Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna aprilie 2023 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna aprilie 2023 cu 21,2% faţă de luna precedentă, creşterea cu 5,7% faţă de producţia industrială realizată în luna aprilie 2022;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,8% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 8,2% comparativ cu luna aprilie 2022;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2023 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi creşterea cu 1,1 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2022;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 2,5 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2022;

- menţinerea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale la acelaşi nivel comparativ cu luna precedentă şi scăderea cu 23 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor, creşterea numǎrului căsătoriilor şi menţinerea la acelaşi nivel a numǎrului deceselor sub 1 an faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna aprilie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi creşterea numărului căsătoriilor.

Producţia industrială realizată în luna aprilie 2023 a înregistrat o scădere de 21,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna aprilie 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,8% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna aprilie 2023 a crescut cu 5,7% faţă de producţia industrială realizată în luna aprilie 2022.

În perioada 1.I.-30.IV.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 1,7%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna aprilie 2023, a fost de 5454 lei, mai mic cu 1,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 1,3% comparativ cu luna aprilie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4639 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5301 lei în industrie şi construcţii şi de 5828 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna aprilie 2023, a fost de 3556 lei, mai mic cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 8,2% comparativ cu luna aprilie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3437 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3667 lei în industrie şi construcţii şi de 3525 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna aprilie 2023 a fost de 7311 lei, iar cel net de 4564 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,2%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,5% pentru luna aprilie 2023 faţă de luna precedentă, de 235,3% faţă de octombrie 1990 şi de 103,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii aprilie 2023, a fost de 47941 persoane, mai mare cu 28 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 899 persoane faţă de luna aprilie 2022.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,1 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii aprilie 2023, era de 3725 persoane, în scădere cu 146 persoane faţă de luna precedentă (-3,8%).  

Comparativ cu luna aprilie 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 784 persoane (+26,7%).

La sfârşitul lunii aprilie 2023, femeile reprezentau 47,8% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 341 persoane (9,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 111 persoane (3,0% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii aprilie 2023 era de 3273 persoane, reprezentând 87,9% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,6%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,3% în luna martie 2023 şi 4,0% în luna aprilie 2022).

Pentru femei, rata şomajului în luna aprilie 2023 a fost de 5,4% (5,7% în luna martie 2023 şi 4,3% în luna aprilie 2022). Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna aprilie 2023 a fost de 4,8% (5,0% în luna martie 2023 şi 3,8% în luna aprilie 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii aprilie 2023 existau 883 de locuri de muncǎ vacante, din care 572 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 311 erau pentru muncitori (35,2%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna aprilie 2023, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generele, al divorţurilor, de creşterea numǎrului cǎsǎtoriilor şi menţinerea la acelaşi nivel al numǎrului deceselor sub 1 an comparativ cu luna precedentă. Comparativ cu luna aprilie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a crescut numărul căsătoriilor,.

Natalitatea. În luna aprilie 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 132, mai mic cu 34 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 45 faţă de luna aprilie 2022.

Mortalitatea generală. În luna aprilie 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 343, mai mic cu 52 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21 faţă de luna aprilie 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna aprilie 2023 nu s-au înregistrat decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an s-au menţinut la acelaşi nivel faţǎ luna precedentǎ şi au scăzut cu 2 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -211 persoane în luna aprilie 2023 (-229 persoane în luna martie 2023 şi -187 persoane în luna aprilie 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna aprilie 2023, s-au înregistrat 105 căsătorii, mai multe cu 62 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 31 faţă de luna aprilie 2022.

Divorţialitatea. În luna aprilie 2023 s-au înregistrat 9 divorţuri, mai puţine cu 8 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 15 faţă de luna aprilie 2022.

În luna februarie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 43,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 26,9 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 16,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+20,7%) şi respectiv de (29,1%) faţă de luna februarie 2022, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-16,1%) şi respectiv de (-37,5%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-28.II.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (8,9%), metale comune şi articole din acestea (37,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (19,8%), materii textile şi articole din acestea (6,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (11,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-28.II.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (13,7%), metale comune şi articole din acestea (32,0%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (7,9%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,5%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,3%), mijloace de transport (4,3%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (12,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,3%).

În luna aprilie 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă şi de creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.      

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna aprilie 2023, a fost de 1359, mai mic cu 3,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 39,8% comparativ cu luna aprilie 2022.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna aprilie 2023, a fost de 2251, mai mic cu 8,3% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 16,5% comparativ cu luna aprilie 2022.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 87,2% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna aprilie 2023, a fost de 17,4% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu luna martie 2022.

În luna aprilie 2023, s-au eliberat 34 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de luna precedentă şi cu 23 mai puţine faţă de luna aprilie 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna apilie 2023 de 0,75% faţă de luna precedentă şi de 11,23% faţă de luna aprilie 2022.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.04.2023 a fost de 0,8%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,9%).

În luna aprilie 2023 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,1%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,48%) şi tarifele serviciilor (+1,77%)

În luna februarie 2023, exporturile au crescut cu +29,1%, iar importurile au scǎzut cu -37,5%, comparativ cu luna februarie 2022.

• În luna februarie 2023, în judeţul Călăraşi, conform estimărilor INS, exporturile FOB au însumat 43448 mii euro, iar importurile CIF au însumat 26922 mii euro.
• În luna februarie 2023, exporturile au crescut cu +29,1%, iar importurile au scăzut cu -37,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
• Soldul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna februarie 2023 de +16526 mii euro. În aceeaşi perioadă a anului 2022, soldul balanţei comerciale( FOB/CIF) a fost de -9422 mii euro.

În perioada 1.I-28.II.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (8,9%), metale comune şi articole din acestea (37,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (19,8%), materii textile şi articole din acestea (6,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (11,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-28.II.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (32,0%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (7,9%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,5%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,3%), mijloace de transport (4,3%), produse vegetale (13,7%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (12,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,3%).

sursa www.calarasi.insse.ro

Menținerea unei cereri mai mari de valută a ridicat cotațiile euro la 4,962 – 4,967 lei, astfel că media a urcat de la 4,9583 la 4,9644 lei, mai sus cu circa un ban față de începutul săptămânii.

Conform unei analize a Băncii Transilvania „prognozele actualizate exprimă perspective de creștere pentru PIB-ul României cu dinamici anuale de 2,6% în 2023, 3,3% în 2024, respectiv 3,7% în 2025”. În ceea ce privește principalii factori de risc pentru evoluția economiei, analiștii BT enumeră „climatul macro-financiar internațional, tensiunile geo-politice, mixul intern de politici economice și modificările climatice”.

Nivelul indicilor ROBOR a stagnat la valorile stabilite în urmă cu câteva săptămâni și se aflau la minimul ultimului an. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a menținut la 6,83%.

Piețele financiare internaționale au fost influențate de declarația făcută de Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale americane, la întâlnirea băncilor centrale care s-a desfășurat la Sintra (Portugalia). Acesta s-a referit la intenția de a continua procesul de normalizare a politicii monetare a Fed, ceea ce a sugerat, în opinia investitorilor, o majorare a ratei de referință cu încă jumătate de punct procentual până la sfârșitul anului până la 5,50 – 5,75%.

Răspunsul piețelor a fost de depreciere a euro, până la 1,0880 dolari. Creșterea inflației din Germania la 6,8%, față de perioada similară din 2022, dar și a celei din Spania, a ridicat cotațiile euro la 1,0941 dolari, investitorii mizând pe înăsprirea politicii monetare din zona euro.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,5277 la 4,5478 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 5,0561 la 5,0727 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut marginal la 5,7505 lei.

Chiar dacă metalul galben a coborât la 1.901 – 1.913 dolari/uncie, prețul gramului de aur a urcat la 278,5730 lei, urmare a aprecierii monedei americane.

Bitcoin fluctua în culoarul 30.050 – 30.746 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii. Ether se tranzacționa între 1.828 și 1.874 dolari. Capitalizarea întregii piețe a monedelor digitale se ridica la 1,06 trilioane dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Piața de birouri a avut mult de suferit în ultimii ani, întrucât tot mai mulți angajați au preferat biroul de acasă în locul sediului companiei. Ca urmare, unii dintre proprietarii clădirilor de birouri din România deja se orientează către soluții alternative de utilizare a spațiilor goale, în timp ce companiile redistribuie bugetele pe care le-ar fi alocat chiriei și utilităților.

Cu toate acestea, modul de lucru hibrid este una dintre soluțiile care contribuie la menținerea ratei de ocupare a spațiilor de birouri, în timp ce răspunde nevoii angajaților de a reduce timpul dedicat navetei, dar și aceleia de a se întâlni cu colegii. În prezent, dintre angajații white-collar, 28% lucrează în sistem hibrid, în timp ce alți 40% se duc zilnic la birou, după cum arată cel mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs. Totodată, circa o treime dintre angajați lucrează exclusiv remote.

În perioada pandemiei, 7 din 10 respondenți ai sondajului bestjobs au lucrat de acasă sau într-o formulă hibridă. Astfel, datele indică faptul că foarte puțini angajați s-au mai întors la stilul clasic de lucru, ce presupune mersul zilnic la birou.

Mai mult, companiile au fost nevoite să se adapteze, introducând noi facilități pentru a atrage oamenii înapoi la birou sau opțiuni flexibile de lucru. În acest sens, 14% dintre respondenți spun că angajatorul le permite lucrul de acasă pentru perioade limitate, 26% în regim hibrid, iar 21%, pe termen nelimitat. Flexibilitatea modului de lucru a devenit atât de importantă încât 60% dintre respondenți au declarat că ei înșiși (27%) sau colegi de-ai lor au luat în calcul să-și schimbe jobul din acest motiv, optând pentru unul care să le permită să lucreze cum își doresc.

„Raportul de forțe dintre companii și angajați s-a schimbat după pandemie, iar acest lucru se vede în puterea angajaților de a schimba un job care nu le oferă flexibilitatea de care au nevoie acum. Modul de lucru remote a schimbat abordarea oamenilor, care au ajuns să aprecieze acum drept un avantaj standard ceea ce altădată era perceput ca fiind un beneficiu extra”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

O treime dintre angajați s-au întors la birou fără a avea o justificare clară din partea angajatorului

Revenirea la birou, în cazul celor care s-au întors în formulă completă sau hibridă, a avut loc treptat. Jumătate dintre angajatori au decis în cursul anului 2022 să-și aducă echipele la sediu, 12% s-au hotărât în acest an, iar pentru alți 4% urmează. Printre motivele pe care angajatorii le-au oferit angajaților pentru a justifica nevoia întoarcerii la birou se numără nevoia de reconectare a echipelor și de socializare între colegi și departamente (36%), faptul că munca remote a fost necesară doar în timpul restricțiilor (19%), scăderea performanței echipelor (12%) și afectarea culturii organizaționale (5%). 28% însă nu au oferit angajaților nicio justificare.

În noul context de lucru, ședințele cu echipa s-au mutat și ele preponderent online (70%), întrucât reunirea echipelor în același loc fizic a devenit tot mai dificilă.

Sondajul a fost efectuat în luna iunie, pe un eșantion de 1.382 de utilizatori de internet din România.