În data de 17 martie 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare de 746,16 milioane lei, echivalentul a 151,66 milioane euro.

”Această declarație certifică investiții finanțate în transport, apă și apă uzată, biodiversitate, calitatea aerului, energie, termoficare, energie din resurse regenerabile și gaze naturale. Investițiile vor determina creșterea nivelului de trai al locuitorilor prin asigurarea accesului la o apă de mai bună calitate și canalizare, la servicii medicale în cadrul spitalelor și prin dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare. De asemenea, populația va beneficia de un confort sporit și reducerea pierderilor prin noi rețele de termoficare, de creșterea accesului la alimentarea cu gaze naturale și de o mai bună calitate a aerului. Beneficiul cel mai mare al autorităților publice locale în contextul actual este reducerea facturilor la energie prin proiectele de energie din surse regenerabile. Măsurile de eficiență energetică în industrie contribuie la reducerea consumului de energie și implicit, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră”, a declarat doamna Carmen Moraru, secretar de stat.

La data de 17 martie 2023, pentru POIM, rata de absorției este de 81,61% la nivelul cheltuielilor declarate.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operațional, Comisia Europeană a rambursat României 6,33 miliarde euro (7,62 miliarde euro cu prefinanțare), din totalul de 7,29 miliarde euro transmise spre decontare.

Leul a survolat cu bine turbulențele provocate de criza financiară care a început în Statele Unite (falimentul și preluarea de către stat a Silicon Valley Bank) și a traversat rapid Oceanul până în Țara Cantoanelor, unde a provocat dispariția Credit Suisse, care a fost preluată de către USB, cea mai mare bancă elvețiană.

Conform unor informații apărute în presă, retragerile de la Credit Suisse s-au ridicat zilnic la 10 miliarde de franci elvețieni.

Pentru a stopa acest exod, BNS și autoritatea elvețiană de reglementare s-au implicat și au facilitat preluarea de către USB, cea mai mare bancă locală, a Credit Suisse operațiune care s-a realizat în cursul zilei de duminică.

Francul elvețian nu a fost protejat de această fuziune și s-a depreciat rapid față de euro, astfel că media lui a coborât în piața românească de la 5,0487 lei, la începutul perioadei, la 4,593 lei, la finalul ei.

Volatilitatea cursului monedei unice s-a restrâns în perioada analizată la culoarul 4,9155 – 4,9253 lei. Piața a fost ceva mai agitată lunea aceasta, când tranzacțiile s-au realizat în „dinți de ferăstrău” în culoarul 4,92 – 4,927 lei, iar media a fost stabilită la 4,9219 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă într-un ritm lent, și au atins minimul ultimelor aproape nouă luni, dar se mențineau la maxime care se mai înregistrau în urmă cu 12 ani.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,87 la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,220 la 7,19%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,58 la 7,56%.

Euro a început săptămâna trecută la 1,0737 dolari, a scăzut la jumătatea ei la minimul acestui an de 1,0523 dolari, iar lunea aceasta a urcat la 1,0632 – 1,0731 dolari.

Revenirea euro poate fi pusă pe seama deciziei BCE de majora rata de referință, cu 50 puncte bază la 3,50%, ceea ce a stimulat apetitul pentru risc, dar și a eforturilor autorităților elvețiene de a rezolva cât mai rapid criza bancară.

Implicarea guvernului britanic și a Băncii Angliei în cumpărarea, cu o liră sterlină, de către HSBC a filialei locale a Silicon Valley Bank și datele economice pozitive, au apreciat lira sterlina iar media stabilită de BNR a crescut de la 5,5536 la 5,6180 lei.

În ultimele două decenii, în momentele în care marile bănci centrale, aflate sub presiunea inflației, au fost nevoite să crească dobânzile de politică monetară, prețul metalului galben s-a inflamat în trei astfel de situații.

La începutul acestei săptămâni, metalul galben a atins vârfuri de 2.010 dolari și se apropie astfel de maximul istoric de 2 072,50 dolari, atins în 2020, respectiv de 1.880 euro, la numai 20 de euro de recordul în moneda unică.

În piața locală prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta la 292,9991 lei, la foarte mică distanță de recordul istoric de 293,9846 lei, atins în martie trecut.

Criza existentă în sistemele financiare din Statele Unite și Europa a permis speculatorilor să declanșeze un raliu al prețurilor în cazul monedelor digitale. După de a coborât în urmă cu circa o săptămână aproape de 19.500 dolari, bitcoin a crescut lunea aceasta la 28.528 dolari. La rândul său, ether care a atins, acum două vineri, un minim de 1.375 dolari, s-a apropiat de 1.840 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 20 martie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în anul 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1264,01 milioane lei, ceea ce reprezintă:

- realizarea programului de încasări venituri bugetare în procent de 100,15%;

- o creștere cu 5,7% față de anul 2021(mai mult cu 63,59 milioane lei).

Pe bugete, situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

La bugetul de stat s-au încasat 548,12 milioane lei,înregistrându-se o creștere cu 8,8% față de anul 2021 (cu 37,08 milioane lei mai mult decât în anul 2021),principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit – 77,82 milioane lei;

• impozit pe venit – 192,59 milioane lei;
• TVA                   -   131,47 milioane lei;
• accize               -     1,38 milioane lei;
• alte venituri       -   144,86 milioane lei.

1. La bugetele asigurărilor sociale s-au încasat 715,89 milioane lei ceea ce reprezintă o creștere a volumului sumelor încasate față de anul 2021 cu 3,8%(cu 26,51 milioane lei mai mult decât în anul 2021).Pe bugete,sumele încasate în anul 2022 sunt următoarele:

• bugetul asigurărilor sociale de stat         - 492,03 milioane lei
• bugetul asigurărilor de șomaj                 -   16,38 milioane lei
• bugetul asigurărilor sociale de sănătate   - 207,48 milioane lei

În anul 2022,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 90,72 milioane lei, cu 24,53 milioane lei mai mult decât în anul 2021.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 6,85% pe an, de la 6,87% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,19%, de la 7,20% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,56% de la 7,58%, vineri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

sursa www.agerpres.ro