Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că bugetul pe anul 2021 va fi construit cu un deficit de 7% din PIB, ceea ce arată angajamentul pentru consolidarea fiscală, menţionând că este un buget care nu pune frână economiei.

“Am aprobat astăzi în Guvern o ordonanță de urgență pentru organizarea Guvernului și ministerelor. De asemenea, am discutat despre bugetul pentru anul viitor. Politica fiscală rămâne stimulativă în 2021. Vom prezenta Parlamentului României un buget cu deficit bugetar în jur de 7% din PIB, ceea ce dovedește angajamentul nostru ferm pentru consolidare fiscală și menținerea unui deficit bugetar care, în contextul economic actual, nu pune frână economiei.” se arată într-un mesaj al premierului postat pe pagina de Facebook a Guvernului.

În altă ordine de idei, Cîțu a mai adăugat că a găsit o soluţie care să permită românilor care au fost şi sunt încă afectaţi de criză să poată să beneficieze în continuare de amânarea ratelor la bănci.

“În ceea ce privește amânarea plății ratelor la bănci, am avut discuții în toată această perioadă. Există o decizie a Autorității Bancare Europene care spune că se pot amâna aceste rate până la nouă luni. Am găsit o soluție pe care o vom prezenta public, prin care vom putea să prelungim această facilitate pentru anumite categorii. Vreau să îi asigur pe români că am lucrat în această perioadă și ne apropiem de o soluție care să permită celor care au fost și sunt încă afectați de criză să poată să beneficieze de această facilitate.” a mai precizat premierul.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi,  Ordonanța de Urgență privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, act normativ ce reglementează noua structură a Guvernului și a ministerelor.

Ordonanța de Urgență este promovată ca urmare a Hotărârii Parlamentului României nr.31/2020 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1285 din 23 decembrie 2020.

Potrivit actului normativ, atribuțiile viceprim-miniștrilor vor fi stabilite prin decizie a prim-ministrului, iar cheltuielile necesare desfășurării activității se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

De asemenea, se înființează următoarele ministere:

Ø Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului - prin reorganizarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

Ø Ministerul Energiei - prin preluarea activităţilor şi a structurilor specializate din domeniul energiei de la Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

Ø Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - prin reorganizarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor;

Ø Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - prin reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene;

Ø Ministerul Educației - prin reorganizarea Ministerului Educației și Cercetării;

Ø Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - prin preluarea activității și structurilor specializate din domeniul cercetării și inovării de la Ministerul Educației și Cercetării, respectiv din domeniul comunicațiilor de la  Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei  îşi schimbă denumirea în Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei 

Ministerul Finanțelor Publice își schimbă denumirea în Ministerul Finanțelor.

Totodată, se înfiinţează Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Organizarea şi funcţionarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Autoritatea pentru Digitalizarea României va trece în subordinea Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, miniştrii propun Guvernului măsuri de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice din subordinea Guvernului sau ministerelor, după caz, inclusiv proiectele de acte normative corespunzătoare acestora.

Potrivit aceluiași act normativ, se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările în structura bugetului de stat pe anul 2020, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza protocoalelor de predare-primire, protocoale care de încheie în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Până la introducerea modificărilor prevăzute la alin. (1) în bugetul de stat şi în bugetul ordonatorilor principali de credite, finanţarea acestora se va asigura din bugetele ordonatorilor principali de credite existenţi înainte de modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Premierul Florin Cîțu și ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut astăzi consultări cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pe tema creșterii salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru anul 2021.

”La nivelul Guvernului vom decide creșterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ține cont de argumentele reprezentanților sindicatelor, ai patronatelor, precum și de contextul economic și social. Ne dorim să asigurăm o viață mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă și să protejăm inițiativa antreprenorială”, a subliniat prim-ministrul.

În cadrul discuției, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluția acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităților guvernamentale cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Guvernul are în vedere creșterea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depășească rata inflației, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanții sindicatelor au solicitat creșterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat înghețarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puțin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situațiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice.

Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată va fi adoptată în ședința Guvernului din 30 decembrie 2020.

Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii și reprezentanții partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creștere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea și predictibilitatea evoluției acestui indicator salarial.

Sursa Facebook Guvernul României

Prezent astăzi, 26 decembrie, la Institutul de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" la sosirea primei tranşei de 10.000 de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 de la BioNTtech/Pfizer, premierul României, Florin Cîţu a declarat: "Campania de vaccinare începe în acelaşi timp în România şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Avem totul pus la punct. Este un moment important, îl aşteptăm de un an de zile"; "apariţia vaccinului într-un timp record va ajuta la eradicarea pandemiei într-o perioada cât mai scurtă, sper eu; în completarea măsurilor pe care le avem, vaccinul vine să ajute la acest lucru". De asemenea, premierul României a precizat că "săptămâna viitoare vom primi în jur de 144.000 de doze; în total, România va avea în jur de 10 milioane de doze de vaccin".

Precizăm că, pe baza contractului semnat de Comisia Europeană cu BioNTtech/Pfizer, România poate accesa peste 10 milioane de doze de vaccin. În plus, în acest moment, Comisia Europeană urmăreşte dezvoltarea unui portofoliu divers de vaccinuri candidate pe platforme diferite, astfel încât să crească şansele de a avea mai multe vaccinuri disponibile, după autorizarea de punere pe piaţă acordată de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

La începutul lunii ianuarie, EMA urmează să finalizeze evaluarea celui de-al doilea vaccin împotriva COVID-19, respectiv vaccinul dezvoltat de compania Moderna. Numărul de doze repartizat României din vaccinurile ce ar putea obţine recomandarea din partea EMA şi autorizarea din partea Comisiei Europene va fi stabilit în aceeaşi manieră în care s-a perfectat contractul cu primul producător al cărui produs a trecut deja de aceste trepte.

Până în acest moment, Comisia Europeană a semnat contracte cu şase companii. În baza acestor contracte semnate şi în funcţie de ce vaccinuri vor fi, în continuare, recomandate de către EMA şi autorizate de către Comisia Europeană, România va putea accesa numărul de doze necesar pentru vaccinarea a 10,7 milioane de persoane, cu posibilitatea de suplimentare.

Conform Strategiei UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, Uniunea Europeană şi-a asumat un rol important în ceea ce priveşte garantarea accesului universal la testele, tratamentele şi vaccinurile împotriva COVID-19. Obiectivele asumate de Uniunea Europeană sunt legate de asigurarea calităţii, siguranţei şi eficacităţii vaccinurilor şi asigurarea accesului echitabil şi în timp util la vaccinuri pentru cetăţenii UE.

www.vaccinare-covid.gov.ro

#ROVaccinare