Guvernul a stabilit creșterea salariului minim brut diferențiat la 2.080 lei, respectiv 2.350 de lei, de la 1 ianuarie 2019

Guvernul a stabilit creșterea salariului minim brut diferențiat la 2.080 lei, respectiv 2.350 de lei, de la 1 ianuarie 2019

Guvernul a aprobat Hotărârea prin care salariul minim brut crește la 2.080 de lei, iar pentru angajații pe funcții pentru care sunt necesare studii superioare și care au cel puțin un an vechime, salariul minim brut crește la 2.350 de lei.

În 9 noiembrie Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care a fost modificat Codul Muncii - Legea nr. 53/2003 și a creat cadrul legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată diferențiat, prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor și al vechimii în muncă.

Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.900 lei la 2.080 lei reprezintă o creștere de 9,47%, iar pentru personalul încadrat pe funcții cu nivel de studii superior și o vechime în muncă de cel puțin un an, majorarea de la 1.900 lei la 2.350 lei reprezintă o creștere de 23,68%.

Pentru un program complet de lucru 167,333 ore, în medie, pe lună, în anul 2019 valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă 12,43 lei/oră pentru cuantumul de 2.080 lei lunar, față de 11,40 lei/oră pentru cuantumul de 1.900 lei lunar.

Pentru un program complet de lucru 167,333 ore, în medie, pe lună, în anul 2019 valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă 14,044 lei/oră pentru cuantumul de 2.350 lei lunar, în cazul personalului încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu o vechime în muncă de cel puțin un an, față de 11,40 lei/oră pentru cuantumul de 1.900 lei lunar.

Ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 2.080 lei în câștigul salarial mediu brut de 4.657 lei, prognozat pentru anul 2019 de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, este de 44,66 %.

”În Programul de Guvernare este menționat salariul minim diferențiat doar pe criteriul studii superioare. În urma discuțiilor purtate în ultimele luni cu partenerii sociali, la cererea Sindicatelor, în proiect a fost introdusă și categoria persoanelor cu cel puțin 15 ani vechime. Patronatele nu au fost, însă, de acord, în special cele din industria textilă, care ne-au atras atenția că o astfel de măsură i-ar putea împinge către faliment, astfel că, până la urmă, s-a renunțat, momentan, la ea", precizează ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi.

Documentul prevede, de asemenea, că toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 2.080 lei.

          

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Guvernul instituie un mecanism de economisire pentru copii care să le faciliteze accesul la educaţie

Guvernul instituie un mecanism de economisire pentru copii care să le faciliteze accesul la educaţie

Executivul a adoptat astăzi Ordonanţa de urgenţă privind implementarea Programului guvernamental "gROwth- Contul individual de economii Junior Centenar", care are ca principal obiectiv asigurarea de către stat pentru toţi copiii din România a unui sprijin financiar, astfel încât, atunci când aceştia vor împlini vârsta de 18 ani, să aibă într-un cont o sumă de bani suficientă pentru educaţie, pregătire profesională sau pentru orice alte necesităţi.

Programul îşi propune să stimuleze pe toţi părinţii, ca împreună cu statul, să contribuie la acest cont de economie al copiilor.

În acest sens, prin ordonanţă s-a instituit un mecanism simplu de deschidere a conturilor pentru fiecare copil din România, respectiv deschiderea automată la unităţile Trezoreriei Statului.

Programul guvernamental "gROwth - Contul individual de economii Junior" are ca obiect înfiinţarea unui cont special de economisire sub forma de depozit şi se adresează oricărui copil, cetăţean român care nu a împlinit vârsta de 18 ani.

Începând cu anul 2019, titularii de cont vor beneficia de o primă de stat în valoare de 600 lei anual până la vârsta de 18 ani, cu condiţia ca suma depusă în anul respectiv în cont să fie de minim 1.200 lei.

Sumele depuse în contul individual de economii Junior, cu excepţia sumelor reprezentând prima de stat, sunt purtătoare de dobândă.

Prin ordonanţă se prevede că statul va depune în contul fiecărui copil o primă de stat de 600 lei, dacă părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora depun o sumă minimă de 1200 lei.

O a doua modalitate de sprijin constă în acordarea de la buget a unei dobânzi de 3% pe an, dobândă stimulativă şi constantă până la vârsta de 18 ani.

De acest program vor beneficia şi copii ocrotiţi prin serviciile publice specializate, caz în care şi depunerea minimă de 1200 lei va fi de la buget. Practic, pentru copiii din sistemul de protecţie socială, statul va depune în contul deschis pe numele lor 1800 lei anual, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

La împlinirea vârstei de 18 ani titularul contului, reprezentantul legal al acestuia sau succesorul legal al minorului, în anumite condiţii, poate efectua retragerea totală a sumelor din cont. Sumele existente în contul individual de economii Junior pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, în cazul unor situaţii descrise expres în actul normativ (cazurile unor boli grave).

Programul guvernamental "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" a fost elaborat după modelul instrumentelor de economisire pentru copii existente în alte ţări şi contribuie la crearea unor condiţii de dezvoltare şi formare pentru toţi copiii, de la naştere până la majorat, astfel încât să le fie garantată egalitatea de şanse.

Biroul de presă al Guvernului

Guvern: Acord pentru susţinerea educaţiei

Guvern: Acord pentru susţinerea educaţiei

Acordul între Guvernul României şi Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, prin care Executivul se angajează să ia măsuri de sprijinire a educaţiei, în concordanţă cu rolul prioritar al acestui domeniu, prevăzut în Programul de Guvernare, a fost adoptat astăzi, prin memorandum, în şedinţa solemnă de la Alba Iulia.

La finalul şedinţei, Acordul a fost semnat de premierul Viorica Dăncilă şi de liderii Federaţiilor Sindicale Reprezentative din Învăţământ: Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater, Simion Hăncescu, presedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Invatamant, şi Marius Nistor, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Spiru Haret.

Acordul are în vedere următoarele măsuri în domeniul educaţiei:

- Creşterea sumelor destinate finanţării educaţiei cu cel puţin 15% anual, comparative cu bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puţin 6% din PIB;

- Devansarea creşterii salariale prevăzute până în anul 2022, până la data de 1 septembrie 2020;

- Acordarea a doua salarii brute pe an pentru dezvoltarea personală şi materiale didactice;

- Acordarea unei sume de până la 5000 euro pentru achiziţia şi modernizarea unei locuinţe, precum şi cumpărarea terenului necesar construcţiei, pentru personalul didactic din mediul rural;

- Acordarea unei garanţii de stat de 80% pentru creditele luate în vederea achiziţionării unei locuinţe;

- Acordarea unei prime de instalare în cuantum de trei salarii medii brute pe economie pentru personalul didactic care se titularizează în mediu rural;

- Cadrelor didactice cu o vechime efectivă în învăţământ de minimum 30 de ani, li se acordă la pensionare şase salarii medii brute pe economie;

- Crearea unui cont unic de dezvoltare prin intermediul căruia toate universităţile să poată demara/ finaliza proiecte de investiţii;

- Construirea a cel puţin 1000 de grădiniţe cu program sportiv.

Biroul de presă al Guvernului

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an

Guvernul a aprobat vineri a doua rectificare bugetară din acest an, iar faţă de prevederile iniţiale sunt 9,5 miliarde de lei în plus la venituri şi 10,7 miliarde lei în plus la cheltuieli, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria.

"Rectificările bugetare se fac pentru a pune în acord realităţile economice cu finanţele publice. (…). Ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar, sub 3% din PIB, ţintă respectată, nu creştem ponderea datoriei guvernamentale în PIB, la fel ţintă respectată, consolidăm rezerva finanţelor din trezorerie, asiguram cheltuieli de înzestrare militară conform planului angajat. Asigurăm finanţarea necesară pentru pregătirea în bune condiţii a sărbătoririi Centenarului şi pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, de asemenea, obiective atinse", a spus Teodorovici.

El a menţionat că la această rectificare sunt 9,5 miliarde lei în plus la venituri faţă de bugetul iniţial şi 10,7 miliarde lei în plus la cheltuieli faţă de prevederile iniţiale. "Cheltuielile de investiţii vor fi mari cu 40% faţă de realizările din 2017(...) De asemenea, România va menţine ponderea datoriei guvernamentale în PIB la 35%, a patra cea mai mică din Uniunea Europeană. Şi desigur acel fond din trezorerie consolidat la 31 miliarde lei, care asigură peste 5 luni de zile de finanţare brută", adăugat Teodorovici.

Conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, veniturile bugetului de stat pe 2018 se majorează pe sold cu suma de 831,4 miliarde lei, principalele influenţe reflectându-se pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit de peste 400 milioane lei, venituri nefiscale plus 2,3 miliarde lei şi alte sume primite de la Uniunea europeană - plus 2,6 miliarde lei. La accize va fi o scădere cu 1,2 miliarde lei şi la TVA cu 1,9 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat se majorează, în urma rectificării, cu suma de 1,7 miliarde lei, din care cheltuieli de personal cu cu 58,4 milioane lei, cheltuieli cu bunuri şi servicii cu 224,2 milioane lei, cheltuieli cu dobânzi cu aproximativ 994 milioane lei, subvenţii cu 98,3 milioane lei, cheltuielile cu asistenţa cu 661 milioane lei. O diminuare se va înregistra la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cu 1,5 miliarde lei.

Fondul de rezervă a fost majorat cu 700 milioane de lei.

Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale sunt instituţiile care pierd cei mai mulţi bani în urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, în timp ce Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii primesc cele mai importante suplimentări de fonduri, conform proiectului de rectificare bugetară publicat miercuri de MFP.

Finanţele explică faptul că reducerile de fonduri au fost operate având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanţate din fonduri europene. Astfel, la Ministerul Transporturilor fondurile scad cu 1,16 miliarde de lei, Ministerul Cercetării şi Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educaţiei Naţionale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanţelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor şi Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei) şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Pe de altă parte, s-au asigurat fonduri suplimentare la Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale (+2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuţia României la bugetul UE şi 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului), Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (+787 milioane de lei, în principal pentru alocaţii de stat pentru copii şi drepturi pentru persoane cu handicap), Ministerului Sănătăţii (+211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanenţă, a unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe), Ministerului Justiţiei (+138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal), Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+ 85,2 milioane de lei per sold; s-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 Programul Operaţional Regional, + 98,42 milioane de lei), Ministerului Afacerilor Interne (+70,6 milioane de lei per sold; s-au identificat economii la cheltuielile de personal şi au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat).

De asemenea, Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale cu scop curativ.

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei, iar Bugetul Asigurărilor pentru şomaj primeşte la cheltuieli 82,6 milioane de lei.

Sursa www.agerpres.ro

Cine sunt noii miniştri din Cabinetul Dăncilă 2

Cine sunt noii miniştri din Cabinetul Dăncilă 2

Comitetul Executiv Naţional al PSD a aprobat luni noua formulă a cabinetului Dăncilă, după ce unii miniştri au fost remaniaţi.

Ilan Laufer revine în echipa guvernamentală ca ministru al Dezvoltării.

Gabriel Leş a fost nominalizat pentru funcţia de ministru al Apărării, în locul lui Mihai Fifor, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Marius Budăi, a devenit ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale, înlocuind-o în funcţie pe Lia Olguţa Vasilescu, propusă pentru portofoliul de la Transporturi în locul lui Lucian Şova, a anunţat la finalul şedinţei premierul Viorica Dăncilă.

Niculae Bădălău va prelua funcţia de ministru al Economiei, în locul lui Dănuţ Andruşcă, Alexandru Petrescu pe cea de ministru al Comunicaţiilor, în locul lui Petru Bogdan Cojocaru, Daniel Breaz a fost numit la Ministerul Culturii, în locul lui George Ivaşcu, iar la Ministerul Tineretului şi Sportului a fost nominalizat Constantin-Bogdan Matei, în locul Ioanei Bran.

Mihai Fifor se va ocupa de departamentele PSD, a menţionat premierul.

Sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme