Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marţi la 6,56% pe an, de la 6,58% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 6,67% pe an, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,86%, de la 6,87% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro

Leul a avut o ședință de apreciere față de principalele valute, excepție făcând dolarul american, după ce cursul euro a atins vinerea trecută maximul istoric de 4,9783 lei.

Tranzacțiile de marți se efectuau într-un culoar îngust, 4,969 – 4,973 lei, astfel că media monedei unice a scăzut de la 4,9780 la 4,9710 lei.

Dobânzile interbancare s-au menținut pe o pantă descendentă și sub nivelul ratei de politică monetară a BNR care este de 7%.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,58 la 6,56%, nou minim al ultimelor aproape 11 luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,67%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,87 la 6,86%.

Dacă sistemul bancar european a făcut până acum față cu bine creșterii dobânzii de politică monetară, excepție făcând Elveția unde Credit Suisse nu a rezistat la valul de retrageri de numerar și a fost preluată de UBS, semne negative pe termen mediu vin din partea companiilor din zona euro. Există riscul ca în următorii doi – trei ani unii dintre debitorii să nu poată rambursa creditele luate în perioada cu dobânzi mici, ceea ce va dezechilibra lupta cu inflația și pericolul de recesiune. O astfel de evoluție se va reflecta negativ și asupra economiei românești, implicit a cursului de schimb.

Recent, președintele BCE a semnalat perspectiva menținerii dobânzii la valori ridicate pentru a contracara presiunile inflaționiste

Reapariția pariurilor puse pe menținerea de către Rezerva Federală a dobânzilor la un nivel ridicat, au depreciat euro la 1,0770 – 1,0821 dolari, valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui martie. Aceasta a făcut ca media dolarului american să urce la 6,9096 lei.

Deprecierea francului elvețian și a lirei sterline față de moneda unică a condus la scăderea cursurilor la 5,1176 lei, respectiv 5,7089 lei.

Metalul galben a scăzut la 1.955 – 1.964 dolari și a împins prețul gramului de aur în jos la 290,2084 lei. În regiune, media monedei poloneze se aprecia la 4,4981 zloți/euro, în timp ce a celei maghiare se deprecia la 376,74 forinți/euro.

Bitcoin recupera din terenul pierdut luni, când a scăzut până aproape de 26.500 dolari, și creștea la 26.809 – 27.460 dolari. La rândul său, ether urca la 1.816 – 1.870,5 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În ultimele zile, am asistat la o creștere rapidă a cursului euro, care se apropie cu pași repezi de pragul de 4,99 lei. Este posibil ca BNR să oprească deprecierea în jurul nivelului amintit, lăsând atingerea cotei de 5 lei pentru ultima parte a anului, în funcție de modul în care va evolua inflația.

Scăderea prețurilor de consum în aprilie la 11,23%, de la 14,53% în martie, au creat culoarul necesar BNR pentru a elibera o parte din presiunea existentă în piață, după doi ani în care nu a permis depășirea pragului de 4,95 lei.

După ce a scăzut în urmă cu două săptămâni la 4,9202 lei, cursul euro a început să crească, iar vineri a fost atins al treilea maxim istoric consecutiv de 4,9783 lei, pentru ca lunea aceasta să coboare marginal la 4,9780 lei.

Ședința de la începutul acestei săptămâni, s-a deschis la 4,979 – 4,98 lei. Treptat, euro a scăzut până la 4,973 lei, tendința manifestându-se la jumătatea ședinței, înainte de stabilirea cursului. Ea a continuat și în partea a doua a ședinței, semn al unor posibile reglaje din partea băncii centrale, care nu dorește o depreciere brutală a leului. Evoluția a fost influențată și de reducerea aversiunii față de risc la nivel regional.

Evoluția trebuie pusă pe seama dezechilibrelor existente în economia României, în primul rând cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Contul curent din cadrul balanței de plăți a avut în martie un deficit anualizat de 26,3 miliarde euro iar gradul de acoperire cu investiţii străine directe, din ultimele 12 luni, a fost de 35% în martie 2023.

Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în data de 5 mai, anticipează pentru 2023 o medie anuală de 4,94 lei/euro, care urmează să crească în 2024 la 5,0 lei/euro și la 5,12 lei/euro în 2026. În cazul dolarului american se anticipează o medie anuală de 4,58 lei în 2023, pentru a ajunge în 2026 la 4,74 lei.

Deprecierea leului nu a afectat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, proces care a început în ultima parte a anului trecut, odată cu criticile venite din partea guvernatorului BNR și controlul început de Consiliul Concurenței la cele zece bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,68 la 6,67%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,89 la 6,87%.

Începând cu martie 2022, Rezerva Federală americană a procedat la 10 majorări consecutive, iar rata de referință a urcat de la 0 – 0,25 la 5 – 5,25%. Afirmația șefului Fed că nivelul ratei de dobândă de referință este adecvat, a ridicat cotațiile euro la 1,0795 – 1,0830 dolari, la finalul perioadei, după ce deprecierea de vineri până la 1,0760 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,5382 la 4,6091 lei și a încheiat intervalul la 4,6012 lei.

Atât moneda elvețiană cât și cea britanică s-au apreciat față de cea unică, iar cursul lor a crescut la sfârșitul perioadei la 5,1396 lei, respectiv 5,7298 lei.

Prețul gramului de aur a atins la începutul săptămânii trecute un nou maxim istoric de 294,4610 lei, dar a scăzut lunea aceasta 292,8385 lei, în timp ce uncia fluctua în culoarul 1.971 – 1.982 dolari.

Analiza cuprinde perioada 15 – 22 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 6,58% pe an, de la 6,59% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

O valoare mai mică, de 6,55% pe an, a fost consemnată pe 4 iulie 2022. La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,68%, de la 6,69% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,89%, de la 6,90% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro