Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 14,53% în martie 2023, de la 15,5% în februarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 21,56%, cele nealimentare cu 11,06%, iar serviciile cu 10,83%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date joi publicităţii.

"Indicele preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 101,01%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 este 14,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 - martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 - martie 2022) este 15,3%", se spune în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna martie 2023, comparativ cu luna februarie 2023, este 100,85%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 12,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 - martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 - martie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,2%.

Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul III al anului în curs, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi al redefinirii caracteristicilor acestora din 1 ianuarie 2023.

Sursa www.agerpres.ro

Gaura de 20 de miliarde lei din bugetul de stat nu a permis leului, în ultimele două zile, să profite de scăderea aversiunii față de risc din sistemul financiar mondial, așa cum au făcut alte monede din regiune.

Cursul euro a crescut miercuri de la 4,9338 la 4,9381 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,929 – 4,94 lei.

Vestea pozitivă a venit din partea previziunilor de primăvară ale FMI, care prognozează presiunile inflaționiste anuale se vor diminua la 10,5% în 2023, respectiv 5,8% în 2024. Conform FMI, economia României au urma să-și încetinească creșterea anul acesta la 2,4%, dar va accelera la 3,7% în 2024.

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare la 6 luni și 12 luni a continuat miercuri, iar ele au atins noi minime ale ultimelor nouă luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,05 la 7,03% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,40 la 7,38%.

Înainte de publicarea miercuri seară a datelor referitoare la inflația înregistrată în martie de Statele Unite, euro avea o evoluție stabilă, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 1,0911 – 1,0938 dolari. Astfel, cursul monedei americane a alunecat de la 4,5223 la 4,5196 lei.

Media monedei elvețiene a urcat la 5,0080 lei, cu aproape doi bani mai sus decât cea stabilită la începutul săptămânii. Lira sterlină a făcut un pas înapoi iar cursul ei a coborât la 5,6089 lei.

Uncia de aur a crescut miercuri la 2.021 dolari dar a coborât în partea a doua a zilei la 2.009 lei, astfel că prețul gramului de aur a crescut la 292,2774 lei.

Monedele din regiune continuau să se aprecieze față de euro. Cursul celei poloneze s-a întărit la 4,6660 zloți/euro iar media celei maghiare la 376,20 forinți/euro.

Pariul pus pe o decizie a Rezervei Federale americane de a opri creșterea dobânzii de politică monetară, pentru o perioadă, în condițiile în care sistemul bancar din SUA se confruntă cu probleme, a stimulat achiziția de monede digitale. Pe de altă parte, în urma actualizării blockchain-ului Ethereum, vor ajunge în piață circa 34 miliarde dolari, sumă care a fost blocată în ultimii trei ani.

Bitcoin se tranzacționa la jumătatea săptămânii în culoarul 29.878 – 30.340 dolari, iar analiștii anticipează posibilitatea ca moneda digitală să recupereze în totalitate pierderile suferite după dezastrul TerraUSD de la începutul lui mai 2022, care a fost urmat de alte evenimente ce au culminat cu falimentul FTX. Ether se mișca în culoarul 1.861 – 1.898 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

După ce, în a doua jumătate a anului trecut, aplicările pentru joburile part-time au scăzut ca urmare a deciziei de a fi impozitate la nivelul salariului minim pe economie, în 2023 pare că românii reîncep să se uite către această variantă de a-și suplimenta veniturile, peste 450.000 de aplicări fiind înregistrate de la începutul anului și până acum pentru acest tip de joburi. Lor li s-au adăugat aproape 37.000 de aplicări pentru joburile project based. Ambele cumulează aproximativ 15% din totalul aplicărilor aferente perioadei ianuarie – aprilie 2023.

„Dincolo de aplicările propriu-zise, vedem un interes substanțial crescut în căutările făcute de candidați pe cuvintele cheie „part time” și „locuri de muncă de weekend”. Dacă pentru primele avem o creștere de peste 50% față de anul trecut, pentru joburile de weekend interesul a crescut cu 200%. Aceste cifre ne arată că, pentru tot mai mulți români, salariul de la jobul principal nu mai este suficient pentru a acoperi costul vieții, motiv pentru care caută variante prin care să câștige bani în plus. Interogările pe care le fac în platformă anunță, totodată, o avalanșă de aplicări pe locurile de muncă part time sau pe cele project based în perioada care urmează”, menționează Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Jumătate dintre cele peste 450.000 de aplicări înregistrate anul acesta pentru joburi cu jumătate de normă au venit din partea candidaților cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care fie încă nu câștigă salariul dorit la locul de muncă principal, fie vor să facă o schimbare de carieră și, pentru o perioadă, vor să încerce și altceva. Numărul de aplicări scade drastic în cazul candidaților care au peste 36 de ani și care aleg, mai degrabă, să aștepte până când vor găsi un job mai bine plătit decât să lucreze în două locuri diferite simultan.

Corelat cu criteriul vârstei, un alt aspect care iese în evidență este legat de nivelul de carieră al celor care aplică pentru un al doilea job – peste 80% dintre aplicări aparțin candidaților fără experiență profesională anterioară și celor entry level (cu maximum doi ani de experiență). Procentul celor care au senioritate mai mare de 5 ani este, pe de altă parte, marginal. „Am remarcat, totodată, că un sfert dintre aplicările pentru pozițiile part-time vizează locurile de muncă remote, astfel încât candidații să se asigure că au flexibilitate asupra propriului timp și că nu vor avea presiunea deplasării zilnice de la un sediu la altul”, mai spune Roxana Drăghici.

Cu toate că interesul candidaților pentru munca part-time sau project based este în creștere față de primul trimestru al anului trecut, numărul de joburi scoase în piață de angajatori este mai mic cu 10% față de aceeași perioadă de referință. Cele mai multe opțiuni pentru cei care vor să-și completeze veniturile prin intermediul unui al doilea job, cu jumătate de normă, sunt din domeniul arte / entertainment. Urmează retail, servicii, transport / logistică, industria alimentară și turism. „Una dintre explicații stă, desigur, în faptul că decizia de a impozita locurile de muncă part-time la nivelul salariului minim pe economie a fost luată în a doua jumătate a anului trecut, astfel încât ce vedem acum este o continuare a tendinței angajatorilor de a rămâne moderați pe acest subiect”, subliniază Roxana Drăghici.

Aproximativ 30.000 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro. Dintre acestea, 5.200 sunt pentru joburi part-time.

Redeschiderea marilor piețe financiare a fost una ușor optimistă. Situația gravă în care se află bugetul României, care are o gaură de 20 miliarde lei, nu a permis monedei naționale să profite de acest sentiment favorabil.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9315 la 4,9338 lei. Transferurile se realizau în culoarul 4,929 – 4,938 lei.

Dobânzile interbancare la șase și 12 luni au continuat procesul de scădere, cu pas mai mare, și au atins noi minime ale ultimelor nouă luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,08 la 7,05% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,45 la 7,40%.

Euro fluctua în culoarul 1,0858 – 1,0927 dolari, valori apropiate de cele de luni, iar media monedei americane a urcat de la 4,5210 la 4,5223 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat ușor față de cea unică iar media ei a urcat la 4,9995 lei, în timp ce cursul lirei sterline a crescut marginal la 5,6213 lei.

Metalul galben fluctua în culoarul 1.998 – 2.006 dolari, valori în ușoară creștere față cele de la începutul săptămânii, iar prețul gramului de aur s-a apreciat la 291,2995 lei.

Redeschiderea piețelor, după minivacanța prilejuită de sărbătorirea Paștelui de către Catolici, a găsit monedele din regiune pe apreciere. Media celei maghiare s-a întărit la 376,33 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6810 zloți/euro.

Revenirea investitorilor în piață după lungul week-end pascal și scăderea aversiunii față de risc au dat un impuls de apreciere monedelor digitale. Astfel, bitcoin a urcat la 29.614 – 30.399 dolari, cel mai ridicat nivel al ultimelor zece luni. Comparativ cu scăderea majoră de la începutul lui noiembrie, criptomoneda a reușit să câștige peste 90%. Aprecierea procentuală a ether a fost mai mică iar cotațiile se mișcau în culoarul 1.909 – 1.936 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu