România se află pe locul 89 în clasamentul celor mai atrăgătoare țări pentru cei care vor să lucreze în străinătate

România se află pe locul 89 în clasamentul celor mai atrăgătoare țări pentru cei care vor să lucreze în străinătate

România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinații de relocare profesională, crescând în clasament față de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziția 78. Bucureștiul în schimb, obține un scor mai scăzut decât cel de la nivel de țară, fiind plasat pe locul 118, potrivit studiului anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, unicul partener The Network pe piața din România. Candidații care ar fi cel mai tentați să accepte o ofertă de job din România sunt cei din Pakistan, Italia, Elveția, Ungaria și Austria, urmați de cei din Tunisia, Marea Britanie, Olanda, Serbia și Irlanda.

“Întrebați care ar fi motivele pentru care ar alege România, 52% au pus pe primul loc calitatea vieții, faptul că există un mediu care prielnic familiilor (49%), numărul și tipul de joburi scoase în piață de angajatori (47%), costul vieții (40%), spiritul ospitalier și cultura incluzivă (38%), faptul că este o țară în care s-ar simți în siguranță (34%), dar și faptul că formalitățile pentru a accesa piața muncii din România sunt mai puțin complicate decât pentru alte țări. Ne lipsesc, însă, argumente precum calitatea vieții sau existența unui sistem de sănătate în care să aibă încredere, motive care se regăsesc, totuși, în lista celor care ar vrea să emigreze, în general, nu doar în România”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, partenerul the Network în România.

De cealaltă parte, motivele care îi determină pe români să ia în calcul varianta de a lucra în afară sunt legate contextul economic și de faptul că își doresc salarii mai mari, după cum susțin 85% dintre respondenți. Lista argumentelor continuă cu perspectivele mai bune de evoluție în carieră pe care cred că le-ar avea în altă țară (48%), o mai bună calitate a vieții, în general (77%), numărul și tipul joburilor scoase în piață de angajatorii străini (50%), dar și accesul la un alt mediu cultural (43%). „Cei care amână decizia de a pleca din țară sau refuză, pur și simplu, această opțiune spun că sunt ținuți aici de faptul că s-ar despărți de familie, de atașamentul pe care îl au față de casă și de teama că nu s-ar putea adapta, dar și de costurile ridicate pe care le-ar presupune o relocare. Românii se mai tem de bariera de limbă, de diferențele culturale și, pentru că suntem o nație care își dorește mai degrabă să cumpere o locuință decât să stea în chirie, sunt descurajați de faptul că le-ar fi destul de greu să facă o achiziție imobiliară”, mai spune Roxana Drăghici.

Aceste argumente trebuie corelate și cu faptul că 31% dintre candidații români care ar fi dispuși să plece în străinătate ar face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Doar 8% ar viza o experiență mai scurtă, de cel mult un an. Țările către care se îndreaptă cei mai mulți dintre candidații români sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franța, Olanda și Austria.

De la începutul anului și până acum, din cele aproape 100.000 de joburi postate pe eJobs.ro. aproximativ 9.000 au fost pentru străinătate. Pentru acestea au fost înregistrate 55.000 de aplicări, respectiv 1,4% din numărul total de aplicări aferente perioadei ianuarie – mai 2024. „Studiul realizat la finalul anului trecut alături de Boston Consulting Group mai arată faptul că, la nivel de țară, 23% dintre participanții la cercetare s-au arătat dispuși să plece la muncă în afara țării. În ceea ce privește segmentele de candidați cu cea mai mare căutare în rândul angajatorilor, procentele arată astfel: 24% dintre cei cu studii superioare și specialiști ar fi interesați să lucreze în străinătate și 32% dintre candidații tineri”, adaugă Roxana Drăghici.

La nivel global, candidații din toate cele 185 de țări participante la studiu au așezat pe primul loc în topul preferințelor Londra, drept orașul în care și-ar dori cel mai mult să lucreze. Clasamentul continuă cu Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi și New York.

Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 23.000 de locuri de muncă.

Leul a început luna mai cu o mică apreciere

Leul a început luna mai cu o mică apreciere

Luni, euro a fluctuat pe piețele internaționale între 4,963 lei, minim atins și la jumătate lui martie, și 4,976 lei. La redeschidere pieței locale, primele tranzacții s-au realizat la 4,971 lei, după care înmulțirea ordinelor de cumpărare de valută a ridicat cotațiile spre „clasicul” ultime luni - 4,977 lei, astfel că media monedei unice a scăzut de la 4,9764 lei, în ședința de joia trecută, la 4,9757 lei.

Cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară a BNR, dobânzile interbancare au cunoscut modificări minime.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,07 la 6,06% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,07 la 6,08%.

Chiar dacă datoria publică a României a depășit pragul de 50% din PIB, și a urcat la 843 miliarde lei, Trezoreria a continuat să se împrumute din piața locală. Marți, la primele operațiuni din această lună, ea a atras 1,29 miliarde lei, cu scadența în 2033, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,70%/an. La a doua licitație de bonuri de stat scadente în 2026, cu o valoare programată de 400 milioane lei, Finanțele s-au împrumutat cu 585 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,22%.

De la începutul anului „indicele dolarului” față de un coș al principalelor valute a crescut cu circa 4%, dar a pierdut în ultimele zile aproape un procent comparativ cu euro. marți, moneda unică fluctua în culoarul 1,0754 – 1,0777 dolari iar media celei americane a alunecat de la 4,65 la 4,6253 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,0964 la 5,0905 lei iar cel al lirei sterline la 5,8180 la 5,7992 lei.

Metalul galben fluctua între 2.311,10 și 2.325,30 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut marginal la 344,1151 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 389,06 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3116 zloți/euro.

Bitcoin fluctua la jumătatea zilei de marți în culoarul 62.917 – 64.381 dolari iar ethereum se tranzacționa între 3.027 și 3.128 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Comisia Națională de Prognoză anticipează o medie anuală de 5 lei/euro

Comisia Națională de Prognoză anticipează o medie anuală de 5 lei/euro

Datele prezentate săptămâna trecută de Eurostat arată că zona a ieşit din recesiune în primul trimestru, după ce PIB-ul din primul trimestru a crescut cu 0,2%, după scăderea de 0,5% din ultimele trei luni ale anului trecut, ceea ce ar putea permite BCE să opereze luna viitoare prima operațiune de tăiere a dobânzilor.

Această evoluție este una pozitivă pentru economiile de la marginea zonei euro, care va permite creșterea exporturilor și va îmbunătăți performanța monedelor.

Cursul euro a crescut de la 4,9758 lei, în ședința de luni, la 4,9764 lei, în cea de joi. În Vinerea Marea, tranzacțiile de pe piețele internaționale, cea locală fiind închisă, s-au realizat în „clasicul” 4,974 – 4,977 lei, care s-a conturat de la începutul lunii trecute

Comisia Națională de Prognoză estimează în prognoza sa de primăvară un curs mediu pentru acest an de 5 lei/euro, care ar urma să urce la 5,06 lei în 2025, respectiv 5,12 lei în 2026. În ceea ce privește proiecția cursului dolarului american, media anuală pentru 2024 este de 4,63 lei, pentru a crește apoi la 4,68 lei, respectiv 4,74 lei.

Participanții la sondajul realizat în martie de CFA România anticipează pentru următoarele 12 luni o valoare medie a euro de 5,0419 lei, respectiv una de 4,9961 lei, pentru septembrie.

În data de 13 mai se va desfășura o nouă ședință de politică monetară a BNR. Majoritatea analiștilor anticipează menținerea ratei de referință la 7%/an, respectiv la 6%/an pe cea pentru facilitatea de depozit de care beneficiază băncile comerciale.

Această perspectivă a făcut ca, de la începutul lui aprilie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să stagneze la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au oprit la sfârșitul acestei luni la 6,07%.

Oficialii Rezervei Federale americane au declarat miercuri, la finalul ședinței de politică monetară, că inflaţia persistentă necesită menținerea ratelor de referință la nivelul maxim al ultimilor 23 de ani, de 5,25 – 5,50%, pentru o perioadă mai lungă decât cea anticipată.

Decizia Fed a depreciat euro până la 1,0652 dolari, însă vineri moneda unică a crescut până la 1,0812 dolari și a închis pe piețele americane la 1,0763 dolari.

Aprecierea a survenit după publicarea datelor referitoare la piața muncii americane, care s-a răcit semnificativ. Rata șomajului a crescut în aprilie la 3,9% față de 3,8%, în luna precedentă, după ce au fost create doar 175.000 noi slujbe, de la 315.000 în martie. Aceste date au readus optimismul în rândul investitorilor în posibilitatea unei decizii a Fed de scădere a dobânzilor în septembrie.

Joi, cursul francului elvețian a crescut la 5,0964 lei iar cel al lirei sterline a scăzut marginal la 5,8180 lei.

În ultima ședință a săptămânii, prețul gramului de aur a scăzut la 344,1075 lei, efect al deprecierii metalului galben la 2.294,10 – 2.321 dolari/uncie, care a continuat și vineri, când uncia a coborât la 2.276,20 – 2.320,90 dolari.

Decizia Fed de a menține ratele dobânzii de referință și de a întârzia prima operațiune de scădere, a prăbușit bitcoin în cursul zilei de miercuri cu peste 5% până la 56.957 dolari. Luni dimineață, principala criptomonedă fluctua între 63.750 și 64.623 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.126 – 3.191 dolari.

Analiza cuprinde perioada 29 aprilie – 6 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna februarie 2024

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna februarie 2024

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna februarie 2024 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna februarie 2024 cu 25,2% faţă de luna precedentă, şi respectiv cu 40,1% faţă de producţia industrială realizată în luna februarie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,3% faţă de luna precedentă şi respectiv         cu 20,9% comparativ cu luna februarie 2023;

- scăderea cu 0,1 puncte procentuale a ratei şomajului faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna februarie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 9,6 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna februarie 2023;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 13 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi menţinerea numărului deceselor sub 1 an la acelaşi nivel faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna februarie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2024 a înregistrat o creştere de 25,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna februarie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,2% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2024 a crescut cu 40,1% faţă de producţia industrială realizată în luna februarie 2023.

În perioada 1.I.-28.II.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 0,1%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna februarie 2024, a fost de 6696 lei, mai mare cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 27,3% comparativ cu luna februarie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5619 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5765 lei în industrie şi construcţii şi de 7723 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna februarie 2024, a fost de 4127 lei, mai mare cu 0,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 20,9% comparativ cu luna februarie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3693 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3679 lei în industrie şi construcţii şi de 4598 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna februarie 2024 a fost de 7990 lei, iar cel net de 4876 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,3%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,5% pentru luna februarie 2024 faţă de luna precedentă, de 238,6% faţă de octombrie 1990 şi de 106,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii februarie 2024, a fost de 48985 persoane, mai mare cu 71 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 607 persoane faţă de luna februarie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,4 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii februarie 2024, era de 4068 persoane, în scădere cu 35 persoane faţă de luna precedentă (-0,9%).  

Comparativ cu luna februarie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 220     persoane (+5,7%).

La sfârşitul lunii februarie 2024, femeile reprezentau 48,1% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 427 persoane (10,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 112 persoane (2,8% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii februarie 2024 era de 3529 persoane, reprezentând 86,7% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (85,6%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,3%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,4% în luna ianuarie 2024 şi 5,0% în luna februarie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna februarie 2024 a fost de 5,7% (5,7% în luna ianuarie 2024 şi 5,3% în luna februarie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna februarie 2024 a fost de 5,1% (5,1% în luna ianuarie 2024 şi 4,8% în luna februarie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii februarie 2024 existau 716 de locuri de muncǎ vacante, din care 385 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 331 erau pentru muncitori (46,2%)

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna februarie 2024, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, de creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna februarie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna februarie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 155, mai mic cu 39 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna februarie 2023, numărul născuţilor-vii a crescut cu 13.

Mortalitatea generală. În luna februarie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 355, mai mic cu 87 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 3 faţă de luna februarie 2023.

Mortalitatea infantilă. În luna februarie 2024 nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţǎ luna precedentǎ şi a scăzut cu 2 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -200 persoane în luna februarie 2024 (-248 persoane în luna ianuarie 2024 şi -210 persoane în luna februarie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna februarie 2024, s-au înregistrat 63 căsătorii, mai multe cu 25 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 9 faţă de luna februarie 2023.

Divorţialitatea. În luna februarie 2024 s-au înregistrat 34 divorţuri, mai multe cu 33 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 6 faţă de luna februarie 2023.

În luna decembrie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 21,1 milioane euro şi al importurilor CIF de 28,7 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -7,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-59,9%) şi o creştere de (+0,03%) faţă de luna decembrie 2022, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+8,3%), respectiv de (+17,1%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.XII.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (26,2%), metale comune şi articole din          acestea (38,9%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (21,3%), materii textile şi articole din acestea (4,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din  acestea (1,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.XII.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,3%), metale comune şi articole din acestea (44,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,9%), materii textile şi articole din    acestea (2,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,7%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,0%), mijloace de transport (4,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (7,9%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,7%).

În luna februarie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2024, a fost de 1018, mai mic cu 41,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,2% comparativ cu luna februarie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,8% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2024, a fost de 1865, mai mic cu 26,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,0% comparativ cu luna februarie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,6% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna februarie 2024, a fost de 14,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 9,6 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu luna februarie 2023.

În luna februarie 2024, s-au eliberat 34 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 13 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1 faţă de luna februarie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna februarie 2024 de 0,81% faţă de luna precedentă şi de 7,23% faţă de luna februarie 2023.

Rata lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-28.02.2024 a fost de 1,0%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%).

În luna februarie 2024 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,73%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,89%) şi tarifele serviciilor (+0,78%).

În aprilie, volatilitatea cursului euro a fost mai mică de un ban

În aprilie, volatilitatea cursului euro a fost mai mică de un ban

Moneda națională a avut o lună aprilie stabilă, în care volatilitatea cursului euro a fost mai mică de un ban, cu un minim de 4,9678 lei și un vârf de 4,9764 lei.

În ultimele două săptămâni, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,977 lei, iar media de la sfârșitul lunii a fost stabilită la 4,9759 lei, mai mult cu 0,64 bani, față de ultima ședință din martie.

De la începutul lui aprilie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au oprit la sfârșitul acestei luni la 6,07%.

La ultimele licitații de titluri de stat din aprilie, Trezoreria s-a împrumutat cu 461,1 milioane lei cu scadența ianuarie 2026 la un randament mediu de 6,13%/an, respectiv cu 500 milioane lei cu scadența aprilie 2029 la un cost mediu de 6,56%/an. Ambele emisiuni au avut o valoare inițială de 500 milioane lei.

Marți și miercuri se desfășoară ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, unde ar urma ca dobânda de referință să fie menținută la 5,25 – 5,50%, după ce indicele preţurilor pentru cheltuielile de consum personal a crescut în primul trimestru cu un ritm anualizat de 3,4%, față de 1,8% în ultimele trei luni ale anului trecut.

Pe de altă parte, Eurostat a publicat datele referitoare la inflația din zona euro, care a stagnat în aprilie la 2,4%, iar cea de bază (core inflation), a coborât de la 2,9% în martie la 2,7% în aprilie, în timp ce PIB-ul din zona euro a înaintat cu 0,3% în primul trimestru.

Euro fluctua între 1,0689 și 1,0736 dolari, valori apropiate de cele de luni, iar media monedei americane a fost stabilită la 4,6361 lei, cu peste 2,8 bani mai mult față de cursul de sfârșitul lui martie.

Francul elvețian a încheiat luna la 5,0891 lei, în scădere cu 2,33 bani comparativ cu ultima ședință din martie. În aceeași perioadă, lira sterlină a câștigat aproape 0,7 bani, media de marți fiind stabilită la 5,8194 lei.

Prețul gramului de aur a coborât marți la 345,2064 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 2.309,10 – 2.329,70 dolari/uncie, efect al reducerii pariurilor puse pe o decizie a Rezervei Federale americane de a începe procesul de relaxare a politicii sale monetare. În 12 aprilie, uncia a atins un maxim de 2.431,90 dolari, respectiv un record de 359,6861 lei/gram.

Media monedei maghiare s-a apreciat în aprilie cu 1,22% și a închis luna la 391,04 forinți/euro iar cursul celei poloneze s-a depreciat cu aproape jumătate de procent la 4,3112 zloți/euro.

Miercuri, după a revenire la 64.693 dolari, bitcoin a scăzut la 60.762 dolari iar ethereum fluctua între 2.965 și 3.250 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme