Premierul Viorica Dăncilă și miniștrii Lia Olguța Vasilescu și Eugen Teodorovici s-au întâlnit astăzi, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor, cărora le-a fost prezentat proiectul de Hotărâre de Guvern privind creșterea salariului minim brut garantat în plată pe economie: 2080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creștere netă cu 100 de lei față de actualul.

Totodată, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat în plată diferențiat în funcție de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011: 2350 de lei brut, adică cu 13% mai mult față de cel câștigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani.

Menționăm că Executivul s-a arătat astfel deschis unei propuneri formulate de sindicate la ultima ședință a Consiliului Național Tripartit, propunere care este în concordanță și cu prevederile Programului de Guvernare.

În urma discuțiilor purtate cu sindicatele și patronatele, s-a ajuns la concluzia unanimă că majorarea salariului minim este necesară, singura divergență fiind asupra datei de la care se va aplica măsura: sindicatele au solicitat 1 noiembrie 2018, patronatele – 1 ianuarie 2019.

Guvernul va lua o decizie în cel mai scurt timp posibil, care va fi comunicată public, astfel încât ordonatorii de credite și companiile din România să pregătească punerea în aplicare a măsurii.

Guvernul României a aprobat proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):

* 1.265 de lei în 2019;

* 1.775 de lei în 2020;

* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii;

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, aşa cum este precizat şi în Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării Programului de Guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAŞ şi CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016.

În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.

Proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale:

contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie;

egalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani;

solidaritate socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor;

imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Contributivitatea fiind un principiu de bază al oricărui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contribuţii 'datorate şi plătite', pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.

Menţionăm că, pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Reiterăm faptul că angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata că angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoană îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/ 3din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar şi nevăzătorul, a cărui situaţie a fost reglementată, în toată succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiţii specifice, determinate de situaţia fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează bază legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale.

De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Deşi propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care să pornească reducerea, totuşi proiectul a fost modificat în sensul că pragul minim este de un an atât pentru condiţii deosebite cât şi pentru condiţii speciale.

Dacă până acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiţii de muncă în grupa a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum încolo de această facilitate (reducerea vârstei de pensionare).

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficientă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.

Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

Acordul global şi alte drepturi de natură salarială. Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.

Formula de calcul.

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea pensiilor.

Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează.

Serviciul Comunicare şi Mass-Media

Referendumul pentru revizuirea Constituției în forma adoptată de Parlament se va desfășura pe parcursul a două zile, 6 și 7 octombrie 2018, între orele 7.00 – 21.00, pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot.

Guvernul a adoptat în ședința de marți, 18 septembrie a.c., actele normative necesare bunei organizări a Referendumului pentru revizuirea Constituției.

Astfel, Executivul a adoptat Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, precum și Hotărârile privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului și pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice, a bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

Ordonanța de urgență conține măsuri organizatorice de natură să asigure integritatea procesului de votare.

De asemenea, prin Ordonanța de urgență se urmărește remedierea lacunelor semnalate în cazul organizării referendumului, prin utilizarea soluțiilor legislative instituite de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Potrivit actului normativ adoptat, întrebarea adresată alegătorilor la referendumul pentru revizuirea Constituției va fi „Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care alegătorii trebuie să răspundă „da” sau „nu”.

De asemenea, având în vedere timpul scurt rămas până la votare, actul normativ stabilește folosirea dimensiunilor buletinului de vot şi ale textului acestuia de o manieră identică cu cea utilizată la referendumurile anterioare. Regia Autonomă „Monitorul Oficial” va prezenta macheta buletinului de vot pentru bun de tipar în cel mult 48 de ore de la data intrării în vigoare a ordonanței.

Imprimarea buletinelor de vot se va face de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, confecționarea ștampilelor cu mențiunea „Votat” va fi realizată de către Regia Autonomă „Monetăria Statului”, iar confecţionarea timbrelor autocolante de către Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A.. Aceste soluţii legislative au fost utilizate şi cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, se suplimentează bugetul Ministerului Afacerilor Interne, al Autorității Electorale Permanente, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, al Ministerului Afacerilor Externe, precum și al Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Național de Statistică din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018. Suma alocată pentru organizarea referendumului este de 163,712 milioane de lei.

La referendumul național, pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării se vor organiza secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare (dacă acestea funcţionează în locaţii diferite) şi institutele culturale din străinătate.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe va putea organiza, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în afara secţiilor de votare menționate.

Totodată, se creează cadrul legal prin care referendumul național privind revizuirea Constituției să se poată organiza în același timp cu referendumul cu privire la o problemă de interes local, astfel încât organizarea de către autorităţile administrației publice locale a unui referendum local să nu afecteze buna desfășurare a referendumului național.

În conformitate cu actele normative aprobate de Guvern, se vor constitui comisii tehnice, la nivel central şi local, din care vor face parte reprezentanţi ai instituţiilor implicate în organizarea referendumului naţional cu rolul de a coordona şi urmări îndeplinirea sarcinilor care revin ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi instituţiilor prefectului.

Ministerul Afacerilor Interne dispune măsuri pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi liniştii publice în localităţile ţării, pe întreaga perioadă de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

Autoritățile administrației publice centrale și locale iau măsurile necesare pentru a pune la dispoziția primarilor spații în vederea organizării de secții de votare, precum și pentru sprijinirea cu personal a operațiunilor tehnice la secțiile de votare.

Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Autorităţii Electorale Permanente, va organiza instruirea prefecţilor şi a subprefecţilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

Prefecţii vor stabili graficul de distribuire a buletinelor de vot, precum şi a celorlalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral.

Pentru reducerea cheltuielilor necesare în vederea desfășurării procesului electoral, primarii vor utiliza bunurile materiale recuperate de la alegerile anterioare și aflate în stare bună. Acolo unde bunurile materiale necesare dotării materiale corespunzătoare a secțiilor de votare nu se pot recupera, se vor achiziționa unele noi de către instituțiile prefectului, în limita sumelor repartizate.

Biroul de presă al Guvernului Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că Executivul va aproba studiul de fundamentare privind construcţia şi operarea segmentului de autostradă Ploieşti – Comarnic - Braşov, procedurile de atribuire urmând să înceapă din luna septembrie.

„Apar primele efecte pozitive în domeniul investiţiilor după ce Executivul a modificat legea achiziţiilor publice şi a adoptat noile prevederi ale legii parteneriatului public privat. Accelerarea termenelor de pregătire şi de execuţie ale unor astfel de proiecte majore de infrastructură demonstrează, încă o dată, determinarea guvernului de a obține rezultate concrete.” a declarat pentru www.arenamedia.ro preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului care a continuat “Stimulentele dar și penalitățile prevăzute, împreună cu simplificarea birocraţiei și scurtarea procedurilor legale obligatorii, dau consistență demersurilor de urgentare a realizării unui astfel de proiect de infrastructură – autostrada București – Brașov - așteptat de milioane de români.”

Studiul de fundamentare pentru construcţia autostrăzii Ploieşti - Comarnic - Braşov, în lungime de aproximativ 107 km, adoptat în şedinţa de Guvern de miercuri, prevede o „sumă de succes" dar şi o „amendă" pentru constructor, de 100 de milioane de euro pe an, în cazul devansării, respectiv în cazul întârzierii lucrărilor.

Durata de proiectare şi de execuţie a autostrăzii este stabilită la maximum 4 ani, cu începere din anul 2019, durata de operare de către investitorul privat este de 20 de ani, iar costurile totale estimate aferente realizării acestei investiţii se ridică la aproximativ 1,36 miliarde euro.