Guvernul a stabilit prin hotărârea de modificare a HG 1.031/2020, privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, că persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, precum şi persoanele fără adăpost intră în etapa a II-a de vaccinare, alături de vârstnicii peste 65 de ani, bolnavii cronici şi angajaţii din domenii esenţiale.

De asemenea, în hotărârea aprobată miercuri de Executiv au fost incluse noi categorii de angajaţi din domenii esenţiale, care urmează să se vaccineze în etapa a II-a, printre acestea fiind personalul din Consiliul Economic şi Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Naţională a României, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, executorii judecătoreşti, avocaţii, asistenţii maternali, personalul navigant român maritim şi fluvial, personalul din Administraţia Naţională de Meteorologie, lucrătorii din agricultură şi din industria alimentară de alimente esenţiale, sportivii componenţi ai loturilor naţionale sau ai loturilor olimpice.

Aceeaşi HG prevede că Ministerul Apărării Naţionale asigură, prin centrele sale, vaccinarea personalului propriu şi a familiilor acestora şi pentru următoarele categorii:

* cadrele militare în rezervă şi în retragere din cadrul instituţiilor din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, precum şi familiile acestora;

* persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare;

* personal în activitate din cadrul celorlalte instituţii din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, precum şi familiile acestora.

De asemenea, prin actul normativ au fost incluse în etapa a II-a de vaccinare noi categorii:

* persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoţitorii acestora şi persoanele care locuiesc la acelaşi domiciliu cu acestea;

* persoane fără adăpost;

* personal-cheie din instituţiile statului, Parlament, Curtea Constituţională, Administraţia Prezidenţială, Guvern, Consiliul Economic şi Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Naţională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora;

* personalul în activitate din cadrul instituţiilor din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică, securitate naţională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătoreşti, interpreţii şi traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei, avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, membrii Uniunii naţionale a notarilor publici, precum şi membrii din România în Parlamentul European.

Tot în etapa a II-a, care prevede vaccinarea personalului economic vital, vor fi vaccinate şi următoarele categorii:

* casierii şi ceilalţi lucrători din magazinele de retail alimentar;

* personalul navigant român maritim şi fluvial;

* personalul român care îşi desfăşoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol);

* personalul român care îşi desfăşoară activitatea pe unităţi mobile de foraj marin (nave tip FPSO şi nave tip FSU).

În aceeaşi etapă a vaccinării au fost incluse şi alte categorii:

* personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

* personalul din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului/serviciul public de asistenţă socială care îşi desfăşoară activitatea în relaţie directă cu beneficiarii, asistenţii maternali, asistenţii personali şi asistenţii personali profesionişti;

* persoanele care asigură asistenţă medicală şi socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

* personalul din administraţia publică locală;

* lucrătorii din agricultură şi din industria alimentară de alimente esenţiale;

* personalul din Administraţia Naţională de Meteorologie;

* membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoţesc, deţinători de cărţi de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

* personalul civil şi militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului naţional, inclusiv membrii de familie care îi însoţesc la post, anterior plecării în misiune;

* inspectorii sociali şi personalul care îşi desfăşoară activitatea în relaţia directă cu beneficiarii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi a structurilor subordonate acestora;

* personalul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;

* personalul din cadrul aparatului central şi local al Consiliului Concurenţei;

* sportivii componenţi ai loturilor naţionale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificaţi individual la jocurile olimpice precum şi staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportivi;

* personalul sanitar veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare.

Prin actul normativ a fost modificată şi completată componenţa categoriilor care intră în etapa a III-a - Populaţie generală de vaccinare, introducându-se o serie de categorii care vor fi într-o etapă a III-a A"" de imunizare, după cum a precizat premierul Florin Cîţu, miercuri, la finalul şedinţei de guvern.

Astfel, în această etapă vor fi vaccinate persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor unităţi, operatori economici cu risc ridicat de infectare al personalului propriu şi al persoanelor deservite, din următoarele domenii de activitate:

* lucrătorii din industria extractivă;

* lucrătorii din industria prelucrătoare;

* lucrătorii din hoteluri şi restaurante;

* lucrătorii din domeniul de întreţinere corporală, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare;

* lucrătorii din domeniul spectacole, activităţi culturale şi recreative;

* lucrătorii din sistemul financiar, bancar şi din domeniul asigurărilor, cu precădere a celor care au contacte directe cu publicul şi a celor care prestează servicii esenţiale de plăţi, administrare cont şi investiţii şi operează infrastructuri critice naţionale, precum şi personalul critic de suport al acestora;

* persoanele cazate în centrele regionale de proceduri şi cazare ale solicitanţilor de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări;

* persoanele cazate în centrele pentru cazarea străinilor luaţi în custodie publică aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări;

* persoane private de libertate;

* persoane care asigură infrastructura de comunicaţii;

* lucrătorii din domeniul muzeal şi al colecţiilor publice;

* lucrătorii din biblioteci.

În aceeaşi etapă a III-a va fi imunizată şi populaţia adultă, respectiv alte categorii decât cele prevăzute la punctele "1 şi 2 de la litera C" din HG 1.031/2020 şi populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Tot prin hotărârea aprobată miercuri de Executiv s-a stabilit că pentru etapele a II-a şi a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe şi mobile, echipe mobile, reţeaua de medicină de familie, centre drive-through.

"Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică. Pentru etapa a II-a, programările în vederea vaccinării se vor realiza cu respectarea unui raport de 75% persoane din categoria de la lit.a) al subcapitolul 2, punctul 2 al literei C şi respectiv 25% persoane din categoria de la lit.b) al subcapitolul 2, punctul 2 al literei C ", se spune în hotărâre.

De asemenea, centrele de vaccinare împotriva COVID-19 sunt coordonate metodologic de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Prevederile hotărârii se aplică şi cetăţenilor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinilor cu şedere legală pe teritoriul României.

Sursa www.agerpres.ro

Guvernul României a aprobat miercuri, 20 ianuarie Memorandumul „Mecanismul pentru elaborarea poziției Guvernului României cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență” (PNRR), prin care sunt stabilite cinci etape de parcurs în vederea obținerii unui document actualizat, ținta fiind data de 5 martie.

Planul Național de Redresare și Reziliență, actualizat, trebuie să integreze prioritățile din Programul de Guvernare, criteriile Comisiei Europene și pentru a fi relevant și realist, trebuie implicare a tuturor instituțiilor cu rol cheie în identificarea și elaborarea de proiecte.

„Am făcut azi un pas esențial pentru transpunerea în realitate a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Avem două priorități majore în acest moment. Prima este aceea ca proiectele finanțate prin PNRR să corespundă nevoilor reale de dezvoltare ale României, iar a doua ține de coerența întregului proces, astfel încât să nu existe întârzieri sau sincope în obținerea finanțării.

Memorandumul aprobat azi instituie mecanismele de consultare instituțională necesare pentru ca PNRR să demareze cu succes”, a spus viceprim-ministrul Dan Barna.

În Memorandum se precizează că termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârșitul lunii aprilie 2021, așadar este necesar un efort conjugat al tuturor ministerele de linie cu proiecte potențiale în PNRR și implicarea Președinției, a Guvernului, a vice-premierului coordonator precum și a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, un rol particular urmând să revină Ministerului Finanțelor.

„Banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite, au o flexibilitate extraordinară, Guvernul poate să includă ce proiecte dorește cu condiția să aibă o logică de reformă, de schimbare. Dar aceste fonduri vin cu o constrângere importantă – trebuie angajate sumele până în 2023 și trebuie terminate proiectele până în 2026. De aceea este foarte important să avem consens în Guvern și să ne concentrăm, în această lună de foc, februarie, să avem proiecte care să fie finalizate iar cine le propune își va asuma acest lucru”, a spus Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministerele de linie vor trebui să desemneze un coordonator la nivel politic, precum și un reprezentant la nivel tehnic, care vor colabora permanent cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în calitate de coordonator național al PNRR.

Plan de acțiuni și termene, pe scurt:

Nominalizarea echipelor (tehnic și coordonatori din ministere): 22 ianuarie

Convocarea la sediul MIPE a echipelor tehnice: 25 ianuarie – 23 februarie

Transmiterea propunerilor de către ministere: 24 februarie

Întâlniri cu partenerii de dialog și centralizare propuneri: 4 martie

Actualizarea PNRR: 5 martie

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va organiza dezbateri ample cu toți cei interesați, din domeniile cheie, care pot contribui la identificarea și întocmirea celor mai potrivite proiecte de inclus în PNRR.

Calendarul de dezbateri va fi anunțat în mod clar și transparent în perioada următoare pe site și pe pagina de Facebook ale MIPE: https://mfe.gov.ro/ și https://www.facebook.com/MinisterulInvestitiilorsiProiectelorEuropene/.

Context: România are un buget alocat estimat de 30,4 mld euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”, din care 13,7 mld euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 mld euro sub formă de împrumuturi. Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 30 aprilie 2021. Conform ultimelor informări din partea Comisiei Europene, aprobarea regulamentului este estimată în luna februarie 2021, iar termenul de transmitere a planului poate fi decalat.

Seria consultărilor premierului Florin Cîțu cu autoritățile locale a continuat, astăzi, cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR).

Proiectul bugetului pentru 2021 va reflecta nevoile de finanțare ale autorităților locale și va ține cont de un principiu de bază: cheltuirea eficientă, performantă și transparentă a banului public, a subliniat premierul Florin Cîțu. Reprezentanții AMR au arătat că vor susține proiecte de reformă inițiate de Guvern în scopul unei mai bune organizări administrative a statului și funcționării mai eficiente. De asemenea, reprezentanții administrației publice locale vor fi implicați în comisiile care decid acordarea drepturilor de asistență socială și vor fi consultați constant asupra documentelor ce privesc alocarea fondurilor europene.

Discuțiile s-au concentrat și asupra modalității de gestionare a situației provocate de pandemia COVID-19 și a procesului de vaccinare a populației împotriva acestui virus. În acest sens, premierul și reprezentanții Asociației Municipiilor din România au agreat, de principiu, modificări legislative care să asigure finanțarea și să faciliteze amenajarea și dotarea centrelor de vaccinare organizate la nivel local.

De asemenea, pentru încurajarea dezvoltării și modernizării orașelor, șeful Guvernului și-a exprimat sprijinul pentru modificări legislative care să permită transferul la cerere al unor imobile, clădiri, active ale autorităților publice centrale către administrația locală, pentru ca acestea să fie valorificate în folosul comunității, și pentru promovarea Legii Zonelor Metropolitane în Parlament, printr-un acord transpartinic.

La întrevederea de astăzi, de la Palatul Victoria, a participat și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke.

La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de astăzi, 15 ianuarie 2021, Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID 19 și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

Actul normativ stabilește mai multe măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID 19 care desfășoară activitate în centrele de vaccinare organizate în conformitate cu prevederile Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID 19 în România.

„Campania de vaccinare este de departe cea mai mare provocare a României pentru următoarele luni. Trebuie să ne asigurăm că toți cei care participă vor fi motivați și remunerați, corect și transparent, pentru serviciile pe care le prestează. Nu vorbim despre un bonus, vorbim despre plată pentru muncă și responsabilitate suplimentară. Ne bazăm pe medicii de familie să îi informeze, să îi programeze și să îi monitorizeze pe pacienți, mai ales pe cei care întâmpină dificultăți în acest proces. Cea mai bună informație despre vaccin o iei de la medicul tău”, a declarat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

Conform documentului aprobat astăzi, în centrele de vaccinare împotiva COVID 19, procesul de imunizare se realizează de către personal medico-sanitar care îşi exercită profesia cu respectarea legislației în vigoare, dar și cu derogare, în condițiile stabilite prin Strategia națională de vaccinare împotriva COVID 19.

Fiecare centru de vaccinare are un medic coordonator, iar personalul medico-sanitar și registratorii medicali delegați sau detașați beneficiază de drepturile salariale stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Cheltuielile privind plata personalului medico-sanitar și a registratorilor medicali, cu excepția personalului delegat sau detașat, care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID 19 se finanțează din transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății către bugetele locale și din transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Finanțarea cheltuielilor curente, inclusiv pentru plata personalului medico-sanitar și registratorii medicali, și a celor de capital, necesare a se efectua în vederea operaționalizării centrelor de vaccinare împotriva COVID 19 organizate în alte locații decât cele din cadrul unităților sanitare care se află în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, se asigură din transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății, către bugetele locale, în limita sumelor aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale.

Pentru activitatea prestată în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID 19 personalul medico-sanitar și registratorii medicali , cu excepția personalului delegat sau detașat, beneficiază de plată pentru timpul efectiv lucrat la un tarif orar diferențiat în baza contractului de prestări servicii, după cum urmează:

a) 90 lei/oră pentru medici;

b) 45 lei/oră pentru asistenți medicali;

c) 20 lei/oră pentru registratorii medicali.

Pentru activitatea prestată de medicii de familie cu liste proprii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate în vederea informării, programării la vaccinare, monitorizării și raportării reacțiilor adverse pentru persoanele aflate pe listele proprii, aceștia beneficiază de un tarif pe serviciu după cum urmează:

a) pentru primii 50% din numărul total al persoanelor înscrise pe lista proprie, eligibile la vaccinare: 30 lei/serviciu;

b) peste pragul de 50,001% din numărul total al persoanelor înscrise pe lista proprie, eligibile la vaccinare: 50 lei/serviciu;

c) peste pragul de 60,001% din numărul total al persoanelor înscrise pe lista proprie, eligibile la vaccinare : 60 lei/serviciu;

Toate sumele de mai sus sunt sume brute.

Pentru funcționarea centrelor de vaccinare împotriva COVID 19, din bugetul Ministerului Sănătății se asigură fondurile necesare finanţării următoarelor categorii de cheltuieli:

- cheltuielile prevăzute în Programul național de vaccinare, pentru activitatea de vaccinare împotriva COVID 19;

- cheltuieli privind plata personalului medico-sanitar și registratorilor medicali, care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID 19 aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum cheltuieli privind plata medicilor de familie pentru prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza solicitărilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate formulate în acest sens.