Premierul Florin Cîţu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Asociației Orașelor din România (AOR). Au fost dezbătute mai multe aspecte legate de alocările necesare la nivelul orașelor mici și mijlocii, astfel încât administrațiile locale să poată asigura continuarea proiectelor de dezvoltare locală și demararea altor proiecte de interes pentru comunitățile respective.

Șeful Executivului susține interesul manifestat de reprezentanții acestor comunități pentru investiții și dezvoltare și a exprimat întreaga deschidere de a evalua cu specialiștii din ministere soluțiile propuse de aceștia. ”Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, după ce va primi acordul Comisiei Europene, reprezintă o oportunitate și pentru orașele mici și mijlocii de a atrage cofinanțările de care au nevoie pentru anumite proiecte.”, a precizat prim-ministrul Cîțu.

De asemenea, premierul Florin Cîțu i-a asigurat că distribuția bugetară, așa cum este ea gândită în proiectul de buget pentru anul în curs, va asigura finanțările pentru bursele școlare și, în proporție de 90%, așa cum este prevăzut, finanțarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale asistenților acestora.

Reprezentanții Asociației Orașelor din România și-au exprimat susținerea pentru măsurile de reformă pe care Guvernul le va implementa în domeniul administrației. Șeful Executivului a subliniat că această reformă vizează creșterea eficienței și performanței în administrația publică.

În privința deciziei de a menține salariile din sectorul bugetar la nivelul lunii decembrie 2020 - an cu o creștere medie de 8% față de 3% la nivelul UE, prim-ministrul Florin Cîțu a subliniat faptul că această măsură va permite evaluarea obiectivă a situației, astfel încât să fie luate cele mai bune decizii pentru a îndrepta anomaliile care s-au perpetuat în timp în aplicarea legii salarizării.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul României a aprobat modificarea statutului prefecţilor şi subprefecţilor. În şedinţa de Guvern de astăzi, 27 ianuarie, a fost aprobată, în acest sens, o Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OuG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Actul normativ clarifică statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică. Această modificare a fost necesară, a anunţat ministrul Administraţiei, pentru a corela reglementările cu rolul constituţional al prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local. Necesitatea de clarificare a statutului prefectului şi subprefectului a fost stabilită prin Programul de Guvernare, dar şi Comisia Europeană a cerut României să delimiteze linia dintre rolul politic şi de specialitate ale acestor două funcţii, a atras atenţia ministrul de resort.

"Prefecţii şi subprefecţii sunt numiţi de forţele politice aflate la Guvernare. În aceste condiţii doar ne prefacem că aceştia sunt funcţionari publici fără apartenenţă politică", a spus ministrul Cseke Attila.

Pentru clarificarea delimitării între nivelul politic şi cel administrativ al instituţiei prefectului, se introduce funcţia de secretar general al instituţiei prefectului, funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici, cu rolul de a asigura stabilitatea la nivel instituţional. Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Înaltul funcţionar public sprijină activitatea prefectului în exercitarea controlului de legalitate şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii. Mai mult, spre deosebire de prefecţi şi subprefecţi, pentru secretarii generali ai instituţiei prefectului sunt introduse condiţii exprese de studii.

În acelaşi timp, conform legislaţiei în vigoare, pot fi numite în aceste funcţii de prefect sau subprefect numai persoanele care au absolvit programe de formare specializată, pentru a asigura profesionalismul celor care exercită acest rol. Conform Ordonanţei adoptate, a fost instituită o derogare de la această regulă, în sensul în care poate fi numită în aceste funcţii o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca, în termen de cel mult 1 an de la data emiterii actului de numire în funcţie, să absolve un astfel de program, sub sancţiunea eliberării din funcţie.

Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionari publici pentru o perioadă de cel mult 30 zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, urmând ca, după această perioadă, statutul lor să se conformeze noilor reglementări.

Executivul a adoptat în şedinţa de guvern de astăzi propunerea Ministerului de Finanţe de a continua şi după 1 ianuarie 2021 măsurile de sprijin acordate celor aflaţi în dificultate din cauza pandemiei COVID-19. Solicitarea de suspendare a obligaţiilor de plată poate fi formulată de debitor cel mai târziu până la data de 15 martie 2021, iar creditorul trebuie să comunice debitorului decizia în termen de maximum 15 zile calendaristice, până la data de 31 martie 2021. Modificarea clauzelor contractuale, ca efect al aprobării solicitării debitorului, se realizează fără încheierea de acte adiţionale la contractul de credit, ci prin notificarea debitorului în termen de 30 zile calendaristice de la primirea solicitării complete.

Actul normativ adoptat astăzi prevede că persoanele pot beneficia de suspendarea plăţii obligaţiilor rezultate din creditele accesate pe o perioadă de maximum nouă luni, în această perioadă fiind incluse atât moratoriul legislativ implementat anterior, cât şi moratoriile non-legislative.

Condiţiile necesare pentru a putea solicita suspendarea plăţii obligaţiilor sunt: creditele au fost acordate până la data de 30 martie 2020 inclusiv, creditul nu a ajuns la scadenţă până la data solicitării formulate de debitor, nu a fost declarată scadenţa anticipată a creditelor până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv şi debitorul nu înregistrează restanţe la data solicitării suspendării obligaţiei de plată.

Poate beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului, debitorul ale cărui venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19. Debitorul, cu excepţia persoanelor fizice, trebuie să declare pe propria răspundere diminuarea veniturilor/încasărilor medii lunare cu minimum 25% în ultimele trei luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020 şi faptul că se află în imposibilitatea de a onora obligaţiile de plată aferente creditului.

Pentru debitorii persoane fizice care au contractat credite ipotecare şi care au beneficiat de suspendarea obligaţiilor de plată în prealabil conform OUG nr. 37/2020, dar nu au accesat perioada maximă de suspendare de nouă luni, dobânda eşalonată şi garantată de stat iniţial este majorată cu dobânda suspendată la plată în baza cadrului legal actual, urmând a fi plătită în 60 de rate lunare egale începând cu luna următoare expirării noii perioade de suspendare a plăţilor.

Rezultatele implementării acestei facilităţi vor avea ca efect menţinerea în activitate a companiilor, implicit a locurilor de muncă furnizate de acestea pe perioada în care se manifestă efectele pandemiei COVID-19 şi protejarea persoanelor fizice ale căror venituri au fost afectate în această perioadă.

Biroul de relaţii cu mass-media

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de miercuri modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului, aceste funcţii urmând să fie unele de demnitate publică.

"Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică", se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Potrivit modificărilor propuse, se va înfiinţa şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului, realizându-se "o unitate de abordare" cu modul de organizare şi de conducere a ministerelor, la nivelul cărora există funcţii de secretar general, înalţi funcţionari publici, subordonaţi unor funcţii de demnitate publică şi care au ca principală atribuţie asigurarea legăturii operative dintre ministru şi conducătorii compartimentelor din minister.

Sursa www.agerpres.ro