Ministerul Finanțelor a decis că persoanele fizice sau juridice care au contractat împrumuturi pentru rate de capital, dobânzi şi comisioane, pot solicita suspendarea plății ratelor scadente aferente acestor împrumuturi. De această facilitate beneficiază debitorii care au un contract de creditare în derulare, pentru care creditorul nu a declarat scadenţa anticipată, anterior intrării în vigoare a actului normativ. Sunt incluse doar creditele fără restanţe la data solicitării suspendării obligaţiei de plată.

Proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Finanțelor modifică, completează și actualizează HG nr. 270/2020 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr.37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a aprobării OUG nr.227/2020.

Măsuri propuse:

Debitorii au posibilitatea solicitării suspendării plății ratelor de capital, dobânzilor și comisioanelor pentru o perioadă cuprinsă între minimum 1 lună și maximum 9 luni; suspendarea poate fi solicitată atât pentru creditele pentru care a fost deja obținută suspendarea obligațiilor de plată, cât și pentru creditele pentru care nu s-a solicitat anterior accesarea facilității de suspendare;

Perioada maximă de 9 luni include și perioada suspendării efective a obligațiilor de plată în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 și/sau perioadele de suspendare acordate în cadrul amânărilor la plată non-legislative, iar debitorul are posibilitatea de a obține o singură dată suspendarea obligațiilor de plată;

Solicitările pentru suspendarea plății obligațiilor pot fi transmise creditorului până la data de 15 martie 2021 inclusiv, acesta urmând a efectua analiza și emite decizia până cel târziu la data de 30 martie 2021 inclusiv;

Beneficiază de aceste facilități debitorii care au încheiat un contract pentru obţinerea unui credit acordat până la data de 30 martie 2020 inclusiv, care nu a ajuns încă la scadență şi pentru care creditorul nu a declarat scadenţa anticipată, la data de 31 decembrie 2020, inclusiv;

De asemenea, debitorii trebuie să declare pe propria răspundere scăderea veniturilor sau încasărilor cu minim 25% din ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020, să se afle în imposibilitatea onorării obligațiilor de plată aferente creditului și să nu se afle în insolvență la data solicitării rambursării creditului.

În cazul contractelor ipotecare, persoanele fizice trebuie să declare pe propria răspundere că le-au fost afectate veniturile proprii și/sau veniturile familiei de situația gravă generată de pandemia SARS-COV-2 și se află în imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului urmare a intrării în șomaj tehnic, a concedierii, a reducerii salariului, a plasării acestuia în carantină instituționalizată etc.

Implementarea acestei facilități va avea ca efect protejarea persoanelor fizice ale căror venituri au fost afectate în această perioadă și menținerea în activitate a companiilor, implicit și a locurilor de muncă asigurate de acestea pe perioada în care se manifestă efectele răspândirii SARS-CoV-2.

Facilitățile prezentate reprezintă un sprijin real pentru persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale și a altor categorii de entitățiale căror venituri au fost afectate de răspândirea virusului SARS-CoV-2. De asemenea, vor fi menținute lichiditățile necesare desfășurării activității economice de către întreprinderi pe perioada afectată de restricțiile determinate de pandemia SARS-CoV-2.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 13 ianuarie 2021.

Hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 ianuarie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 a fost adoptată în forma introdusă pe agenda ședinței de Guvern.

Proiectul poate fi consultat aici: https://sgg.gov.ro/new/proiectele-de-acte-normative-care-ar-putea-fi-incluse-in-sedinta-guvernului-romaniei-din-12-01-2021/

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat luni hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi a măsurilor pentru prevenirea răspândirii infectării cu virusul SARS-CoV-2 aplicate până în prezent.

Hotărârea va fi supusă aprobării Guvernului în şedinţa de marţi.

Starea de alertă ar urma să fie prelungită cu încă 30 de zile începând cu data de 13 ianuarie.

Prezentăm textul integral al hotărârii CNSU:

"HOTĂRÂRE nr. 3 din 11.01.2021 privind propunerea prelungirii stării de alertă şi a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Având în vedere analiza factorilor de risc privind managementul situaţiei de urgenţă generată de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României, la data de 07.01.2021, realizată la nivelul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei,

luând în considerare persistenţa unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul naţional, precum şi apariţia zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, aspecte care generează o presiune constantă asupra capacităţii de gestionare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a sistemului sanitar,

în contextul necesităţii creării condiţiilor socio-economice necesare desfăşurării activităţilor specifice economiei naţionale, concomitent cu menţinerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,

în considerarea prevederilor art. 7 indice 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) şi art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 republicată, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, art. 9 alin. (1), art. 32 alin. (2), art. 37, art. 38 alin. (1 indice 4), art. 41, art. 42 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 alin. (2) şi (3), art. 45 alin. (1) şi art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 şi art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:

Art.1 - Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 13.01.2021.

Art.2 - Măsurile de prevenire şi control a infecţiilor generate de virusul SARS-CoV-2, necesar a fi adoptate începând cu data de 13.01.2021, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexă la prezenta.

Art.3 - Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 1 din 03.01.2021 se completează la art. 3, alin. (2), cu trei noi litere astfel:

g) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente "certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale", al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

h) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente "certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale", al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

i) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri.

Art.4 - Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru punere în aplicare prin ordine şi acte administrative ale conducătorilor acestora".

Nevoia de a limita efectele pandemiei este foarte mare, iar aprobarea de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a celui de-al doilea vaccin împotriva COVID-19, cel dezvoltat de compania Moderna, reprezintă o şansă în plus pentru a răspunde acestei nevoi.

Cele două variante de vaccin disponibile în Uniunea Europeană sunt foarte asemănătoare. Acest material urmează să răspundă principalelor întrebări despre caracteristicile acestora.

Momentan, cererea pentru vaccinurile împotriva COVID-19 depăşeşte capacitatea de producţie. Astfel, în acest moment, opţiunea pentru una din cele două variante se face pe criterii medicale, în funcţie de istoricul medical şi de disponibilitatea celor două tipuri de vaccin, în centrele de vaccinare.

Pe ce tehnologii sunt dezvoltate cele două vaccinuri?

Ambele vaccinuri utilizează tehnologia ce se bazează pe ARN mesager. Acest tip de vaccin învaţă corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiţi să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecţia cu SARS-CoV-2. ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informaţia necesară producerii proteinelor proprii virale, faţă de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile şi nu influenţează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.

Cât de eficiente sunt cele două vaccinuri împotriva COVID-19?

Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeaşi. Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn şi infecţia asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2. Protecţia pe termen lung nu poate fi cunoscută cu exactitate până în prezent pentru vreunul dintre vaccinurile aprobate de EMA.

Cine se poate vaccina?

Vârsta:

Vaccinul Comirnaty este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani.

Sarcina şi alăptarea:

Niciunul dintre vaccinuri nu a fost studiat pe loturi care să includă femei însărcinate sau care alăptează, însă studiile preclinice nu arată că ar exista efecte dăunătoare asupra fertilităţii, sarcinii sau a fătului. Nu este cunoscut dacă vaccinul influenţează alăptarea.

Conform EMA, nu sunt raportate riscuri în legătură cu alăptarea
(https://www.ema.europa.eu/en/documents/report/propylene-glycol-used-excipient-report-published-support-questions-answers-propylene-glycol-used_en.pdf).

În ambele situaţii se recomandă consultarea prealabilă a medicului pentru a fi luate în considerare riscurile şi beneficiile individuale.

Câte doze trebuie făcute?

Ambele vaccinuri necesită două administrări - pentru Comirnaty rapelul se administrează la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile.

Profilul de siguranţă

Reacţiile adverse sunt de regulă uşoare sau moderate, similare pentru ambele vaccinuri. Cele mai frecvente sunt: durere în braţ, la locul administrării, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare şi articulare, febră, tumefierea ganglionilor limfatici.

Aceste reacţii adverse apar ca urmare a stimulării sistemului imun, sunt tranzitorii, trec spontan şi apar mai frecvent la tineri şi după cea de-a doua doză.

Cum se distribuie?

Ambele vaccinuri necesită lanţuri de frig (condiţii de temperatură care trebuie respectate în timpul stocării şi distribuţiei). Vaccinul Moderna se recomandă a fi stocat la -20 grade C, în timp ce Comirnaty trebuie stocat la -80 grade C. După decongelare, Comirnaty este stabil 5 zile la 2-8 grade C, în timp ce vaccinul dezvoltat de Moderna este stabil timp de 30 de zile la 2-8 grade C.

Fiecare flacon de Comirnaty conţine 5 doze de vaccin, în timp ce fiecare flacon de vaccin Moderna conţine 10 doze. Vaccinul Comirnaty necesită diluţie prealabilă cu ser fiziologic înainte de a fi administrat, în timp ce vaccinul Moderna este gata pentru utilizare.

În concluzie, din punct de vedere al siguranţei şi eficacităţii cele două vaccinuri sunt similare, diferenţele fiind importante mai degrabă pentru organizarea logistică (stocare, transport, administrare etc.).

Surse:

https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/comirnaty-epar-product-information_en.pdf

https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/comirnaty

https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/covid-19-vaccine-moderna-product-information_en.pdf

https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/comirnaty-epar-product-information_ro.pdf

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea Prim-ministrului.

Website: https://vaccinare-covid.gov.ro/ / Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În vederea asigurării sumelor necesare pentru finalizarea obiectivelor de investiţii finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) - etapa I, CSEKE Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, le-a solicitat beneficiarilor PNDL I transmiterea, până la data de 29 ianuarie 2021, către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), a documentelor necesare pentru suplimentarea sumelor alocate de la bugetul de stat.

Astfel, trebuie transmisă Anexa nr. 3 la Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1.851/2013, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de următoarele documente:

- Hotărârea consiliului local/judeţean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici actualizaţi;

- Hotărârea consiliului local/judeţean de asigurare a finanţării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin Program;

- Devizul general actualizat şi devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli;

- Notă justificativă - prin care să se întemeieze necesitatea suplimentării sumelor de la bugetul de stat;

- Declaraţia pe proprie răspundere din care să reiasă că obiectivul de investiţii pentru care se solicită fonduri de la bugetul de stat este acelaşi cu cel inclus în Program, iar fondurile solicitate sunt necesare în vederea finalizării obiectivului de investiţii (conform modelului ataşat).

În conformitate cu prevederile art. II alin. (1) din OUG nr. 214/2020 privind modificarea şi completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi pentru instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I, s-a aprobat prelungirea duratei contractelor de finanţare cu o perioadă de până la 2 ani pentru obiectivele de investiţii incluse în Programul naţional de dezvoltare etapa I, pentru care nu a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor.

Totodată, prin art. III din OUG nr. 214/2020, s-a acordat posibilitatea beneficiarilor PNDL etapa I, pentru obiectivele de investiţii pentru care sumele alocate de la bugetul de stat nu sunt suficiente în vederea finalizării, de a transmite, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, o solicitare de finanţare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1.851/2013, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.