Miercuri, Rezerva Federală americană a majorat dobândă de referință cu 25 puncte bază la 4,75 – 5,00%, decizie anticipată de piață, și a semnalat posibilitatea continuării ciclului post-pandemie pe termen scurt pentru contracararea presiunilor inflaționiste.

Piețele financiare au răspuns la această creștere prin deprecierea monedei americane la 1,0856 – 1,0930 dolari/euro iar cursul a scăzut în piața locală de la 4,5644 la 4,5250 lei, minim al ultimelor aproape două luni.

Evoluția raportului euro/leu a fost una în „dinți de ferăstrău” însă volatilitatea era minimă (4,919 – 4,925 lei/euro). Cursul monedei unice a scăzut marginal la 4,9214 lei.

Decizia luată miercuri de Fed, care a majorat rata de politică monetară, nu a influențat dealerii bancari locali care nu anticipează măsuri asemănătoare din partea BNR la ședința Consiliului său de Administrație din 4 aprilie, astfel că dobânzile interbancare au stagnat la valorile stabilite marți.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,18% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 7,56%.

Situația gravă din sistemul bancar elvețian, unde Credit Suisse a fost absorbită de UBS, pune presiune pe franc a cărui medie a scăzut de la 4,9467 la 4,9374 lei.

Creșterea de către Banca Angliei, în ședința sa de joi, a ratei de politică monetară cu 25 puncte bază la 4,25% nu a mulțumit investitorii după ce s-a anunțat majorarea inflației anuale în februarie la 10,4%. Lira sterlină s-a depreciat la 1,1286 – 1,1338 euro iar cursul ei a alunecat de la 5,6092 la 5,5631 lei.

Scăderea monedei americane a readus uncia de aur pe creștere la 1.967 – 1.982 dolari iar prețul gramului de aur a urcat la 287,9955 lei.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 385,90 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6817 zloți/euro.

Bitcoin s-a apropiat miercuri seară, după ședința Fed, de pragul de 29.000 dolari dar a scăzut joi la 27.217 – 27.767 dolari. Ether a fost mai stabil și fluctua în culoarul 1.733 – 1.762 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Majorarea salariilor continuă să se afle pe lista de priorități a angajatorilor și în 2023. Potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs România, 6 din 10 companii spun că au bugetat măriri salariale pentru acest an, asta în condițiile în care 73,7% au adoptat această măsură și anul trecut.

„2022 a fost un an în care cea mai mare parte a angajaților au putut să își renegocieze salariile pentru că piața le-a creat contextul favorabil în acest sens. Pare că și 2023 este în aceeași linie, iar bugetele pe care angajatorii le-au făcut anul trecut includ majorări salariale în medie cu 5% - 10%. Este o marjă procentuală aplicată și anul trecut, în cea mai mare parte a cazurilor. Chiar dacă majoritatea angajatorilor nu au actualizat salariile cu inflația, au preferat să aloce măriri salariale la nivelul întregii companii, știind că acesta, este până la urmă, principalul criteriu care îi determină pe candidați să își schimbe jobul”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Un sfert dintre respondenții sondajului spun că salariile nu vor crește cu mai mult de 5% anul acesta, în timp de 37,5% au programate măriri între 5% și 10% comparativ cu anul trecut. 20,8% anunță majorări de 10% - 20%, iar 12,5% spun că vor fi ajustate cu inflația.

Există deja o aliniere din punctul de vedere al acordării acestor creșteri, respectiv 68,2% dintre angajatori spun că ele vor viza toți angajații din companie. 18,2% declară că fiecare manager de departament va decide ce angajați vor primi salarii mărite, în funcție de performanța acestora. 9,1% au bugetate creșteri în special pentru angajații din poziții entry level, iar 4,5% le vor direcționa către specialiștii din companie, ca metodă de retenție.

„21% dintre angajatorii care au luat parte la sondaj spun ferm că nu vor aplica o astfel de măsură în 2023, iar principalul motiv pe care îl invocă în acest sens este faptul că se tem de un posibil context economic nefavorabil, care ar putea afecta stabilitatea companiei. Un alt argument, menționat de 12% dintre respondenți, este legat de rezultatele financiare curente ale companiei, care nu pot susține creșteri salariale în acest an”, explică Ana Călugăru.

Vânzările, resursele umane, producția, telecomunicațiile, IT-ul, bankingul și agricultura sunt principalele domenii în care sunt stabilite creșteri salariale în lunile care urmează. Cele mai multe dintre companiile participante la sondaj sunt din București (47,7%), următoarele județe, din punctul de vedere al reprezentativității, sunt Cluj, Mureș, Prahova, Brașov, Constanța, Timiș, Bacău și Suceava. Sondajul a fost realizat în luna februarie, pe un eșantion de 130 de companii angajatoare.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 30.000 de locuri de muncă.

Leul avea miercuri o evoluție stabilă, în contrast cu parcursul altor monede din regiune care se apreciau față de cea unică.

Cursul euro a urcat marginal de la 4,9209 la 4,9232 lei, maxim al ultimelor trei săptămâni. Transferurile se efectuau în culoarul 4,92 - 4,927 lei.

Cei mai mulţi dintre executivii chestionaţi în „Barometrul privind starea economiei” realizat de Moneycorp cred că euro va fi cotat în decembrie la 4,95 - 5 lei, în timp ce 24% dintre aceștia anticipează valori de 5 - 5,05 lei, iar 12% dintre respondenți cred că euro se va stabiliza în jurul valorii de 4,95 lei. În cazul dolarului american, 32% dintre participanți anticipează fluctuarea în culoarul 4,20 - 4,60 lei iar 24% mizează pe o creștere la 4,80 - 5 lei.

Dobânzile interbancare continuau să se afle la maxime ale ultimilor aproape 13 ani, dar se mențin la minimul ultimelor aproape nouă luni. Evoluția se datorează menținerii unei lichidități ridicate în piață, după ce BNR a decis să nu o mai sterilizeze.

La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,18% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 7,56%.

Conform barometrului amintit, cei mai mulţi dintre manageri anticipează menținerea costului creditelor la valori ridicate. Dintre cei intervievaţi 44% estimează menținerea indicelui ROBOR în culoarul 7 – 9% iar 12% dintre respondenţi anticipează o valoare de 9 – 11%, în timp ce 36% dintre manageri văd o scădere sub pragul de 7% la sfârșitul anului.

Euro a crescut la 1,0759 - 1,0798 dolari, înainte de conferința de presă care urma să se desfășoare după încheierea ședinței de politică monetară a Rezervei federale, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,5755 la 4,5644 lei.

Scăderea francului elvețian față de euro s-a temperat iar media a fost stabilită la 4,9467 lei.

Cursul lirei sterline a urcat marginal la 5,6092 lei, după ce s-a anunțat creșterea ratei anuale a inflației în februarie cu 10,4% față de 10,1% în luna precedentă. Aprecierea s-a datorat pariurilor puse de investitori că Banca Angliei va ridica joia aceasta cu 0,25% dobânda de politică monetară.

După ce a depășit pentru scurt timp pragul de 2.000 dolari, metalul galben a intrat pe o pantă descendentă și se tranzacționa la jumătatea săptămânii în culoarul 1.936 - 1.945 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a coborât de la 289,3735 la 284,9858 lei.

Monedele din regiune se apreciau față de cea unică. Media celei maghiare a alunecat la 390,33 forinți iar a celei poloneze la 4,6888 zloți/euro.

Monedele digitale profitau de turbulențele din sectorul financiar. Bitcoin se tranzacționa între 28.045 și 28.450 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.786 - 1.812 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl. Radu Georgescu

Discuțiile despre salarii sunt în general tabu, însă în ultimii doi ani, dorința României de a se alinia la tendințele europene privind transparentizarea salariilor a dus către conversații mai deschise, astfel încât angajații să fie conștienți de valoarea lor din punct de vedere profesional. În acest sens, 9 din 10 angajați spun că își doresc de la angajator, în primul rând, un salariu corect și raportat la piața muncii, însă doar 30% știu cât pot cere la un interviu, după cum arată un sondaj recent BestJobs.

În plus, aproape 2 din 3 angajați nu sunt mulțumiți de salariul actual și chiar mai mulți (71%) au de gând să negocieze cu angajatorul în viitorul apropiat pentru a obține un salariu mai mare. Pentru a avea un reper în negociere, cei mai mulți angajați (59%) își iau informații despre salariul potrivit de la prieteni sau cunoștințe care lucrează în aceeași industrie sau ocupă rol similar, din statisticile oferite de surse oficiale sau platforme de recrutare (40%), iar 37% consultă instrumentele online de comparare a salariilor.

Într-o negociere, jumătate dintre angajați declară că argumentează nevoia pentru un salariu mai mare prin rezultatele bune pe care le-au avut la job, în timp ce aproape 16% menționează volumul de muncă mai mare decât al colegilor și tot atâția sprijinul acordat colegilor pentru a-și rezolva sarcinile de la job. Mai mult, criteriile pe care le iau în calcul pentru a-și justifica nevoia de creștere salarială sunt experiența (63%), evoluția în cadrul jobului (53%), setul de competențe (47%), vechimea (aproape 38%), salariul primit de alți profesioniști din aceeași industrie sau cu același rol (aproximativ 19%) și costul vieții (peste 12%).

Un reper de încredere care poziționează corect experiența profesională a unui candidat pe piața muncii este necesar și celor care își caută un job nou, mai ales că 70% dintre aceștia au menționat că nu știu la ce salariu să se aștepte. În acest sens, cunoașterea salariilor din piață ar da angajaților curajul să își schimbe jobul și să obțină un venit mai mare (31%), le-ar oferi un argument în negocierea cu actualul angajator (22%) și i-ar ajuta să se orienteze către un domeniu cu salarii mai bune și mai multă stabilitate. Aproape 20% spun că ar ajuta întreaga piață a muncii, să nu mai fie diferențe de salarizare între angajații cu roluri similare, mai arată sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs. Dintre cei care au negociat salariul la o ofertă inițială de muncă, 26% au obținut o mărire de 10%, 26% au obținut mai mult de 20%, iar 15% au obținut o majorare de 20% a ofertei salariale inițiale.

În acest context, BestJobs lansează CV Worth / Valoare CV, un instrument online de evaluare a salariilor ce oferă informații actualizate despre media ofertelor salariale din piață. Prin acesta, BestJobs va susține angajații și candidații în negocierea salariilor și îi va ajuta să afle cât ar trebui să câștige pe baza experienței, poziției și competențelor avute, dar și în funcție de orașul în care lucrează. În plus, instrumentul oferă o analiză amplă a pieței din care face parte orice candidat, menționând și principalele beneficii oferite pentru rolul respectiv, astfel încât imaginea să fie completă.

„Prin instrumentul denumit sugestiv CV Worth / Valoare CV, BestJobs răspunde unei nevoi a candidaților, de a avea un argument solid în negociere, în primul rând, dar și de a decide privind traseul lor profesional în funcție de aceste informații. Totodată, un astfel de instrument este util pieței muncii, în general, deoarece elimină diferențele de salarizare între angajații cu roluri similare și sprijină cât mai mult demersurile de transparentizare, dar și perspectivele de creștere individuale, cu scopul de a descoperi mai ușor oportunitățile de joburi potrivite în funcție de domeniu și profil”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Odată cu maturizarea pieței muncii cu privire la transparentizarea salariilor, candidații români rămân deschiși la schimbare și adaptați la tendințe. Astfel, 63% iau în calcul să își schimbe domeniul de activitate în următorii 5 ani și să se reorienteze profesional, iar salariile oferite (62%), oportunitățile mai bune de creștere și dezvoltare profesională (48%), flexibilitatea programului și condițiile de lucru în general (aproximativ 45%) sunt principalele criterii pe care le au în vedere. În plus, pentru a evolua constant în carieră, 56% plănuiesc să își schimbe locul de muncă, în timp ce 53% vor să își atingă obiectivele la job iar 31% să își ia o acreditare sau o certificare.

Sondajul a fost efectuat în perioada februarie - martie pe un eșantion de 1.275 utilizatori de internet din România.