În actuala perioadă de programare, România a atras aprox. 10 miliarde euro.

Fondurile europene intrate în Romania depăşesc 46 miliarde euro, din care numai în perioada actuală de programare aproape 10 miliarde. Această sumă reprezintă totalul fondurilor europene, care înseamnă politica de coeziune, politica agricolă comună, inclusiv plăţile directe. În exercițiul financiar 2014 – 2020, România a atras 10 miliarde euro din obiectivul asumat de 30 miliarde euro până la finalul acestuia, a declarat Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene.

Rezultatele arată că fondurile europene au sprijinit dezvoltarea a peste 4.000 întreprinderi și au contribuit la angajarea a peste 62.000 persoane.

Milioane de cetățeni din 287 localități din România beneficiază de apă mai bună și canalizare modernizată datorită utilizării banilor europeni.

De asemenea, pentru protecția mediului și respectarea standardelor europene în acest domeniu, au fost construite sau reabilitate 142 stații de epurare.

Prin programele de formare profesională cu finanțare europeană au fost instruiți 352.500 învățători și profesori.

Peste 143.000 șomeri au participat la programe care au dus la dezvoltarea pieței muncii, iar alte peste 125.000 persoane din grupurile vulnerabile - șomeri, persoane de etnie roma, mame singure, persoane din comunități marginalizate, persoane cu dizabilitati au beneficiat de programe de calificare sau recalificare.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, au fost reabilitați peste 3.300 km drumuri și au fost construiți, totodată, peste 300 km drumuri noi.

Din punct de vedere economic, impactul fondurilor UE se reflecta în creșterea cu 13,6% a PIB -ului României.

Infuzia banilor europeni în economia românească a crescut cu 30 la sută nivelul investițiilor până în 2016.

Beneficiile fondurilor se regăsesc și în scăderea șomajului în România cu 3,7 la sută la sfârşitul anului 2016.

În același timp, gradul de ocupare a crescut suplimentar cu 3,8 %.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii, aceasta a crescut cu 4%. De asemenea, s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproximativ 30% (cumulat 2008-2016) a remuneraţiei medii pe salariat.

Sursa www.fonduri-eu.ro

Aflată la Călăraşi, la invitaţia liderilor PSD, Ciprian Pandea şi Roxana Paţurcă, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea a vizitat sâmbătă Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi şi Spitalul municipal din Olteniţa. La finalul vizitei, ministrul Sănătăţii a acordat un scurt interviu conturând concluziile întâlnirilor cu managerii celor două unităţi spitaliceşti precum şi cu reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, responsabile cu finanţarea acestora.

Doamnă ministru, care ar fi rezultatele vizitei întreprinse la Călăraşi şi respective Olteniţa?

Surprinzătoare! În primul rând am constatat ceea ce ştiam dinainte, un sistem care are nevoie de investiţii nu doar materiale ci şi de resurse umane. Eu sper că primul pas l-am făcut, în calitate de Guvern, în sensul că de la 1 martie salariile personalului medical vor creşte sau deja au crescut semnificativ. În schimb, ceea ce am constatat în ambele părţi, implicarea medicilor. Sunt nişte eroi, cel puţin aici, la Olteniţa sunt chiar impresionată de modul în care ei gestionează activitatea medicală din acest spital.

Din punct de vedere al infrastructurii pot să spun că Olteniţa poate fi un exemplu de bune practici. Cu resurse limitate au făcut minuni.

M-a impresionat neonatologia, dar m-a impresionat foarte mult dedicarea medicilor de aici. Deci aici, în Olteniţa, se fac minuni! Incredibil!

În ce măsură puteţi sprijini, în calitate de ministru, finanţarea Spitalului din Olteniţa?

Şi de la Olteniţa şi de la Călăraşi, da, partea de finanţare, din păcate este cea stabilită prin lege. Casa de Asigurări de Sănătate finanţează în funcţie de numărul de paturi şi de serviciile medicale pe care spitalele le contractează. Dar, sper că problema resursei umane odată cu aceste creşteri salariale va fi rezolvată iar pe de altă parte şi pentru Olteniţa şi pentru Călăraşi există finanţări europene care deja se derulează, unele vor fi lansate, pe care autorităţile locale sunt convinsă că le vor accesa.

Iar ca minister, separat de aceste finanţări europene, bineînţeles acolo unde este nevoie de fonduri pentru conformarea până în 2020 a spitalelor vom face o evaluare foarte clară şi vom ajuta spitalele.

Dar, vreau să văd întâi că autorităţile locale se implică. Nu pot sta cu mâna întinsă ministerului şi tu să nu faci nimic. Eu cred că există această voinţă în acest judeţ la ambele spitale şi atunci şi eu sunt datoare să acţionez.

Din discuţiile purtate cu managerii care ar fi problemele majore?

Lipsa de personal în primul rând pentru că dacă vrei să faci un act medical de calitate, ai nevoie în primul rând de medici. Categoric şi dotarea este importantă, este a doua chestiune de care noi ca guvern ne-am ocupat în continuare pentru că aceste linii de finanţare sunt deschise inclusiv pentru dotarea cu aparatură medicală plus finanţări ale Băncii Medicale pe care le accesăm în continuare.

Dar, avem nevoie de medici aici. În judeţul Călăraşi este nevoie de medici şi sunt surprinsă că la o aşa mică distanţă de Bucureşti, nu aici nu avem cadre medicale. Nu mă aşteptam să fie locuri aici, dar sunt convinsă că vor veni.

Aveţi vreun sfat pentru manageri? Şi dumneavoastră aţi fost manager al unui spital din Baia Mare până să deveniţi ministru…

Să ţină aproape de corpul medical şi de autorităţile locale!   

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi o serie de măsuri fiscal-bugetare prin aplicarea cărora se asigură sustenabilitatea cheltuielilor publice și menținerea în anul 2018 a țintei de deficit bugetar sub 3% din PIB, conform reglementărilor europene (Tratatul de la Maastricht).

Totodată, aplicarea acestor măsuri fiscal-bugetare asigură un nivel sustenabil pentru aplicarea majorărilor salariale în sistemul public, conform legii salarizării unitare, a pensiilor și a celorlalte drepturi sociale, precum și implementarea reformelor prevăzute în Programul de Guvernare 2017-2020, prin eficientizarea alocării cheltuielilor publice, respectiv prin plafonarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile.

 

Măsuri pentru autoritățile publice locale, cum ar fi:

Pentru asigurarea sumelor necesare funcționării sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, precum și a căminelor publice pentru persoane vârstnice, autoritățile administrației publice locale pot aloca sume din veniturile proprii și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale în plus față de nivelul standardelor de cost. Totodată, autoritățile administrației publice locale pot utiliza, în 2017, pentru acoperirea acestor cheltuieli, excedentul bugetului local.

Pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice în sezonul rece 2017-2018, autoritățile administrației publice locale pot utiliza excedentul din anii precedenți. Măsura este necesară pentru asigurarea energiei termice pentru populație, școli, grădinițe, spitale și alte instituții publice.

 

Asigurarea sustenabilității cheltuielilor publice

La fel ca în anii precedenți, și în 2018, se vor aplica în continuare unele măsuri de limitare a cheltuielilor publice.

Ordonanța de urgență aprobată astăzi include măsuri în ce privește restricția de achiziții de autoturisme, mobilier, aparatură birotică, având în vedere necesitatea de a utiliza cât mai eficient resursele bugetare, precum și necesitatea alocării fondurilor destinate investițiilor pentru derularea obiectivelor de investiții.

Potrivit actului normativ, în anul 2018, ordonatorii de credite ai instituțiilor și autorităților publice au obligația de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției. Sunt prevăzute unele excepții, de exemplu, măsura nu se aplică pentru acțiunile și activitățile specifice pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru se va compensa numai cu timp liber corespunzător. Prin excepție, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017.

Nivelul indemnizațiilor acordate veteranilor și văduvelor de război, persoanelor persecutate din motive politice și etnice și altor categorii de persoane, precum și a celor acordate membrilor unor academii sau urmașilor se menține la nivelul acordat în luna decembrie 2017.

O altă măsură stabilește suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice, începând cu 1 ianuarie 2018, până la 31 decembrie 2018. Ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

se menține procedura de plată eșalonată, pe cinci ani, a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale obținute de personalul din sectorul bugetar, în perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 2018.

 

Prorogarea până la data de 31 decembrie 2018, inclusiv, a termenelor prevăzute la:

art. 361 (alin 3, lit. e și g) și art. 27 (alin 6) din Legea educației naționale nr. 1/2011, potrivit cărora se alocă 6 % din PIB pentru învățământ și 1% din PIB pentru cercetare.

art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural

la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale

 

Plafonarea punctului de amendă

Una din măsurile incluse în ordonanța de urgență aprobată astăzi vizează stabilirea unei valori fixe a punctului-amendă contravențională privind circulația pe drumurile publice. Astfel, pentru perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 2018, se plafonează punctul-amendă la suma de 145 lei, cât este în prezent, fără a se majora în funcție de salariul minim brut pe economie garantat în plată. Potrivit OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

Prin ordonanța de urgență aprobată de Executiv în ședința de astăzi se modifică și completează unele acte normative, printre care: Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014.

Sănătatea, educația și investițiile sunt prioritățile proiectului de buget pentru 2018, adoptat astăzi în ședința de Guvern.

Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 mld lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care va avea o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care va avea o creștere de 42%.

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru toți salariații din sistemul public, creșterea salariului minim și mediu net în întreaga economie (public și privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% și a pensiei minime cu 23%. În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, bugetul prevede creșterea indemnizației acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

Totodată, unul dintre obiectivele guvernului pentru anul 2018 este reprezentat de reducerea ratei șomajului sub 4%, și creșterea numărului de salariați cu normă întreagă cu peste 200.000 de persoane. În acest sens, guvernul va sprijini  dezvoltarea programului Start-Up Nation pentru alte 10.000 de firme, deținute în special de tineri. În același timp, în buget s-au alocat 4,5 mld lei pentru programele de ajutor de stat ce vor demara anul viitor, măsură ce țintește inclusiv creșterea exporturilor cu aproximativ 7,6%.           

De asemenea, Guvernul României își respectă angajamentele luate în fața aliaților și alocă, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru apărare și 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, Guvernul și-a propus ca în anul 2018 să atragă 28,4 mld lei (6,3 mld euro), cu 32% mai mult față de anul acesta.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei  mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:

ü Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;

ü Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

ü Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 - 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);

ü Cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 - 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017.

 

BUGETUL pentru anul 2018 - sumele destinate pentru fiecare instituție

ü MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;

ü MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE - 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

ü MINISTERUL TRANSPORTURILOR - 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

ü MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE - 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;

ü MINISTERUL SĂNĂTĂȚII - 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).

-        Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 - (majorare de 15,5%);

ü MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial;

ü MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE - 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;

ü MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE - 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

ü MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

buget – 23.522,1 milioane lei (majorare - 23,6%);

ü MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - buget – 15.311,9 milioane lei

(majorare - 20,7%);

ü MISTERUL JUSTIȚIEI - buget – 3.750,6 milioane lei (scădere – 0,8%);

ü MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare - 0,23%);

ü MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI - buget – 517,3 milioane lei (majorare - 15,3%);

ü MINISTERUL MEDIULUI - buget – 444,9 milioane lei (scădere - 5,4%);

ü MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE - buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A.;

ü MINISTERUL ECONOMIEI - buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare - 104,9%);

ü MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - buget – 4.569,4 milioane lei

(majorare - 25,5%); MINISTERUL FINANȚELOR  - ACȚIUNI GENERALE - buget – 21.595,6 milioane lei (majorare - 1,2%);

ü MINISTERUL ENERGIEI - buget – 583,3 milioane lei (scădere - 36,0%);

ü SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI - buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare - 24,8%);

ü MINISTERUL TURISMULUI - buget –63,4 milioane lei (majorare - 39,8%);

ü MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT - buget – 1.237,1 milioane lei (majorare - 32,4%);

ü MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII - buget –1.652,7 milioane lei (majorare – 13,6%);

ü MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR - buget –438,9 milioane lei  (majorare - 26,8%);

ü MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL

buget – 8,9 milioane lei  (majorare - 16,8%);

ü MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL - buget – 7,3 milioane lei (scădere - 0,7%);

ü MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI - buget –25,4 milioane lei (majorare - 44,6%);

ü ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ - buget – 57,6 milioane lei 

(majorare - 20,7%);

ü SENAT - buget – 196,0 milioane lei (majorare - 30,3%);

ü CAMERA DEPUTAȚILOR - buget – 436,2 milioane lei

(majorare - 29,6%).

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise spre dezbatere și adoptare Parlamentului.