BestJobs: Mai mult de jumătate dintre candidații Gen Z consideră că salariile pentru nivelul lor de experiență sunt prea mici

BestJobs: Mai mult de jumătate dintre candidații Gen Z consideră că salariile pentru nivelul lor de experiență sunt prea mici

Candidații din Generația Z devin tot mai activi pe piața muncii, iar angajatorii simt tot mai mult impactul lor asupra actualului model de muncă. An de an, tinerii Generației Z reprezintă un procent tot mai mare din populația aptă de muncă, deși rata de șomaj în rândul acestora s-a menținut la 22,2% în primele 3 luni ale anului 2023, potrivit Institutului Național de Statistică. Totodată, pe platforma de recrutare online BestJobs, tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani reprezintă 20% din totalul candidaților și realizează aproximativ 100.000 aplicări pe lună.

Candidații între 18 și 24 de ani aplică predominant la internship-uri și joburi entry-level, din Vânzări, Marketing, Financiar și IT, 40% dintre ei declarând că primul job nu a fost în domeniul pe care l-au studiat, după cum arată datele celui mai recent sondaj BestJobs.

Prima impresie despre piața muncii a fost că salariile pentru nivelul lor de experiență sunt foarte mici, după cum declară 64% dintre respondenții Gen Z ai sondajului BestJobs. În plus, consideră că mediul de lucru este unul stresant pentru ei (52%), că șefii au așteptări prea mari (34%) și că volumul de muncă este substanțial (27%).

„Noua generație de candidați începe să ocupe o parte tot mai mare din volumul total de angajați și astfel își fac simțit tot mai mult impactul. Ei evoluează foarte rapid și au încredere mult mai mare în propriile instincte și valori, motiv pentru care mulți dintre ei nu ajung să lucreze în domeniul studiat dacă ofertele sau condițiile nu le sunt pe plac. În plus, pretențiile lor financiare sunt mai mari în ciuda lipsei de experiență, iar mentalitatea conform căreia e nevoie să îți sacrifici stilul de viață pentru a dobândi cunoștințe profesionale nu li se potrivește. Vedem totodată și cât de mult s-au schimbat așteptările privind viața profesională de la o generație la alta și anticipăm schimbări semnificative în modelul actual de muncă, ca urmare a evoluției Gen Z pe piața muncii.”, spune Ana Vișian, BestJobs România.

Cei mai mulți dintre ei și-au propus să rămână la primul job între 1 și 2 ani, pentru a căpăta experiență și pentru a completa corespunzător CV-ul. Totuși, dacă întâmpină nemulțumiri, 52% dintre ei au de gând să le adreseze superiorilor în speranța de a vedea schimbări, 31% vor încerca să se adapteze, 11% își vor da demisia, iar 6% vor încerca să negocieze pentru un salariu mai mare. În eforturile de găsire a jobului potrivit, tinerii au descoperit că abilitățile de comunicare și cele digitale sunt esențiale.

Dintre cei care au intrat recent în câmpul muncii, 72% spun că cei mai mulți colegi fac parte din alte generații, iar 54% au observat că există diferențe mari în cum abordează celelalte generații jobul.

Părerile sunt împărțite în rândul angajaților trecuți de 25 de ani, care au în echipă colegi mai tineri. Pe de-o parte, aceștia apreciază că lucrând alături de persoane din Generația Z au parte de viziuni noi (37%), că pot învăța din modul lor de viață (23%) și că pot rămâne adaptați tendințelor (40%). Pe de altă parte, colegii tineri le-au dovedit și că le este greu să respecte programul strict de lucru (34%), că nu sunt mereu responsabili cu sarcinile lor (25%) și că nu se implică foarte mult în activitățile menite să crească coeziunea echipei (35%).

Și angajatorii se așteaptă la anumite provocări în recrutarea tinerelor talente. Printre cele mai des menționate se numără lipsa pregătirii profesionale și nevoia de a aloca resurse mai mari formării lor (29%), pretențiile prea mari în raport cu nivelul lor de experiență (27%) și adaptarea mai dificilă la mediul de lucru, comparativ cu colegii experimentați (17%). Totuși, ei văd și avantaje, printre care enumeră dorința și energia pentru a învăța lucruri noi (35%), impactul pozitiv asupra colegilor privind actualele tendințe tehnologice. (44%) și noile abordări asupra muncii (22%).

Sondajul a fost realizat în perioada aprilie-mai, cu 1.997 de utilizatori de internet, dintre care 55% angajați cu vârsta până în 25 de ani, 30% angajați cu vârsta peste 25 de ani și 15% recrutori.

Euro a scăzut la minimul ultimelor două luni

Euro a scăzut la minimul ultimelor două luni

Tendința de apreciere a leului a continuat și marți iar dealerii bancari așteptau ședința de politică monetară a BNR.

Cursul euro a scăzut de la 4,9256 la 4,9202 lei, minim al ultimelor aproape două luni. Piața valutară s-a deschis la 4,924 lei după care moneda unică a coborât până la 4,918 lei.

Mișcarea descendentă a indicilor ROBOR s-a temperat semnificativ în ultimele ședințe, dealerii așteptând decizia de politică monetară a BNR care se va lua la ședința ce se va desfășura miercurea aceasta. Piața nu anticipează o modificare a ratei de referință, în condițiile în care inflația a intrat pe un trend descendent

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,66 la 6,65%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,79%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,03 la 7,02%.

Luni, Trezoreria s-a împrumutat cu 401,1 milioane lei (valoarea inițială a emisiunii a fost de 500 milioane lei) cu scadența în aprilie viitor, la un randament mediu de 6,40%/an.

Semnalul dat miercuri de scăderea indicatorului Sentix, care măsoară încrederea investitorilor din zona euro, la -13,1 puncte, a permis marcarea profiturilor, după ce euro s-a apropiat săptămâna trecută de pragul de 1,11 dolari, maximul ultimului an.

Marți, euro fluctua pe piețele internaționale în culoarul 1,0972 – 1,1006 dolari iar media monedei americane a urcat la 4,4806 lei.

Tendința s-ar putea modifica în cazul în care Administrația de la Casa Albă și majoritatea republicană din Congres nu vor ajunge la o înțelegere în privința majorării plafonului de îndatorare al Statelor Unite. Janet Yellen, secretarul Trezoreriei, a declarat luni că președintele Biden nu este dispus să negocieze „cu pistolul la tâmplă”.

Cursul francului elvețian a urcat la 5,0260 lei iar cel al lirei sterline la 5,6548 lei, susținută de datele economice pozitive și de perspectiva unei noi majorări a dobânzii de politică monetară de către Banca Angliei.

Metalul galben a crescut la 2.022 – 2.032 dolari/uncie iar investitori mizează pe atingerea pragului de rezistență de la 2.060 dolari, în condițiile în care multe bănci centrale, printre care cea a Chinei și cea a Turciei, au devenit cei mai mari cumpărători de aur. Prețul gramului de aur a crescut la 292,1085 lei și s-a apropiat de maximul istoric de 294,2340 lei, atins în 23 martie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 372,08 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat marginal la 4,5683 zloți/euro.

Bitcoin fluctua între 27.621 și 27.982 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.843 – 1.865 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 6,65% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 6,65% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marţi la 6,65% pe an, de la 6,66% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

O valoare apropiată, de 6,63% pe an, a fost consemnată în urmă cu 10 luni, respectiv pe 6 iulie 2022. La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 6,79% pe an, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,02% pe an, de la 7,03%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro

Cursul și dobânzile au mers în jos

Cursul și dobânzile au mers în jos

În perioada analizată, cursul euro s-a menținut sub pragul de 4,93 lei cu o volatilitate de mici dimensiuni, iar indicii ROBOR au continuat să scadă.

Media monedei unice a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 4,9273 la 4,9256 lei, minim al ultimei luni și jumătate. Cotația a crescut în dimineața de luni în Asia la 4,939 lei, iar transferurile locale s-au realizat în culoarul 4,922 – 4,928 lei.

Evoluția descendentă a indicilor ROBOR a devenit un proces aproape zilnic, fiind înregistrate noi minime ale ultimelor 10 luni. În iulie 2021, când inflația a depășit pragul de 15%, BNR a fost nevoită să ducă rata de politică monetară la un maxim de 7%. În prezent, dealerii anticipează pentru decembrie o reducere a dobânzii de referință mizând pe o scădere a inflației spre 7%/an, nivel anticipat în ultimul Raport asupra inflației al BNR.

Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,66%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,79%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,04 la 7,03%.

Scăderea dobânzilor a permis Trezoreriei să se împrumute joia trecută cu aproape 1,8 miliarde lei, cu scadența în octombrie 2026 și în aprilie 2031, la randamente medii de 7%/an, respectiv 7,34%/an. Finanțele și-au propus să se împrumute în mai cu 5,79 miliarde lei, iar necesarul brut de finanțare pentru acest an este acoperit în proporție de aproape jumătate.

Declarațiile făcute de oficiali ai BCE, conform cărora procesul de normalizare a politicii monetare va continua pentru a stopa creșterea inflației, au făcut ca euro să se tranzacționeze la începutul acestei săptămâni în culoarul 1,1014 – 1,1054 dolari, față de 1,0948 – 1,1007 dolari, la debutul celei precedente. Joia trecută, a fost atins un maxim al ultimului an de 1,1092 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut până la 4,4634 lei, pentru ca perioada să fie încheiată la 4,4634 lei.

Miercurea trecută, Fed a majorat rata de referință cu 0,25% la 5 – 5,25%, cel mai ridicat nivel începând cu 2007, dar a dat un semnal că ar urma o pauză în procesul de normalizare a politicii monetare. A doua zi, la a treia ședință din acest an, BCE a majorat dobânda de politică monetară cu 0,25% la 3,75% și a semnalat perspectiva continuării ciclului de creștere, pentru a contracara inflația.

Cel mai important risc pentru economia americană este intrarea în stagflație. Aceasta este o combinație dintre stagnare și inflație, în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este înaltă.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,0033 și 5,0302 lei și a încheiat perioada la 5,0082 lei. Media lirei sterline a crescut vineri la 5,6318 lei.

Metalul galben s-a retras la începutul acestei săptămâni la 2.021 – 2.025 dolari, după creșterea de vineri la 2.051 dolari, aproape de maximul istoric de 2075,47 dolari, atins în august 2020. În piața locală, prețul gramului de aur a scăzut luni cu 2 lei la 290,2952 lei.

În perioada analizată, bitcoin a crescut la 29.750 dolari iar ether s-a apreciat la 2.2020 dolari. Lunea aceasta, retragerile masive de bitcoin au obligat platforma Binance, cea mai mare bursă de profil, să oprească timp de mai multe ore transferurile, ceea ce a provocat scăderea criptomonedelor. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 27.752 – 28.807 dolari iar ether a coborât la 1.844 – 1.896 dolari.

Analiza cuprinde perioada 1 – 8 mai

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Euro a rămas încă o zi sub 4,93 lei

Euro a rămas încă o zi sub 4,93 lei

Leul a avut o evoluție calmă, cu modificări marginale ale cotațiilor de tranzacționare ale euro, după ședința de politică monetară a Fed și înainte de decizia ce urma să fie luată joia aceasta de BCE.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9295 lei, față de cel anunțat miercuri, 4,9298 lei. În cursul dimineții, înainte de deschidere a fost atins un minim 4,926 lei, iar tranzacțiile locale se realizau în culoarul 4,928 – 4,931 lei.

Evoluția descendentă a indicilor ROBOR a devenit un proces zilnic, fiind înregistrate noi minime ale ultimelor 10 luni. În iulie 2021, inflația a depășit pragul de 15%, iar guvernatorul BNR declara în acea perioadă că „ne ducem cu dobânda de politică monetară în sus”.

Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,68 la 6,66%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,82 la 6,80%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,06 la 7,04%.

Rezerva Federală a operat miercuri a zecea creştere consecutivă a dobânzii de politică monetară și a ridicat-o cu 0,25% la 5 – 5,25%, maximul ultimilor 16 ani.

În piață există opinia că acesta a fost finalul măsurilor de normalizare ale politicii monetare, în lipsa afirmației din comunicatul de presă publicat după încheierea ședinței Fed care exprimă faptul că „o anumită înăsprire suplimentară a politicii poate fi adecvată”, pe fondul decelerării ritmului anual al prețurilor de consum dar și a perspectivei instalării recesiunii în economia SUA.

Cele de mai sus s-au reflectat în aprecierea euro la 1,1037 – 1,1092 dolari. Volatilitatea a fost de mici proporții, investitorii dorind să afle mărimea majorării dobânzii de către BCE. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,4654 la 4,4601 lei.

Cursul monedei elvețiene a scăzut la 4,0252 lei iar a celei britanice a urcat la 5,6074 lei.

Deprecierea monedei americane a înmulțit plasamentele în metal galben, care a urcat la 2.031 – 2.045 dolari, astfel că prețul gramului de aur a crescut la 292,2732 lei.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia marginal la 373,22 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,5868 zloți/euro.

Perspectiva întreruperii procesului de majorare a dobânzii de către Fed a impulsionat plasamentele în criptomonede. Bitcoin s-a apreciat la 28.992 – 29.358 dolari iar ether la 1.898 – 1.1916 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme