30%.

Pentru 2024, 6 din 10 companii plănuiesc să acorde creșteri salariale, 31% mizează pe stagnare, iar 5% iau în calcul reducerea costurilor în cazul creșterii impozitării. Legat de implementarea noilor măsuri fiscale, aproape 43% dintre companii iau în calcul să crească prețurile aplicate clienților, și doar 5% ar putea efectua restructurări de personal.

„Anul 2023 a fost unul dificil pentru companii, care s-au confruntat cu provocări atât din punct de vedere economic, cât și al resurselor umane. Astfel, strategiile de HR au fost împărțite între nevoia de retenție a angajaților performanți și cea de recrutare a specialiștilor care să completeze abilitățile din echipe. În acest context, noi, la bestjobs, ne-am propus să susținem în continuare procesele de recrutare ale partenerilor noștri, actuali și viitori, păstrând aceleași prețuri și în 2024, care se anunță deja unul mai complicat decât 2023. În același timp, continuăm să aducem inovația în domeniul recrutării, prin dezvoltarea de servicii facilitatoare, precum cele de anul acesta: HIRE, care reduce semnificativ costurile și timpul de așteptare pentru găsirea noilor recruți, interviul LIVE similar conceptului de speed dating, BIA, AI coach-ul care îi ajută pe candidați să se pregătească mai bine în carieră, și altele”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Peste 1.800 de companii au recrutat cu succes prin serviciul HIRE, dezvoltat de bestjobs

Într-un context în care companiile au nevoie tot mai mare de angajați performanți, serviciul lansat de bestjobs în primăvara acestui an, HIRE, a oferit suport în recrutare cu minimum de resurse alocate și rezultate rapide. Astfel, din aprilie până în prezent, au fost derulate peste 5.100 de proiecte cu o rată de succes de 95%, în cadrul cărora mai mult de 1.800 de companii au recrutat specialiștii de care aveau nevoie.

Prin intermediul acestui serviciu, în care companiile beneficiază de un recrutor dedicat, cu expertiză în domeniul lor de activitate, au fost contactați peste 24.000 de candidați, dintre care 55% din surse externe și candidați pasivi. Clienții au apreciat cel mai mult timpul scurt de recrutare, de aproximativ 20 de zile, experiența recrutorilor dedicați și eficiența acestora în a găsi rapid oamenii de care aveau nevoie, chiar și pe pozițiile greu de acoperit. Printre companiile cu proiecte HIRE s-au numărat Continental, Raiffeisen, Vodafone, CEC Bank, Allianz Trade, Hella, Huawei și Bosch.

„Prin serviciul HIRE, am vrut să le oferim partenerilor noștri o experiență simplificată, dar foarte eficientă de recrutare, prin care găsirea angajaților potriviți, chiar și pe poziții greu de acoperit să se realizeze cu resurse minime din partea lor. Astfel, în mai puțin de un an de când a fost lansat, serviciul HIRE a ajutat aproape 2.000 de companii să-și găsească rapid talentele necesare, cu o rată de succes de 95% și cu costuri foarte avantajoase, mai ales dacă raportăm la duratele tipice de recrutare pentru astfel de poziții, care se pot întinde și până la 6 luni”, completează Ana Vișian.

Sondajul bestjobs a fost realizat în perioada noiembrie-decembrie, pe un eșantion de 276 companii din România.

Despre bestjobs

Bestjobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 22 de ani în domeniu, bestjobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării. Bestjobs sprijină candidații în găsirea jobului potrivit, oferindu-le informații salariale actualizate constant, și îi susține pe angajatori în procesul de recrutare prin serviciul de tip agenție - HIRE, care contribuie semnificativ la optimizarea costurilor și la reducerea timpului de căutare. În orice moment, pe bestjobs sunt peste 35.000 de joburi și 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii.

Câştigul salarial mediu net în luna octombrie a urcat la 4.692 lei, în creştere cu 99 lei sau 2,2% faţă de luna septembrie 2023, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu brut a fost 7.509 lei, cu 159 lei (+2,2%) mai mare decât în luna septembrie 2023.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice - 11.127 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2591 lei).

Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 17,1%.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/12/13/castigul-salarial-mediu-net-a-urcat-la-4-692-lei-in-octombrie--1218621