Cursul a fost stabilit la 4,9763 lei, a doua dată în această lună

Cursul a fost stabilit la 4,9763 lei, a doua dată în această lună

Presiunea pe leu s-a temperat la jumătatea săptămânii, evoluție asemănătoare cu cea a altor monede din regiune.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9766 la 4,9763 lei, valoare identică cu cea din 6 iunie, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,974 – 4, 977 lei.

Piața monetară a fost calmă, tendință care se manifestă în ultimele luni. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,01%, nivel care nu a mai fost atins din iunie 2021. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,04% iar la 12 luni la 6,05%, valori stabilite la începutul săptămânii, comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Nivelul de încredere în moneda unică se află la cote scăzute, înainte de alegerile parlamentare anticipate care se vor desfășura în Franța. Acestea ar putea fi câștigate de către Frontul Național și/sau extrema stângă, ale căror programe economice sunt foarte populiste și ar putea deregla economia din Hexagon.

Euro profita de lipsa investitorilor de peste Ocean și se tranzacționa între 1,0724 și 1,0754 dolari, iar cursul monedei americane a coborât de la 4,6402 la 4,6356 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat până la 0,9478 franci/euro, maximul ultimelor șapte luni, pe fondul unei cereri majorate, semn al temerilor referitoare la evoluțiile politice din Uniunea Europeană. În piața locală, cursul a crescut de la 5,2278 la 5,2368 lei.

Creșterea inflației din sectorul serviciilor din Marea Britanie ar putea impune Băncii Angliei să nu reducă dobânda de referință și majorat cererea de monedă britanică, iar cursul acesteia a urcat de la 5,8856 la 5,9010 lei.

Creșterea metalului galben la 2,325.30 - 2,335.60 dolari/uncie, a limitat efectele negative ale deprecierii monedei americane, astfel că prețul gramului de aur a crescut la jumătatea săptămânii cu circa 3 lei la 347,0661 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat marginal la 395,57 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3376 zloți/euro.

Bitcoin și-a temperat scăderea și se tranzacționa în culoarul 64.833 – 65.698 dolari. O evoluție asemănătoare avea și ethereum care fluctua între 3.466 și 3.583 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Topul domeniilor care angajează studenți și elevi pe timpul verii

Topul domeniilor care angajează studenți și elevi pe timpul verii

Peste 40.000 de joburi au fost scoase în piață în ultima lună și jumătate, iar, dintre acestea, 16.000 se adresau candidaților care nu aveau niciun fel de experiență. Domeniile care au cea mai mare nevoie de acești candidați sunt retail, industria alimentară, servicii, call center / BPO, turism, transport / logistică și producție, fiecare dintre aceste sectoare având peste 1.500 de joburi postate de la începutul lunii mai și până acum.

„Deși cea mai mare parte a joburilor din această perioadă continuă să fie tot full-time, vedem și 4.000 de locuri de muncă part-time și aproape 500 sezoniere, pe bază de proiect. Vara este perioada ideală pentru internship-uri, însă, pe acest segment, există un număr relativ mic de opțiuni – aproximativ 300, ceea ce înseamnă că atât angajatorii, cât și candidații aleg mai degrabă varianta de angajare part-time sau pe perioadă determinată în locul stagiilor de practică”, spune Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România.

83,3% din totul joburilor adresate celor fără experiență sunt pentru România, 11,4% pentru străinătate și 5,3% remote. În cazul joburilor sezoniere, însă, crește atât procentul celor postate de angajatorii din afara țării, cât și al celor remote, astfel: 13,2% din locurile de muncă sezoniere și pe bază de proiect sunt pentru străinătate și 15,2% remote. Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Irlanda, Spania și Italia sunt țările din care vin cele mai multe oferte pentru cei fără experiență, iar sectoarele cu nevoie crescută de candidați sunt transport / logistică, retail, medicină, servicii, producție, industria alimentară și turism.

Pe segmente de vârstă, candidații care au mai puțin de 18 ani au avut aproape 22.000 de aplicări în ultima lună și jumătate. Cei cu vârsta între 18 și 24 de ani au aplicat, în schimb, masiv și își păstrează cea de-a doua poziție în clasament, cu 340.000 de aplicări.

„Chiar și la început de carieră, prima intenție de angajare a tinerilor merge tot în direcția joburilor full time. Astfel, de la începutul lunii mai, au fost înregistrate doar 20.000 de aplicări pentru joburile pe bază de proiect / sezoniere și aproape 13.000 pentru internship-uri. În schimb, joburile part-time par să rămâne interesante pentru tineri, în condițiile în care au atras 161.000 de aplicări”, explică Bogdan Badea. Domeniile care îi atrag cel mai mult pe tineri sunt retail, call center / BPO, servicii, IT / telecom, banking și turism.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național, pentru cei care au maximum doi ani de experiență este de 3.500 de lei pe lună. Așteptările lor, pe de altă parte, sunt de 4.500 de lei lunar, estimările incluzând toate domeniile de activitate. În ceea ce privește joburile part-time, salariul mediu net este de 3.000 de lei pe lună.

În acest moment, sunt peste 26.000 de joburi disponibile pe eJobs.ro.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 6,01%

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 6,01%

Dacă activitatea din piața valutară a rămas una ternă, cursul euro menținându-se peste 4,976 lei, de la jumătatea lunii trecute, piața monetară a dat mai multe semne de viață, odată cu apropierea datei de 5 iulie, când se va desfășura o nouă ședință de politică monetară a BNR.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,02 la 6,01%, nivel care nu a mai fost atins din iunie 2021.

Indicele aproape a egalat nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit pe care o practică BNR în relația sa cu băncile comerciale, care a devenit în ultimele luni principala rată directoare din piață.

În cele mai recent Raport asupra inflației, BNR a ridicat prognoza pentru sfârșitul anului de la 4,7 la 4,9%, anticipând o valoare de 3,5% la finalul lui 2025. La câteva zile distanță, INS a anunțat o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor de la 5,9% în aprilie la 5,12% în mai.

În aceste condiții, piața anticipează o rată de referință de 6 – 6,25% la sfârșitul acestui an. Însă, prima mișcare ar putea întârzia, având în vedere declarația recentă a guvernatorului BNR, care a afirmat că „preferăm de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm şi ca inflaţia să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferinţa noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflaţiei! Şi momentul în care Consiliul de Administraţie în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie şi nici august, mai discutăm”.

După scăderile recente, indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Piața valutară a rămas calmă. Tranzacțiile se realizau în culoarul deja „clasic” cuprins între 4,976 și 4,977 lei iar media a scăzut marginal de la 4,9768 la 4,9766 lei.

Înainte de publicarea datelor referitoare la vânzările cu amănuntul pentru luna mai din Statele Unite, euro se tranzacționa în culoarul 1,0712 – 1,0741 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,6464 la 4,6402 lei.

Media francului elvețian a crescut la 5,2278 lei iar cea a lirei sterline la 5,8856 lei.

Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.305,80 – 2.326,30 dolari/uncie, au provocat scăderea gramului de aur la 344,9150 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat marginal la 395,85 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3468 zloți/euro.

Tendința de depreciere a criptomonedelor a continuat și marți. Bitcoin a coborât la 64.580 – 66.561 dolari iar ethereum la 3.374 – 3.515 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro încă încearcă să treacă de 4,98 lei

Euro încă încearcă să treacă de 4,98 lei

Situația încordată din U.E. datorată rezultatelor la recentele alegeri europarlamentare și-a pus amprenta asupra monedei unice și a celor de la marginea zonei euro.

Moneda națională a rămas cea mai stabilă din regiune însă s-a observat o tendință de depășire a recordului de 4,9783 lei, atins în urmă cu mai mult de un an. Media de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9778 lei, față de 4,9771 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,978 lei.

Presiunea pe leu se datorează și majorării datoriei externe totale (publică şi privată), care a crescut în perioada ianuarie – aprilie cu 1,8 miliarde euro la 127,5 miliarde euro, conform datelor prezentate de BNR.

După scăderea de la sfârșitul săptămânii trecute, indicii ROBOR nu au înregistrat schimbări. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,02%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni.

La începutul anului 2022, înainte de declanșarea războiului din Ucraina și a crizei energetice, indicele la trei luni se situa la 3,02%, pentru ca la sfârșitul lui octombrie să fie atins un maxim de 8,21%. A urmat atenționarea lui Mugur Isărescu, care a spus că dobânzile au „sărit calul”, și începerea unui control al Consiliului Concurenței la băncile care formează „coșul” în funcție de care se stabilesc valorile indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,04% iar la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Finanțele s-au împrumutat la începutul săptămânii cu 500 milioane lei pentru scadența aprilie 2028, sumă identică cu cea a valorii programate, la un randament mediu anual de 6,43%.

Trezoreria a refuzat să se împrumute pentru scadența februarie 2028, considerând că prețul solicitat de bănci a fost la un nivel inacceptabil. Valoarea emisiunii a fost de 300 milioane lei.

Peste două săptămâni se vor desfășura alegerile parlamentare anticipate din Franța al căror rezultat este unul incert. Totodată, programele politice ale extremei drepte și ale celei stângi au o temă comună: majorarea deficitului public și o eventuală părăsire a Uniunii Europene.

Motive pentru investitori să „iasă” de pe euro, care s-a depreciat vineri la minimul ultimei luni de 1,0667 dolari, pentru la începutul acestei săptămâni să fluctueze între 1,0686 și 1,0718 dolari. În data de 7 iunie, înainte de alegerile europarlamentare, euro fluctua între 1,08 și 1,0906 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut vineri la 4,6576 lei.

Pentru a se proteja față de volatilitatea euro/dolar, investitorii și-au majorat plasamentele în moneda elvețiană care s-a apropiat de pragul de 0,95 franci/euro, media de la începutul săptămânii fiind stabilită la 5,2078 lei. În aceeași ședință, cursul lirei sterline a fost stabilit la 5,8855 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii la 346,6329 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.314,70 – 2.333,60 dolari/uncie.

Bitcoin a scăzut la începutul săptămânii la 65.463 – 66.862 dolari iar ethereum, care era cea mai tranzacționată criptomonedă, la 3.492 – 3.643 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 iunie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Studiu: 26% dintre angajați și candidați primesc cel puțin o ofertă nouă de job în fiecare lună, iar 39% de câteva ori pe an. 23% nu au fost niciodată abordați de recrutori fără să aplice

Studiu: 26% dintre angajați și candidați primesc cel puțin o ofertă nouă de job în fiecare lună, iar 39% de câteva ori pe an. 23% nu au fost niciodată abordați de recrutori fără să aplice

65% dintre participanții români la studiul anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, partenerul The Network pe piața din România, au declarat că sunt contactați de câteva ori pe an de angajatori pentru a fi chemați la interviuri de angajare. Dintre aceștia, 16% primesc astfel de propuneri lunar, iar 10% săptămânal. 12% spun că li se întâmplă o dată la câțiva ani să primească o ofertă de angajare. 23% nu au fost sunați niciodată fără să fi aplicat în prealabil.

„Cu 26% dintre oamenii activi pe piața muncii contactați cel puțin o dată pe lună de un potențial angajator, suntem încă într-o zonă în care piața este dinamică și în care se simte nevoia de candidați, cu toate acestea, procentul este în scădere față de anul trecut, când 39% dintre cei chestionați spuneau că cel puțin lunar oferte din partea companiilor. Este vorba de angajați care sunt abordați fără să aplice la joburile respective. Angajatorii ajung la ei fie prin căutare directă pe platformele de recrutare, fie prin recomandări”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați cum își evaluează puterea de negociere a unei oferte de job, 25% se simt foarte încrezători în propriile abilități de negociere, simt că dețin avantajul competitiv într-o discuție cu un potențial angajator și că pot jongla cu succes între mai multe oferte de angajare. Aproape la fel de mulți (24%) se află la celălalt pol al încrederii în sine și cred că puterea de decizie se află exclusiv în terenul angajatorului.

Salariul rămâne principalul criteriu în funcție de care decid să accepte sau nu un job, urmat de echilibrul dintre viața personală și cea profesională, relația cu managerul și siguranța jobului. Alte aspecte importante pentru candidați sunt relația cu colegii de echipă, recunoașterea meritelor de către managerul direct, dar și oportunitățile de creștere în carieră. „La nivel global, ierarhia se schimbă puțin. Astfel, dacă pentru candidații români salariul contează cel mai mult, în alte țări vedem siguranța locului de muncă așezată pe primul loc. Salariul coboară pe a treia poziție, după echilibrul dintre viața personală și cea profesională”, mai spune Roxana Drăghici.

Sunt însă și elemente cu impact negativ asupra candidaților, care i-ar face să refuze o ofertă de job atractivă. Astfel, 69% ar spune „nu” dacă au avut o experiență neplăcută la interviul de angajare, 52% dacă întregul proces de recrutare le-a lăsat un gust amar, 41% dacă angajatorul respectiv nu oferă un mediu de lucru incluziv și 35% dacă angajatorul nu acceptă munca remote. Alte lucruri care i-ar întoarce din drum sunt absența beneficiilor extinse pentru toată familia sau beneficii de wellbeing și mental health.

Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România, care a furnizat răspunsuri din partea a 1.047 de participanți. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 28.000 de locuri de muncă.

Free Joomla templates by Ltheme