Lunile de vară au readus Italia și Spania în topul țărilor care caută cei mai mulți candidați români

Lunile de vară au readus Italia și Spania în topul țărilor care caută cei mai mulți candidați români

Vara aceasta a venit cu o creștere de aproximativ 15% a numărului de joburi scoase în piață de angajatorii din străinătate, aproape 5.000 de locuri de muncă fiind postate, de la 1 iunie și până acum, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

„Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, reintră în forță și destul de neașteptat Italia și Spania, țări care erau dominante de necontestat ale clasamentului până acum 5 ani, dar care, în ultimii ani, au început să coboare în top. Vara aceasta le regăsim pe locurile al treilea (Italia), respectiv al patrulea (Spania), cu oferte în domeniile sport / beauty / spa, naval / aeronautic, transport / logistică, retail și turism”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România. Spre comparație, anul trecut, Italia se afla pe locul al 7-lea, iar Spania pe locul al 14-lea.

Cele mai multe locuri de muncă noi pentru străinătate aparțin angajatorilor din Germania și Franța. Urmează Italia și Spania, după care Olanda, Grecia, Cipru, Belgia, Marea Britanie și Norvegia. „Din această listă fac parte țări care în mod tradițional vara au o creștere a volumului de angajări pentru că sunt puternic influențate de sezonul turistic. Tocmai de aceea, mai mult decât în alte perioade ale anului, vedem mai multe oferte de joburi sezoniere, chiar dacă, altfel, numărul lor nu reprezintă decât puțin peste 10% din numărul total de joburi noi”, adaugă Roxana Drăghici.

În ceea ce privește profilul candidatului pe care îl caută angajatorii din afara țării, cei mai mulți sunt interesați să angajeze din segmentul entry level (0 – 2 ani de experiență) sau fără experiență. Aproximativ un sfert dintre oferte se adresează candidaților din categoria mid-level (2 – 5 ani de experiență). Cel mai puțin căutați vara acesta au fost, până acum, specialiștii seniori (mai mult de 5 ani de experiență) și managerii. Muncitorii calificați și cei necalificați continuă să fie foarte căutați de companiile care recrutează pentru străinătate.

Dacă la capitolul joburi a fost înregistrată o creștere față de vara anului trecut, pe partea de aplicări se remarcă o scădere de aproximativ 20%, dar și o disproporționalitate între țările care postează cele mai multe locuri de muncă și țările în care vor să lucreze românii. Astfel, cele mai multe aplicări au mers către Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Franța, Marea Britanie și Irlanda. „De data aceasta, Italia prinde la limită un loc în top 10 destinații, fiind pe locul al 9-lea, în timp ce Spania nu intră nici în top 15. Rămâne această predilecție către țările din Vestul Europei, inclusiv în rândul candidaților entry level sau din categoria blue collar”, specifică Roxana Drăghici.

Cei mai dornici să lucreze în afara țării sunt candidații din segmentul de vârstă 25 – 35 de ani, urmați de cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și cei din categoria 36 – 45 de ani. Domeniile în care vor să lucreze sunt transport / logistică, retail, turism, servicii, producție, casino / crewing, construcții și industria alimentară. „Este foarte interesant să observăm că nevoile angajatorilor din afara țării și cele ale candidaților, raportate la ideea de muncă în străinătate, sunt destul de diferite. Nu vedem o lipsă de suprapunere doar în ceea ce privește țările care fac cele mai multe angajări versus țările care atrag cele mai multe aplicări, ci și în pe tipul de joburi căutate. Astfel, dacă numărul de joburi sezoniere este destul de mic, numărul de aplicări pentru acestea este tot mai mare, semn că mulți dintre candidați plănuiesc să plece din țară pe termen scurt. În special tinerii văd o oportunitate foarte bună de a lucra pe timpul verii”, spune Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproape 34.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, aproximativ 4.000 sunt postate de angajatori din străinătate.

Euro se întoarce spre 4,93 lei

Euro se întoarce spre 4,93 lei

Leul are în aceste zile o tendință de apreciere față de euro. El profită de creșterea consistentă a ofertei de valută, stimulată de tranzacționarea la bursă a Hidroelectrica, dar și de intrările de la casele de schimb, odată cu concediile românilor care trăiesc în străinătate, cât și de reducerea semnificativă a aversiunii față de risc.

Euro a început săptămâna trecută cu o medie de 4,9514 lei și a scăzut lunea aceasta la 4,946 lei, minim care nu a mai fost atins de la jumătatea lui mai, înainte de perioada de apreciere a euro care a culminat cu recordul de 4,9783 lei, atins în 19 mai. Tranzacțiile de luni s-au realizat în culoarul 4,937 – 4,943 lei, cu închiderea la 4,942 lei.

Indicii ROBOR au avut o tendință descendentă, evoluție datorată scăderii prețurilor de consum. Rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie față de perioada similară a anului trecut la 10,3%, comparativ cu 10,6% în luna mai, conform INS. Față de sfârșitul anului trecut creșterea prețurilor este de 4,2%.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,45%, cea mai mică valoare începând cu sfârșitul lui iunie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,55%, nivel care nu a mai fost atins din 29 iunie 2022. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 6,74%.

Săptămâna trecută, Trezoreria s-a împrumutat prin mai multe emisiuni de titluri și obligațiuni de stat cu aproape 9,3 miliarde lei, cu scadențele în septembrie 2023, octombrie 2033 și 2038 la randamente medii anuale de 5,99%, 6,87% respectiv 6,64%.

Scăderea inflației din Statele Unite în iunie la 3% față de perioada similară din 2022 și revenirea în prim plan a sectorului bancar american, au provocat, lunea aceasta, aprecierea euro la 1,1204 – 1,1249 dolari, valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui februarie 2022.

O parte dintre analiști cred că Rezerva Federală americană va stopa procesul de înăsprire a dobânzilor de politică monetară după apariția unor date mai slabe din partea băncilor americane, la câteva luni după un val de falimente, în primul rând cea a Silicon Valley Bank. Pe de altă parte, creșterea plasamentelor în moneda unică, este stimulată de BCE, care a anunțat că va continua să ridice nivelul ratei de referință pentru a stopa creșterea inflației din zona euro.

În piața locală media monedei americane a scăzut de la 4,5134 la 4,3961 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,0765 lei, la începutul intervalului, la 5,1301 lei, dar a scăzut luni la 5,1217 lei. Media lirei sterline a scăzut de la 5,8079 la 5,7523 lei.

Lunea aceasta, prețul gramului de aur a crescut marginal la 276,8459 lei, în condițiile în care metalul galben stagna la 1.950 – 1.960 dolari/uncie.

Volatilitatea criptomonedelor a fost ridicată la sfârșitul perioadei. Ele au atins maxime ale acestui an, și au revenit la valori comparabile cu cele din noiembrie trecut, când s-a prăbușit platforma FTX. Apariția unor informații conform cărora Binance, cea mai mare platformă de schimb a monedelor digitale, a concediat în ultimele zile peste 1.000 de angajați, a permis marcarea rapidă a profiturilor.

După o creștere la 31.814 dolari, bitcoin a scăzut la 29.966 dolari și a revenit apoi în jurul pragului de 30.000 dolari. Ether a scăzut de la 2.024 la 1.912 dolari și s-a stabilizat în jurul valorii de 1.930 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

AJFP Călărași a colectat, în primul semestru al anului 2023, venituri bugetare de 628,05 milioane lei

AJFP Călărași a colectat, în primul semestru al anului 2023, venituri bugetare de 628,05 milioane lei

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în semestrul I al anului 2023, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 628,05 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 35,89 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I.La bugetul de stat s-au încasat 249,08 milioane lei, cu 13,98 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit - 47,70 milioane lei;

- impozit pe venit - 106,57 milioane lei;

- TVA - 18,83 milioane lei;

- accize - 0,91 milioane lei ;

- alte venituri - 75,07 milioane lei. 

II. La bugetele asigurărilor sociale s-au încasat 378,97 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 21,91 milioane lei, față de primul semestru al anului 2022.Pe bugete,sumele încasate în semestrul I 2023 sunt următoarele:

- bugetul asigurărilor sociale de stat - 262,46 milioane lei ;

- bugetul asigurărilor de șomaj - 7,57 milioane lei ;

- bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 108,94 milioane lei.

În primul semestru al anului 2023,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 41,60 milioane lei.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut, joi, la 6,46% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut, joi, la 6,46% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,46% pe an, de la 6,49% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,55%, de la 6,57% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,75%, de la 6,76% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,94% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2023, în coborâre faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,98%.

Sursa www.agerpres.ro

Scade inflația, scade euro

Scade inflația, scade euro

Reducerea aversiunii față de risc, scăderea inflației și majorarea ofertei de valută au apreciat moneda națională.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie față de perioada similară a anului trecut la 10,3%, comparativ cu 10,6% în luna mai, conform INS. Față de sfârșitul anului trecut creșterea prețurilor este de 4,2%.

Cursul euro a scăzut de la 4,9510 la 4,9437 lei, minim care nu a mai fost atins din 15 mai, când a început deprecierea rapidă a monedei naționale, care a culminat cu atingerea recordului istoric de 4,9783 lei, în data de 19 mai.

Piața valutară s-a deschis joi la 4,948 lei iar direcția a fost una de scădere minimul atins a fost de 4,941 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,49 la 6,46%, cea mai mică valoare începând cu sfârșitul lui iunie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,57 la 6,55%, nivel care nu a mai fost atins din 29 iunie 2022. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut miercuri de la 6,76 la 6,75%, minim al ultimului an.

Trezoreria s-a împrumutat joi cu 1,2 miliarde lei, la un randament mediu de 6,64%/an, după ce a redeschis o emisiune cu scadența în 2038, care a avut o valoare inițială de 500 milioane lei. La începutul săptămânii, Finanțele au atras 75 milioane lei prin obligațiuni cu scadența octombrie 2033, la un randament mediu anual de 6,87% și 8 miliarde lei, peste volumul planificat de 1 miliard lei, cu scadența septembrie 2023, la un cost mediu anual de 5,99%.

Scăderea inflației din Statele Unite în iunie la 3% față de perioada similară din 2022, a înmulțit ieșirile de pe dolar, în condițiile în care s-au înmulțit pariurile pe faptul că Rezerva Federală americană va decide la ședința sa de politică monetară să opereze ultima majorare a dobânzii cheie, anticipându-se trecerea pe scăderea acesteia în ultima parte a acestui an.

În aceste condiții, euro a crescut la 1,1128 – 1,1175 dolari, maxime ale ultimului an, iar cursul monedei americane a scăzut semnificativ de la 4,4907 la 4,4247 lei.

Media francului elvețian a crescut la 5,1249 lei iar cea a lirei sterline a scăzut la 5,7828 lei.

Deprecierea monedei americane a determinat scăderea prețului gramului de aur la 278,8515 lei, chiar dacă metalul galben a crescut la 1.954 – 1.963 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 375,84 forinți/euro iar cea a zlotului polonez la 4,4336 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o evoluție stabilă existând o ușoară tendință de creștere. Bitcoin fluctua în culoarul 30.229 – 30.946 dolari iar ether se mișca între 1.863 și 1.885 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.