Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,79% pe an, de la 6,80% pe an, anterior, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,99% pe an, de la 7% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,34% pe an, de la 7,35%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro

Marți a fost publicată minuta ședinței de politică monetară a BNR care s-a desfășurat în 4 aprilie. Aceasta evidențiază o tendință de temperare a presiunilor inflaționiste. La sfârșitul anului, creșterea anuală a prețurilor se va situa la 7% iar la finalul lui 2024 ele vor scădea la 4,2%. Vor exista și momente în care vor apare presiuni inflaționiste pe termen foarte scurt, în funcție de nivelul prețurilor la materiile prime energetice, în primul rând cel al țițeiului, dar și al produselor agricole.

În minută se arată că „riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului continuă totuși să vină din dimensiunea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum și din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția. (...) în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoriile viitoare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale Fed și BCE, cu implicații asupra mișcărilor de capital”.

Moneda națională și-a continuat miercuri tendința de apreciere, iar cursul euro a scăzut de la 4,9372 la 4,9330 lei. Nivelul redus al aversiunii față de risc a redus cotațiile euro de la 4,941 lei, la deschidere, la 4,93 lei.

Dobânzile interbancare cu scadența la șase luni, respectiv la 12 luni au revenit pe scădere, după pauza de marți.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 7,02 la 7% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,36 la 7,35%.

În urma declarațiilor făcute de oficialii Rezervei Federale și a datelor macroeconomice din Statele Unite, piețele mizează pe o majorare a ratei de referință la începutul lunii viitoare, care ar putea fi urmată de o alta în iunie.

Acest sentiment din piață a menținut cotațiile euro la valori comparabile cu cele de marți, 1,0926 – 1,0984 dolari, iar cursul monedei americane a urcat la 4,5145 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,0170 lei iar cel al lirei sterline a urcat la 5,5984 lei.

Metalul galben a coborât la jumătatea săptămânii până la 1.971 dolari, valoare care se mai înregistra la începutul lunii, ceea a depreciat prețul gramului de aur la 286,5522 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6278 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat cu peste 1,5% la 377,23 forinți/euro.

Perspectiva unei noi majorări a dobânzii de politică monetară de către Fed a provocat scăderea criptomonedelor. Bitcoin s-a depreciat cu peste 3,5% până la 29.110 dolari iar ether a pierdut 6% până la 1.970 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitia de dl. Radu Georgescu

Redeschiderea pieței locale după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care a preluat trendul apreciativ din regiune, stimulat de nivelul redus al aversiunii față de risc.

Anunțul făcut de agenția Standard & Poor's referitor la confirmarea ratingului suveran al României la BBB-, cu perspectiva stabilă, a dat un mic impuls pieței, iar cursul monedei unice a scăzut de la 4,9432 lei, valoare stabilită în Joia Mare, la 4,9372 lei. Tendința de apreciere a leului s-a conturat în partea a doua a zilei, când cotațiile coborau de la 4,939 – 4,94 lei, în prima parte a ședinței, la 4,933 lei.

Piața monetară a fost calmă astfel că indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,02% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 7,36%.

Scăderea indicelui institutului ZEW care măsoară așteptările investitorilor din Germania de 13 la 4,1 puncte, față de o valoare anticipată de 15,6 puncte a provocat deprecierea euro, care a atins un minim de 1,0922 dolari, față de 1,1076 dolari la finalul săptămânii trecute. Evoluția este pusă pe seama reticenței pe care au început să o arate băncile comerciale în cazul împrumuturilor dar și a efectelor negative create de inflație și nivelul tot mai ridicat al dobânzilor de politică monetară.

Moneda unică a revenit apoi pe creștere, după anunțul referitor la faptul că economia Chinei a crescut în primul trimestru cu 4,5%, ceea ce a afectat rolul de „refugiu” al monedei americane iar cotațiile au crescut până la 1,0983 dolari. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,4844 la 4,4994 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,0172 lei iar cea a lirei sterline a scăzut la 5,5964 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 289,3661 lei, efect al scăderii metalului galben la 1.997 – 2.005 dolari/uncie, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins un maxim al ultimilor doi ani de 2.046 dolari/uncie.

Monedele din regiune profitau în continuare de nivelul ridicat al apetitului pentru risc. Media celei maghiare s-a apreciat la 371,55 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6286 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut în cursul nopții la 29.500 dolari dar a urcat marți la 30.426 dolari, efect al deprecierii monedei americane. Ether a avut o evoluție stabilă și fluctua în culoarul 2.059 – 2.121 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Tensiunea de la nivel guvernamental provocată de gaura de 20 miliarde lei din bugetul țării, creată de estimările mult prea optimiste ale Trezoreriei în privința încasărilor, dar și adâncirea deficitului de cont curent, „balaurul cu care România trebuie să se lupte” cum îl caracteriza Cristian Popa, membru în C.A. al BNR, sunt principalii factori care obligă banca centrală să urmărească cu mare atenție evoluția cursului de schimb.

Stabilitatea cursului euro/leu a fost cea care a menținut ridicat interesul străinilor pentru titlurile de stat locale. Acestea au generat intrări de capitaluri, ce s-au ridicat la peste 23% din plasamentele totale făcute în ianuarie în obligațiuni românești, ceea ce a împins recent euro spre 4,8 lei. Însă, eventualele ieșiri din piața locală, provocate de inflație și dereglaje bugetare, vor pune instantaneu presiune pe curs.

O gură de oxigen pentru banca centrală vine din partea investițiilor străine directe care s-au cifrat în primele două luni din acest an la 2 miliarde de euro.

Presiunea pe cursul de schimb s-a făcut resimțită săptămâna trecută, când euro a urcat de la 4,9315 la 4,9432 lei, înainte de minivacanța de Paște. Vinerea trecută și lunea aceasta, cotațiile externe fluctuau în culoarul 4,931 - 4,945 lei, semn că moneda unică este pregătită să treacă, în orice moment, de pragul de 4,95 lei și să îndrepte spre cel de 5 lei.

Săptămâna trecută, dobânzile interbancare cu scadența la 6, respectiv la 12 luni au cunoscut scăderi zilnice. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,03 la 7,02% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,38 la 7,36%.

Finanțele continuă să se împrumute în ritm alert. Joi, ele au atras 500 milioane lei, cu o dobândă de 6,51%/an, în urma unei licitaţii de certificate de trezorerie cu scadența în 2024.

Publicarea minutei ultimei ședințe a Rezervei federale americane (Beige Book) a atras atenția investitorilor prin menționarea turbulențelor din sectorul bancar ce ar putea determina apariția recesiunii în economia americană. Aceasta a provocat aprecierea monedei unice la 1,1076 dolari, maxim care a fost atins acum un an. Luni, marcările de profit au împins euro la 1,0962 - 1,10 dolari.

Moneda elvețiană și-a reluat rolul de „refugiu” și s-a apreciat până la 0.981 franci/euro iar cursul ei a urcat săptămâna trecută de la 4,9891 la 5,0371 lei.

Media lirei sterline a fluctuat în culoarul 5,6089 - 5,6213 lei iar cea de joi a fost stabilită la 5,6115 lei.

Pericolele care planează asupra economiei mondiale și a sistemului bancar internațional, au înmulțit plasamentele în metalului galben. Aurul a crescut vineri la 2.046 dolari/uncie, maxim al ultimilor doi ani, dar a scăzut luni la 2.004 - 2.014 dolari, evoluție care pregătește atingerea de către gramul de aur a unui nou maxim istoric. Precedentul, de 293,9846 lei a fost înregistrat în martie trecut.

Actualizarea la care a fost supusă criptomoneda Ethereum, a eliberat în piața specializată o valoare de circa 34 miliarde de dolari. Aceasta a stimulat tranzacțiile iar ether a urcat la aproape 2.120 dolari. Bitcoin, a atins vineri pragul de 31.000 dolari dar a alunecat luni 29.816 - 30.325 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu