Guvernul României își înțelege pe deplin responsabilitățile pe care le are pentru asigurarea bunei guvernări și va lua toate măsurile necesare pentru plata integrală și la timp a pensiilor, alocațiilor și indemnizațiilor pentru copii, salariilor bugetarilor, asigurarea serviciilor medicale și a siguranței cetățenilor, buna funcționare a instituțiilor statului, în pofida încercărilor președintelui României Klaus Iohannis de blocare a adoptării primei rectificări bugetare din acest an.

Refuzul președintelui României de a convoca de urgență CSAT pentru avizarea proiectului rectificării bugetare poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adică pensionarii, mamele și copiii, ci și accesul pacienților la serviciile medicale.

Fonduri suplimentare pentru pensii și alte drepturi sociale

Având în vedere modificarea Legii pensiilor, recent adoptată de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis, precum și creșterea numărului de beneficiari ai alocațiilor pentru copii, indemnizațiilor de creștere a copilului și  stimulentelor de reinserție pentru mamele care revin mai devreme în activitate, este nevoie de o suplimentare a sumelor alocate inițial Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Mai exact, pentru plata pensiilor, conform noilor prevederi legale, este nevoie de o suplimentare cu 1,3 miliarde de lei, iar pentru plata celorlalte drepturi cuvenite copiilor și părinților acestora este nevoie de o creștere a bugetului cu 450 de milioane de lei.

Resurse mai mari pentru sănătate

În domeniul sănătății, nealocarea la timp a unor resurse suplimentare pune în pericol accesul la tratament al pacienților care suferă de afecțiuni grave, asigurarea  rezervelor de sânge, și așa insuficente, necesare  în unitățile sanitare  pentru realizarea transfuziilor sanguine, precum și trimiterea la tratament în străinatate a pacienților pentru care nu poate fi asigurat tratament în România. În proiectul rectificării bugetare au fost prevăzute în plus 65 milioane lei pentru tratamentul bolnavilor cu infecție HIV/SIDA, 38 de milioane de lei pentru achiziționarea reactivilor, pungilor de recoltare a sângelui, materialelor sanitare și tichetelor de masă, 5 milioane de lei pentru Programul National de prevenire, supraveghere si control al tuberculozei și a 10 milioane lei  pentru salvarea vieții pacientilor care nu pot fi tratați în România.

De asemenea, neadoptarea la timp a rectificării bugetare, implică riscuri în ceea ce privește plata integrală și la timp a drepturilor salariale ale personalului din sistemul medical, deși există resurse bugetare disponibile pentru asigurarea acestora.

Întârzierea aprobării rectificării pune în pericol și asigurarea medicamentelor și tratamentelor gratuite și compensate pentru următoarele luni, pentru pacienții cronici cu afecțiuni grave: oncologice, diabet, persoanele care au nevoie de dializă și cele care suferă de boli rare.

Siguranța cetățeanului

Protecția și siguranța cetățeanului au nevoie de mijloace de intervenție, personal pregătit și motivate și resurse adecvate. Prin rectificarea bugetară, Guvernul a prevăzut bani în plus pentru dotarea structurilor MAI cu mijloace de intervenție, pentru mentenanța elicopterelor care asigură sprijin aerian în special în misiunile SMURD de salvare de vieţi omeneşti, echipamente și carburanți.

De asemenea, rectificarea bugetară cuprinde și sumele necesare pentru suplimentarea personalului MAI, prin încadrarea atât a tinerilor absolvenți din instituțiile proprii de învățământ, cât și din sursă externă, plata orelor suplimentare efectuate în afara programului normal de lucru pentru personalul cu statut special care are atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă etc. Sumele suplimentare au fost prevăzute prin rectificarea bugetului având în vedere că   temeiul legal pentru plata acestora a fost adoptat de Parlament începând cu data de 1 aprilie 2018.

Controlul și combaterea pestei porcine africane

Controlul și combaterea pestei porcine africane pe teritoriul României a determinat măsuri urgente și ferme de intervenție, care necesită fonduri suplimentare alocate Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Prin proiectul rectificării bugetare sunt asigurate resurse pentru plata compensațiilor pentru animalele sacrificate,  achiziționarea de dezinfectanți, incineratoare mobile, transportul animalelor sacrificate etc. Întârzierea adoptării rectificării bugetare afectează buna desfășurare a Programului de control și combatere a pestei porcine africane.

Sprijin pentru agricultură

Impactul financiar al amânării rectificării bugetare este estimat la 1,75 miliarde de euro – 0,8% din PIB și este generat de întârzierea asigurării finanțării campaniei agricole de toamnă și a investițiilor în zootehnie pentru sectorul avicol, respectiv sectorul de reproducție la suine.  În aceste condiții, costurile de producție ar putea  crește cu 10% tocmai în perioada de pregătire a terenurilor și este pusă în pericol  plata la timp a subvenției pentru motorină – 100  de milioane de lei.

Totodată, se compromit plățile directe prin programul FEGA pentru că se amână finanțarea cu 14,65 milioane de lei a acestui sector.

La ANIF, lipsa fondurilor pentru reparații la 38 de amenajări de irigații va avea un impact economic estimat la 1 miliard de euro, în condițiile secetei prelungite.

Fonduri europene nerambursabile

Fondurile europene nerambursabile reprezintă o resursă extrem de importantă pentru dezvoltarea României, motiv pentru care Guvernul a făcut eforturi susținute pentru contractarea cât mai multor proiecte finanțate din bani europeni.

Prin amânarea rectificării bugetare, se întârzie încheierea contractelor de finanțare prin Programul Operațional Capital Uman, în valoare de aproximativ 1.120 milioane euro, din care contribuție de la Uniunea Europeană în valoare de 952 milioane euro.

Aceste proiecte se regăsesc în domenii vitale pentru români:

Ø Sănătate – cca 400 milioane euro;

Ø Educație – cca 320 milioane euro;

Ø Piața forței de muncă – cca 100 milioane euro;

Ø Protecția copilului – cca 300 milioane euro.

Investiții în infrastructura locală

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, se finanțează  obiective de investiții locale cu impact pentru viața de zi cu zi a oamenilor: investiții în proiecte de realizare a drumurilor județene, comunale, străzi, alimentare cu apă, canalizare,  școli, lucrări care se realizează în special în sezonul de vară.  Suma decontată de administrația locală a ajuns la 500 milioane lei și este necesară suplimentarea fondurilor destinate acestui program.

Neaprobarea la timp a rectificării bugetului de stat va determina întârzierea finanțării acestor investiții și neplata la timp a lucrărilor executate, acestea fiind estimate la 300 de milioane de lei.

De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale au formulat numeroase solicitări de suplimentare a sumelor de echilibrare alocate de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare, iar consiliile județene întâmpină dificultăți în finanțarea sistemului de protecție a copilului și centrelor de asistență socială a persoanelor cu handicap.

Investiții în infrastructura de transport

Încercarea de blocare a adoptării rectificării bugetare afectează și proiecte esențiale din domeniul transporturilor, cum ar fi: lucrări de întreținere și reparații pe rețelele de drumuri naționale și autostrăzi, lucrări de reparație capitală a liniilor de cale ferată.

Totodată, determină întârzieri în decontarea facilităților de călătorie pentru operatorii de transport public de călători cu consecințe asupra activității transportatorilor care asigură servicii pentru studenți, elevi, pensionari, veterani de război și revoluționari. Se pot înregistra arierate, insolvențe etc. ceea ce poate genera noi procese pe rol, conducând inevitabil la majorarea sumelor datorate de la bugetul de stat.

Sprijinirea mediului de afaceri

Programele de susținere a antreprenorilor români sunt puse în pericol prin amânarea rectificării bugetare. În proiectul de rectificare sunt alocate suplimentar 14 milioane de lei pentru participarea companiilor românești la 18 târguri și expoziții externe, sub pavilion de țară. Peste 150 de firme participante, potențial exportatoare, sunt afectate.

De asemenea, Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români nu mai poate fi lansat în august 2018, cum era programat inițial. Programul  constă în subvenționarea participării companiilor românești la târguri și expoziții internaționale sub brand propriu. Buget inițial al programului este de 10 milioane de euro.

Un alt efect este întârzierea lansării programului Start-Up Nation 2018, în lipsa unui buget aprobat.

În plus, unii ordonatori principali de credite, între care și Institutul Cultural Român, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989  nu au asigurată plata integrală a drepturilor salariale în luna septembrie, în condițiile în care prin rectificarea bugetară s-a propus suplimentarea cheltuielilor de personal. Urmare a deciziei președintelui României de a nu convoca ședința CSAT, există riscul ca angajații din aceste instituții publice să nu beneficieze la timp de plata contribuțiilor de asigurări sociale.

Încă o dată, Guvernul României solicită public președintelui României, Klaus Iohannis să acorde importanța cuvenită proiectului rectificării bugetului pentru 2018 pentru a nu aduce grave prejudicii garantării drepturilor românilor la sănătate, pensie, siguranță publică și bunei funcționări a instituțiilor statului.

Contact:

Biroul de presă al Guvernului Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Guvernul a aprobat joi, 23 august a.c., o Ordonanţă prin care se asigură sprijin autorităţilor publice locale în finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene.

Prin acest mecanism, unităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice locale pot accesa, în cursul acestui an, împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate la Trezorerie, în limita sumei de 800 de milioane de lei. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor.

Se răspunde, astfel, solicitării Asociaţiei Municipiilor din România şi se stimulează atragerea de fonduri europene pentru finanţarea proiectelor locale de infrastructură: apă-canalizare, şcoli, spitale, drumuri.

Împrumuturile se acordă cu o rată de dobândă fixă pe toată durata de derulare, calculată în funcţie de ROBOR la 3 luni, comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, plus o marjă, în funcţie de scadenţa împrumuturilor.

Marja se stabileşte astfel:

- 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv;

- 2,0 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv;

- 2,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 5 şi 10 ani, inclusiv;

- 3,0 puncte procentuale pentru scadenţe între 10 şi 20 de ani,inclusiv.

Perioada de rambursare este stabilită potrivit scadenţei împrumutului acordat, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral. Rambursarea se efectuează în tranşe trimestriale, egale, începând cu trimestrul următor acordării acestora. Dobânda aferentă se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, şi se plăteşte trimestrial, în suma cumulată până la zi.

Termenul-limită de depunere a documentelor este 29 noiembrie 2018.

Unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot depune documentaţia la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, pentru a fi transmisă Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Măsurile contribuie la îndeplinirea priorităţii majore a Guvernului privind îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE şi asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale.

Serviciul Comunicare

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Guvernul a adoptat joi o hotărâre prin care se aprobă 16 obiective de investiții strategice care urmează să fie pregătite și atribuite în parteneriat public-privat, de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, între care opt sunt noi proiecte, pe care le prezentăm mai jos:

1. Linia ferată de mare viteză București – Craiova/(Sofia) – Timișoara/(Belgrad) – Cluj/(Budapesta)

Realizarea liniei ferate de mare viteză, în lungime de aproximativ 1.275 km, va asigura reducerea timpului de legătură dintre Capitală și principalele orașe de pe traseu și va crea posibilitatea realizării unor conexiuni precum Timișoara – Cluj, Craiova – Sofia, Timișoara – Belgrad și Cluj – Budapesta.

Se stimează atragerea unui număr important de călători de la transporturile aeriene și rutiere către transportul feroviar, atragerea turiștilor, a tinerilor cu înaltă calificare în centrele universitare, de cercetare sau industriale care există sau care se vor dezvolta pe traseu, dar și a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate.

2. Extinderea rețelei de metrou prin realizarea magistralei M7

Se va construi o magistrală de metrou pe ruta Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari, în lungime de 25 km, cu aproximativ 30 de stații, un terminal și un depou, traseu pe care vor circula aproximativ 30 de trenuri.

Realizarea investiției va conduce la creșterea mobilității populației și va decongestiona traficul de suprafață, dar va determina și creșterea ariei zonei metropolitane a Bucureștiului, prin dezvoltarea urbanistică a așezărilor adiacente.

3. Molurile nr.3 și nr.4 din Portul Constanța Sud

Extinderea Portului Constanța prin construirea unor terminale suplimentare de operare poate deveni un important punct de atracție pentru investitori și creează premisele pentru operarea de nave de mare capacitate, va conduce la creșterea capacității de transport maritim pentru pasageri și mărfuri, implicit la creșterea volumului schimburilor comerciale.

4. Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele – Nicopole pe fluviul Dunărea

Are drept scop principal amenajarea hidrotehnică a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porțile de Fier I și II, ceea ce va conduce la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și la dezvoltarea economică pe termen lung în zona orașului Turnu Măgurele.

De asemenea, se va asigura alimentarea cu apă a localităților riverane, acestea nemaifiind dependente de nivelul Dunării.

5. Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj Tarnița- Lăpușești

Principalul obiectiv al proiectului este creșterea siguranței în funcționarea SEN (Sistemului Energetic Național), centrala fiind concepută a se realiza cu o putere totală instalată de 1000 MW.

6. Construirea unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră – New Costinești

Realizarea de noi spații de cazare la standarde occidentale, prin valorificarea a aproximativ 2,5 km de plajă la Marea Neagră, din zona Costinești – 23 August, va conduce la dezvoltarea economică a zonei, la atragerea de investiții adiacente și, implicit, a turiștilor autohtoni și străini.

Proiectul constă în construirea a 4 resorturi de lux, pe o suprafață totală de peste 800 de hectare de teren, dar și a 8 hoteluri de 5 stele cu peste 4.000 de camere.

De asemenea, se va realiza construcția unei rețele de drumuri județene care să facă conectarea noii stațiuni de agrement cu drumul național DN39.

7. Clinica multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici”

Este vorba despre o clinică multifuncțională care se va construi în incinta Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, proiectul prevăzând construirea a două corpuri de clădire cu o suprafață desfășurată de circa 51.000 mp, pe mai multe nivele, care vor avea în componență secție de urgență, unitate ambulatoriu, unități ATI, săli pentru consultații, imagistică, radioterapie, bloc operator, farmacie, camere de gardă, cabinete, heliport, amfiteatru și săli de cursuri pentru studenți, laboratoare, bloc de cercetare, săli de ședință, vestiare, spații pentru vizitatori, spații tehnice.

8. Spitalul regional Târgu Mureș

Spital va avea o capacitate de aproximativ 800-1000 de paturi, va asigura asistență medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul județelor sau al municipiilor arondate, va fi dotat cu heliport și elicopter pentru urgențe, cât și cu clinici de specialitate și centre de cercetare dotate corespunzător.

Pe lângă spital, se vor construi atât cartiere de locuințe pentru medici și personalul auxiliar, cât și instrastructură de cazare pentru rudele și însoțitorii pacienților.

Celelalte opt proiecte au fost prezentate public în 28 iunie 2018 și pot fi accesate aici: http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/noi-proiecte-strategice-in-parteneriat-public-privat

Biroul de presă al Guvernului Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ministerul Finanțelor Publice lansează prima emisiune de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur - ediția CENTENAR, cu valoare de 1 leu, dobândă de 5% și scadență la cinci ani, destinate exclusiv populației. Titlurile pot fi cumpărate de către persoanele fizice rezidente care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, iar veniturile obținute sunt neimpozabile.

Titlurile de stat pot fi cumpărate prin următoarele canale de distribuție:

în perioada 15 iunie - 06 iulie 2018 de la unitățile operative ale Trezoreriei Statului unde au domiciliul fiscal

în perioada 15 iunie - 05 iulie 2018 prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei Naționale Poșta Română, din mediul urban, iar în perioada 15 iunie - 04 iulie 2018 din mediul rural.

Un investitor poate efectua, în cadrul perioadei de subscriere, una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni, dar valoarea maximă cumulată a acestora nu poate depăși plafonul valoric de 100.000 lei, pentru subscrierile realizate intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului și respectiv de 100.000 lei pentru subscrierile realizate prin subunitățile poștale din rețeaua Companiei Naționale ”Poșta Română” S.A.

Titlurile de stat sunt în forma dematerializată, nu pot fi răscumpărate înainte de scadență, sunt netransferabile și nu se tranzacționează. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele din prospectul de emisiune.

În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moștenitorilor, care prezintă documentele legale ce atestă calitatea de moștenitori.

”Emisiunea de titluri de stat Centenar pune în prim plan investitorul român și îi asigură o dobândă neimpozabilă mai bună decât cele oferite la depozitele bancare. Statul garantează 100% sumele depuse, dobânzile aferente și este corect să plătească pentru titlurile de stat destinate populației la fel cum plătește și pentru cele destinate pieței financiare.” a precizat dl Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Emiterea titlurilor de stat pentru populație va continua și în lunile următoare, posibil și cu alte maturități care urmează a fi stabilite în funcție de evaluarea interesului pentru aceasta prima emisiune, până la consumarea plafonului anual stabilit pentru anul 2018 la un nivel indicativ de 4 miliarde lei.

Prospectul complet de emisiune, și orice modificări ale acestuia, se publică pe www.mfinante.gov.ro, www.datoriepublica.mfinante.gov.ro, https://www.comunicatii.gov.ro, https://www.posta-romana.ro.

Sursa www.mfinante.ro