La jumătatea lunii februarie, SC Ecoaqua SA a finalizat proiectul de buget de venituri și cheltuieli pentru anul 2023 care a fost avizat de Consiliul de Administrație al societății pe 15 martie, respectiv de AGA a ADI Ecoaqua pe 7 aprilie.

Potrivit Notei de Fundamentare, proiectul de buget prevede un profit brut de 1.018.000 lei, rezultatul fiind obținut pe baza unor Venituri totale de 66.985.000 lei (mai mari cu 13,45% față de 2022) și a unor Cheltuieli totale de 65.897.000 lei (în creștere cu 13,57% față de 2022). Creșterile de 13,45% la venituri, respectiv 13,57% sunt aproape identice cu rata inflației de 13,8% înregistrată la finalul anului 2022!

În cadrul Veniturilor din exploatare estimate la 66.670.000 lei, 61.400.000 lei reprezintă Venituri din servicii prestate.

Referitor la Cheltuielile de exploatare, în cuantum estimat de 65.617.000 lei, cheltuielile cu personal sunt cifrate la 37.486.000 lei pentru un număr de 530 de salariați cuprinzând salariile de bază, sporurile specifice și alte bonificații precum și impozitele aferente drepturilor salariale.

Pentru acest an, operatorul regional de apă și canalizare are la dispoziție un buget pentru investiții, în cuantum de 9.602.000 lei, format din:

A. 1.009.000 lei – capital social

B. 2.543.000 lei – încasări curente

C. 2.850.000 lei – surse publice

D. 3.200.000 lei – surse atrase însemnând leasinguri financiare și credite bancare.

Așadar, pentru 2023, societatea și-a propus să realizeze următorii indicatori economico-financiari:

A. Profit Brut – 1.018.000 lei

B. Productivitatea muncii – 125,79 mii lei / pers

C. Câștigul mediu lunar / salariat – 5.419 lei / pers.

Ecoaqua S.A CĂLĂRAȘI a fost creată în anul 2004 ca operator Regional de apa si canalizare în județul Călărași. Compania a fost creată ca societate pe acțiuni, fiind deținută de autoritățile locale după cum urmează:

Consiliul Județean Călărași – 32,80%

Consiliul Local Călărași – 25,20%

Consiliul Local Oltenița – 16,40%

Consiliul Local Urziceni – 16,40%

Consiliul Local Lehliu Gară – 2,40%

Consiliul Local Budești – 4,80%

Consiliul Local Fundulea – 2%

Președintele Consiliului de Administrație este Adrian Nițu.

Săptămâna trecută, dobânzile interbancare și-au accelerat scădere, cele la 12 luni apropiindu-se de pragul de 7% care este egal cu dobânda de politică monetară a BNR.

Evoluția poate fi pusă pe seama pe schimbării politicii monetare a băncii centrale care a renunțat de mai multe luni să sterilizeze excesul de lei din piață. Totodată, inflația a intrat pe o pantă descendentă iar BNR estimează o scădere la 7% în ultima parte a acestui an.

Cantitatea mare de lei din piață asigură o scădere a dobânzilor plătite de Trezorerie atunci când se împrumută, cu sume mai mari decât țintele propuse la deschiderea licitațiilor. Finanțele au atras 833,8 milioane lei cu scadența în octombrie 2028 și alte 854 milioane lei scadente în septembrie 2032, la randamente medii anuale de 7,15%, respectiv 7,32%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,78%, la începutul săptămânii, la 6,71% la sfârșitul ei, nou minim al ultimelor 10 luni

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,97% la 6,86%, valoare înregistrată vineri. La rândul său indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, care se afla lunea trecută la 7,32% a coborât la sfârșitul săptămânii la 7,12%.

O analiză a Băncii Transilvania arată că printre factorii de risc pentru evoluția sectorului bancar pe termen scurt se află: „climatul macro-financiar internațional (inclusiv turbulențele din sectoarele bancar american și elvețian) cu impact la nivelul percepției de risc, mix-ul intern de politici economice, tensiunile geo-politice și modificările climatice”.

În ceea ce privește perspectivele economice, nivelul consumului intern privat dă semne de decelerare, conform indicatorului Comisiei Europene care măsoară încrederea în comerțul cu amănuntul ce a atins minimul ultimului an, în timp ce încrederea în economie s-a deteriorat în aprilie.

Cursul euro a fluctuat în culoarul 4,9293 – 4,9439 lei, fiind influențat de cererea locală de valută și de nivelul extern al aversiunii față de risc.

Vineri, piața s-a deschis la 4,938 – 4,94 lei iar cotațiile au intrat apoi pe o pantă descendentă până la 4,929 lei, ceea ce a făcut ca media să alunece la 4,9353 lei.

Euro a crescut marți la 1,1067 dolari, maximul ultimului an. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 1,0963 – 1,1045 dolari iar piața americană s-a închis la 1,1015 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,4704 la 4,4915 lei.

Stabilitatea perechii s-a datorat faptului că investitorii așteaptă ședința de politică monetară a Fed, care se va desfășura miercuri și joi, în timp ce sistemul bancar american se confruntă cu un posibil faliment al băncii regionale First Republic, după ce acțiunile acesteia au scăzut cu peste 90% în acest an.

Moneda elvețiană a fluctuat în culoarul 0,978 – 0,987 franci/euro iar media s-a mișcat în culoarul 5,0128 – 5,0447 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0133 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,5661 lei, la începutul săptămânii, la 5,5968 lei, la sfârșitul ei.

Metalul galben a fluctuat pe parcursul săptămânii în apropierea pragului de 2.000 dolari, iar la sfârșitul ei a fluctuat între 1.980 și 1.994 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să fie stabilit la 286,4296 lei.

Analiza cuprinde perioada 24 – 28 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 6,71% pe an, de la 6,73% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,86% pe an, de la 6,88% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,12% pe an, de la 7,17%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

sursa www.agerpres.ro

Creșterea cererii de valută, în condițiile în care evoluțiile din regiune erau mixte, au provocat deprecierea leului față euro.

Cursul monedei unice a crescut joi de la 4,9401 la 4,9439 lei, maximul ultimei luni. Piața s-a deschis la 4,938 – 4,939 lei, mai sus decât miercuri, iar cotațiile au urcat până la 4,945 lei.

Evoluția descendentă a dobânzilor interbancare la 6 și 12 luni s-a accentuat joi, semn că lichiditatea din piață este una ridicată.

Scăderea indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a fost una de mici dimensiuni de la 6,74 la 6,73%, nou minim al ultimelor aproape 10 luni.

În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,92 la 6,88% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,25 la 7,17%.

După ce a atins miercuri maximul ultimului an de 1,1063 dolari, în condițiile în care o nouă bancă de peste Ocean, First Republic Bank, se află la limita falimentului, joi volatilitatea euro s-a redus la 1,1034 – 1,1053 dolari. Stabilitatea s-a datorat faptului că piețele așteptau publicarea datelor referitoare la evoluția economiei americane din primul trimestru. Iar Congresul SUA, care este dominat de republicani, solicită Administrației de la Washington reduceri masive ale cheltuielilor federale înainte de a vota creșterea plafonului de îndatorare a țării, măsură care este refuzată de Casa Albă. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4743 la 4,4794 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat la 0,983 – 0,987 franci/euro astfel că media ei a scăzut la 5,0128 lei. Media lirei sterline a coborât la 5,5775 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 287,7115 lei, urmare a aprecierii minime a metalului galben la 1.997 – 2.002 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 373,31 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,5915 zloți/euro, după circa o lună de apreciere constantă.

Bitcoin a atins, din nou, miercuri seară, pragul de 30.000 dolari dar a coborât apoi brusc la aproape 27.500 dolari. Joi, tranzacțiile se realizau în culoarul 28.410 – 29.427 dolari. Ether a avut o evoluție asemănătoare și fluctua joi între 1.860 și 1.932 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu