Cursul monedei unice stagnează de circa o lună în jurul valorii de 5,07 lei, în condițiile în care multe dintre fondurile străine care au părăsit piața locală, imediat după rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, s-au reîntors.

În aceste condiții, BNR poate să-și refacă rezervele valutare, după ce a vândut în perioada amintită circa 8 miliarde euro pentru a stopa deprecierea leului. Acum, este posibil ca banca centrală să dorească o stabilizare a cursului și o tendință de apreciere pronunțată a acestuia. De altfel, finalul lui iulie și luna august reprezintă perioada în care mulți dintre românii care muncesc în străinătate se reîntorc în țară, iar volumul intrărilor de valută la casele de schimb crește simțitor.

La începutul acestei săptămâni, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,067 – 5,071 lei, iar media euro a scăzut marginal de la 5,0708 la 5,0704 lei, valoare aproape identică cu cea de lunea trecută.

Piața monetară a fost stabilă, iar indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,69%, față de 5,92% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,82 la 6,81%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%.

O scădere a ratei de referință, care a fost menținută luna aceasta de BNR 6,5%, nivel stabilit în august trecut, ar putea fi decisă în prima jumătate a anului viitor, odată cu revenirea pe scădere a prețurilor.

În opinia analiștilor CFA România, inflația s-ar putea retrage în iulie 2026 la 5,35%, în creștere față sondajul precedent când se estima o majorare a prețurilor de 4,87% în iunie 2026.

Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2028, care a avut o valoare programată de 400 milioane lei. Statul s-a împrumutat cu 593 milioane lei la un randament mediu anual de 7,32%.

Finanțele au redeschis, de asemenea, o emisiune de titluri de stat cu scadența aprilie 2035. Valoarea progrată a fost de 300 milioane lei. Valoarea ofertelor de cumpărare s-au ridicat la 1,127 miliarde lei, ceea ce a permis Trezoreriei să atragă aproape 1,028 miliarde lei cu o dobândă medie anuală de 7,16%.

Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, influențată de acordul comercial încheiat între Statele Unite și Uniunea Europeană. De la un vârf atins în piața asiatică de 1,1771 dolari, euro a scăzut în cea europeană spre 1,1640 dolari, investitorii considerând că din acest război comercial a ieșit învingător Donald Trump. Cursul dolarului a crescut în piața locală de la 4,313 la 4,3443 lei

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4251 la 5,4328 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,8168 la 5,8297 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 464,9428 lei, minimul ultimelor două săptămâni, la 466,3382 lei, valoare apropiată de cea de joi. La această evoluție a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.321 și 3.345 dolari/uncie, față de un maxim de 3.437 dolari, înregistrat miercuri, când prețul a urcat la un vârf de 476,3851 lei.

Monedele din regiune se depreciau marginal la 4,2565 zloți/euro, respectiv 397,26 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 118.505 și 119.807 dolari iar ethereum, care de câteva săptămâni este cea mai tranzacționată criptomonedă, se apropie de pragul de 4.000 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

La sfârşitul lunii iunie 2025, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,16%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp. Numărul total de şomeri la finele lunii iunie 2025 a fost de 252.146 de persoane.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 50.533 au fost şomeri indemnizaţi şi 201.613 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 1.030 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 1.418 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii iunie se prezintă astfel: 65.107 de şomeri provin din mediul urban şi 187.039 de şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 30 iunie 2025 era de 117.416 de persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 134.730 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (64.143), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (61.179), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.158).

Referitor la structura şomajului după nivelul de educație, şomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (31,95%). Şomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,56% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,36 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii iunie 2025 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Majoritatea analiștilor care au participat la sondajul realizat în iunie de CFA România au anticipat menținerea României în categoria de rating recomandată investiţiilor, însă Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut puternic, cu 14,9 puncte, până la valoarea de 29,9 puncte.

În acest sens, măsurile luate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului de cont curent și a celui comercial, au determinat agenția Standard & Poor's să reconfirme ratingul României la „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală dar și menținerea perspectivei negative, care a fost stabilită anul trecut.

Informația nu a influențat semnificativ evoluția cursului euro, care a scăzut marginal de la 5,0693 la 5,0692 lei. Piața valutară a fost agitată, cu mișcări ale cotațiilor în „dinți de furculiță”, tranzacțiile fiind realizate în culoarul 5,068 – 5,077 lei.

Valoarea medie estimată a cursului euro de către analiștii CFA România s-a îmbunătățit față de sondajul realizat în mai. Astfel, pentru orizontul de 6 luni valoarea medie a anticipaţiilor este de 5,0691 lei, față de 5,1046 lei în mai, iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului este anticipată la 5,1453 lei, de la 5,1723 lei în mai.

După creșterile înregistrate miercuri, indicii ROBOR au revenit pe scădere în ședința de joi. Indicele la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 6,70 la 6,69%, față de 5,92% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a întors de la 6,83 la 6,82%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,95 la 6,94%.

Trezoreria a organizat două licitații de titluri de stat. Finanțele au refuzat ofertele de cumpărare pentru scadența iulie 2030, considerând prea ridicat nivelul dobânzilor solicitate, dar au acceptat să se împrumute cu 438,5 milioane lei, pentru scadența februarie 2038. Valoare programată a emisiunii a fost de 200 milioane lei iar randamentul mediu acceptat a fost de 7,11%.

Euro se tranzacționa joi în culoarul 1,1744 – 1,1780 dolari, ceea ce a determinat scăderea cursului monedei americane de la 4,3189 la 4,3149 lei. Evoluția a fost determinată de decizia BCE de a menține rata de referință de la 2%. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a declarat că firmele din zona euro ezită să facă investiții noi, fiind afectate de aprecierea euro.

Revenirea euro peste pragul de 0,93 franci, a coborât cursul monedei elvețiene de la 5,4512 la 5,4297 lei. Media lirei sterline a scăzut de la 5,85 la 5,8424 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 476,3851 lei, maximul ultimelor săptămâni, la 466,4699 lei. Scăderea se datorează deprecierii monedei americane dar și a metalului galben de la un vârf de 3.437 dolari, atins miercuri, la 3.359 – 3.393 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2514 zloți/euro, respectiv 398,13 forinți/euro.

Bitcoin s-a retras la 117.218 – 119.319 dolari iar ethereum la 3.511 – 3.665 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, joi, la 6,69% pe an, de la 6,70% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,82% pe an, de la 6,83% ziua precedentă, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,94%, de la 6,95%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Sursa www.agerpres.ro