Opinie | Leul s-a apreciat față de principalele valute

Opinie | Leul s-a apreciat față de principalele valute

Revenirea apetitului pentru risc, după câteva zile în care investitorii au renunțat la plasamentele în active considerate „periculoase”, a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze, evoluție de care a profitat leul și s-a întărit față de principalele valute.

În cursul nopții, cotațiile euro au coborât aproape de pragul de 5 lei. În piața locală, cursul monedei unice, care se menține în jurul pragului de 5,03 lei, a alunecat lunea aceasta de la 5,0320 la 5,0290 lei, după ce la jumătatea săptămânii trecute a atins un minim al ultimei luni și jumătate de 5,0251 lei.

Nivelul lichidității din piața monetară a început să se regleze, după ce excedentul zilnic din luna mai s-a redus la circa 1 miliard de lei. Scăderea s-a datorat sterilizărilor făcute de BNR imediat după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, decizie care făcea partea dintr-un pachet de măsuri, inclusiv vânzarea a peste 6 miliarde lei, cu scopul de a scumpi leul și de a evita o depreciere prea mare a acestuia.

Victoria obținută de candidatul proeuropean a calmat piața, iar BNR a decis să permită băncilor comerciale să se împrumute la o dobândă de 6,5%.

Cea mai importantă injecție de lichiditate, de 25 miliarde lei, a fost operată la începutul acestei luni. Săptămâna trecută suma s-a redus la 18,2 miliarde lei, pentru ca lunea aceasta ea să se restrângă la circa 7,3 miliarde lei.

Creșterea lichidității a stopat tendința ascendentă a indicilor ROBOR. Însă, saltul făcut de inflație, care a urcat în mai la 5,5%, față de 4,9% în precedentele două luni, nu a provocat o scădere a indicilor, care se mențin la valori comparabile cu cele din primele două luni ale anului 2023. Reamintim că înainte de data de 4 mai, indicele la 3 luni se situa la 5,90%, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,21% iar cel la 12 luni la 7,33%.

Joia trecută, euro a atins un maxim al ultimilor circa patru ani de 1,1631 dolari, în contextul în care negocierile comerciale dintre Washington și Beijing nu găsesc un numitor comun. A urcat o apreciere a monedei americane după începere conflictului dintre Israel și Iran, iar la începutul acestei săptămâni, una plină ședințe de politică monetară ale marilor bănci centrale, euro fluctua între 1,1524 și 1,1587 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3665 la 4,3430 lei, minim care nu a mai fost atins din 22 aprilie.

Media francului elvețian a coborât de la 5,3715 la 5,3511 lei iar a cea a lirei sterline de la 5,9184 la 5,8984 lei, minim al ultimei luni și jumătate.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 480,7983 lei la 476,7638 lei, consecință a deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben se mișca între 3.405 și 3.452 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2612 zloți/euro iar a celei maghiare la 401,51 forinți/euro.

După ce a testat vinerea trecută pragul de 103.000 dolari, bitcoin se tranzacționa lunea aceasta între 105.020 și 107.253 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 2.519 – 2.637 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Investițiile străine directe au scăzut cu 12%, în primele patru luni ale anului

Investițiile străine directe au scăzut cu 12%, în primele patru luni ale anului

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat, în primele patru luni ale acestui an, 1,99 miliarde de euro, în scădere cu 12% față de 2,27 miliarde euro consemnate în perioada similară a anului trecut, informează Banca Națională a României printr-un comunicat remis vineri AGERPRES.

''Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,99 miliarde euro (comparativ cu 2,27 miliarde euro în perioada ianuarie - aprilie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3,17 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de - 1,173 miliarde euro'', se menționează în comunicat.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/06/13/investitiile-straine-directe-au-scazut-cu-12-in-primele-patru-luni--1459136

INS | Câştigul salarial mediu brut pe economie, în luna aprilie 2025, a fost 9.415 lei şi cel net 5.647 lei

INS | Câştigul salarial mediu brut pe economie, în luna aprilie 2025, a fost 9.415 lei şi cel net 5.647 lei

În luna aprilie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.415 lei, cu 80 lei (-0,8%) mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.647 lei, în scădere cu 44 lei (-0,8%) față de luna martie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) și în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12.599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.332 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.430 lei).

Aprilie 2025 comparativ cu aprilie 2024

Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 103,2% în luna aprilie 2025 față de luna aprilie 2024.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 99,1% în luna aprilie 2025 față de luna martie 2025.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 262,2%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025.

Aprilie 2025 comparativ cu Martie 2025

În luna aprilie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 35,6% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;

• între 10,0% și 16,0% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, transporturi pe apă;

• între 5,0% și 9,0% în fabricarea altor mijloace de transport, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;

• între 3,0% și 4,5% în extracţia minereurilor metalifere, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, industria metalurgică, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), transporturi terestre şi transporturi prin conducte, extracţia cărbunelui superior şi inferior, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 34,8% în fabricarea produselor din tutun;

• între 8,0% și 13,5% în activităţi de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice);

• între 3,0% și 7,5% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, tranzacţii imobiliare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare scăderi comparativ cu luna precedentă, astfel:

învăţământ (-2,4%), administraţie publică (-0,6%), respectiv sănătate şi asistență socială (-0,2%).

Sursa www.insse.ro

Opinie | Euro a stagnat la 5,02 lei

Opinie | Euro a stagnat la 5,02 lei

Miercuri, cursul euro a scăzut la 5,0251 lei, minimul ultimei luni și jumătate, după ce în data de 6 mai a fost depășit pragul psihologic de 5 lei.

Joia aceasta, media monedei unice a urcat la 5,0291 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,026 – 5,034 lei, valori comparabile cu cele de la jumătatea săptămânii.

Evoluția poate fi pusă atât pe seama factorilor externi dar și pe anunțul făcut de INS referitor la majorarea inflației în mai 5,5%, valoare apropiată de cea din aprilie trecut de 5,9%, după ce în precedentele două luni a stagnat la 4,9%.

Statul s-a împrumutat joi cu 506,2 milioane lei printr-o emisiune cu scadența octombrie 2028 la un randament mediu de 7,46%/an, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei.

Trezoreria a mai atras alte 604 milioane lei, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în aprilie 2030. Valoarea programată a fost de 500 milioane lei iar împrumutul a fost făcut la o dobândă medie de 7,52%.

Sumele împrumutate sunt mai mici, în condițiile în care lichiditatea din piața monetară s-a redus simțitor, față de primele patru luni în care media zilnică era de circa 30 miliarde lei. De altfel, în ultimele trei săptămâni, băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR la o dobândă de 6,5%, egală cu cea de politică monetară.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,22% liar cel la 12 la 7,33%.

Creșterea inflației din Statele Unite la 2,4% în mai a provocat aprecierea euro la 1,1611 dolari, cel mai ridicat nivel din octombrie 2021. În aceste condiții, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3941 la 4,3487 lei.

Euro s-a întărit față de francul elvețian și lira sterlină, iar cursul acestora a scăzut de la 5,3476 la 5,3413 lei, respectiv de la 5,9332 la 5,9030 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 471,0407 lei la 470,4358 lei, consecință a deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben a urcat la 3.339 – 3.387 dolari/uncie.

Monedele din regiune aveau o evoluție asemănătoare cu ale leului, cu mișcări marginale ale cursului. Media monedei poloneze s-a întărit la 4,2631 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 400,86 zloți/euro.

Bitcoin fluctua în culoarul 106.895 – 108.798 dolari iar ethereum se mișca între 2.716 și 2.786 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Investițiile în economie au urcat cu 4,3% în primul trimestru

Investițiile în economie au urcat cu 4,3% în primul trimestru

Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 37,48 miliarde de lei, în primul trimestru al acestui an, în creștere cu 4,3%, comparativ cu trimestrul I 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.

În primele trei luni, lucrările de construcții noi s-au majorat cu 10,3% și au atras un volum de investiții de 21,64 miliarde de lei. Investițiile în utilaje (inclusiv mijloace de transport) au urcat cu 2,8%, la 9,89 miliarde de lei. Pe de altă parte, alte cheltuieli de investiții au scăzut cu 11,3%, la 5,95 miliarde de lei.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/06/12/investitiile-in-economie-au-urcat-cu-4-3-in-primul-trimestru-mare-parte-au-fost-directionate-catre-l--1458609

Free Joomla templates by Ltheme