Vineri, 16 iunie a.c., începe oficial Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) etapa a doua, fiind încheiată analiza de specialitate cu privire la alocările de fonduri din cadrul programului, iar ordinele de finanțare pentru fiecare județ sunt în curs de semnare.

A doua etapă a PNDL finanțează 9.500 de obiective de investiții, din care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Programul este structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor și orașelor, respectiv infrastructura la nivel județean.

Activitatea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) se desfășoară în aceste zile, tensionate din punct de vedere politic, fără sincope. Astfel, ieri au fost semnate contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) pentru trei proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere de importanță regională, în valoare totală de 203.416.106,13 lei. La nivelul comisiilor de specialitate, au continuat discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pentru îndeplinirea condiționalităților în vederea accelerării absorbției fondurilor europene și, nu în ultimul rând, astăzi a fost finalizată analiza proiectelor depuse de beneficiari pentru finanțare prin PNDL2.

Se definesc ca beneficiari ai PNDL unitățile administrativ-teritoriale, reprezentate de autoritățile administrației publice locale, ale căror propuneri de finanțare au fost aprobate de MDRAPFE, pe baza solicitărilor de finanțare transmise. Prioritizarea proiectelor incluse la finanțare prin PNDL s-a făcut în urma analizei interne de specialitate a peste 13.000 de solicitări prin corelarea tuturor surselor de finanțare (fonduri europene, programe guvernamentale) și aplicarea criteriilor stabilite prin HG nr. 624/2015, astfel încât resursele financiare alocate să fie repartizate echilibrat pe județe.

'În acest moment este important ca această criză politică să se încheie cât mai repede pentru că noul Guvern să-și intre în atribuții și proiectele majore, inclusiv PNDL 2, să fie rapid aplicate. Semnarea ordinelor de finanțare reprezintă un prim pas în vederea implementării proiectelor. Orice zi care trece fără un guvern legitim pune în pericol demararea lucrărilor ce rezolvă probleme vitale pentru mii de localități. Primarii așteaptă să încheie contracte pentru ca problemele comunităților nu mai pot fi amânate', a declarat Sevil Shhaideh, ministru demisionar al MDRAPFE.

PNDL este un program de finanțare multianual și are ca obiectiv general echiparea unităților administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare necesare pentru a crește atractivitatea climatului investițional al localităților din România. Programul finanțează proiecte diverse, de infrastructură educațională, de sănătate și de mediu, sportivă, social-culturală și turistică, administrativă și de acces la căile de comunicație.

Fondurile alocate de minister în cadrul PNDL sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale. Finanțarea proiectelor se asigură din transferuri alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această destinație în bugetul MDRAPFE, din fonduri prevăzute în bugetele locale cu această destinație și din alte surse legal constituite.

* * *

Etapa I a programului o constituie obiectivele de investiții aflate în finanțare la data de 31 decembrie 2016.

Etapa a II-a a fost instituită prin OUG nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice.

Obiective de investiții

Obiectivele de investiții care pot fi finanțate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:

-          sisteme de alimentare cu apă și stații de tratare a apei;

-          sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate;

-          unități de învățământ preuniversitar, respectiv: grădinițe, școli generale primare și gimnaziale, licee, grupuri școlare, colegii naționale, școli profesionale, școli postliceale, unități de învățământ special de stat;

-          unități sanitare;

-          drumuri publice clasificate și încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților;

-          poduri, podețe sau punți pietonale;

-          obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre;

-          platforme de gunoi;

-          piețe publice, comerciale, târguri, oboare;

-          modernizarea bazelor sportive;

-          sediile instituțiilor publice ale autorităților administrației publice locale, precum și a instituțiilor publice din subordinea acestora;

-          infrastructura turistică dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potențialului turistic local, pentru obiectivele de investiții aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.

Direcția Comunicare

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Site: www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

Proiectul Legii prevenției a fost adoptat astăzi de Guvern, urmând să fie transmis spre dezbatere și aprobare Parlamentului.

Crearea legislației necesare pentru educarea și informarea operatorilor economici și identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control sunt cei doi piloni ai proiectului de act normativ.

'Adoptarea Legii prevenției este un prim pas în emanciparea actului de control, urmând ca al doilea pas să fie conformarea voluntară, participativă a mediului de business, care va îmbunătăți gradul de colectare la bugetul de stat. Proiectul va intra în procedură parlamentară de urgență și sperăm să ajungă cât mai repede pe masa Administrației Prezidențiale pentru promulgare', a declarat ministrul Alexandru Petrescu.

Cele 267 de contravenții ce vor fi supuse mecanismului prevenției sunt fapte care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Aceste contravenții sunt din domeniile fiscal, legislația muncii, agricultură, turism, ape și păduri, protecția mediului, comunicații, educație, protecția consumatorului, administrației locale, afacerilor interne.

Amintim faptul că prin acest act normativ operatorii economici vor avea posibilitatea să remedieze o abatere constatată la primul control, într-un termen de maximum 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de legislația aflată acum în vigoare, în urma actului de control se dă doar un avertisment, fără aplicarea sancțiunii prevăzute de lege pentru contravenția înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, în urma unui nou control, fie să se constate remedierea acesteia, fie să se aplice sancționarea pentru neconformare.

Totodată, operatorul care a fost identificat ca neconform, beneficiază de prevenție o singură dată pentru oricare dintre contravenții, în termen de trei ani de la data aplicării sancțiunii avertismentului.

Legea prevenției reprezintă o etapă în strategia de îmbunătățire a relației statului cu mediul de afaceri.

Contact: Biroul de presă al Guvernului

Creșterea economică de 5,7% înregistrată în primul trimestru al anului 2017, comparativ cu primul trimestru 2016, o evoluție care depășește așteptările analiștilor și ale organismelor internaționale FMI, BM, CE, este o confirmare a măsurilor economice luate de Guvern.

România a înregistrat astfel, în primul trimestru al acestui an, cea mai mare   creștere economică din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate astăzi de Eurostat.

Guvernul va continua să susțină tendința de creștere economică prin stimularea investițiilor publice, accelerarea atragerii de fonduri europene și îmbunătățirea colectării și reducerii evaziunii fiscale. Creșterea economică este și rezultatul încrederii mediului de afaceri în măsurile economice anunțate de Guvern pentru perioada următoare - între care Legea prevenției, înființarea Fondului Suveran de Investiții - dovedită inclusiv prin indicatorii de încredere calculați de Comisia Europeană.

“Pentru 2017, ne-am propus să atragem fonduri europene consistente în economia românească, respectiv 5,2 miliarde euro. Totodată, monitorizez personal, prin întâlniri de lucru săptămânale, îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale. Sunt pârghii prin care susținem ritmul de creștere economică, astfel încât evoluția economiei să fie resimțită în viața de zi cu zi a românilor”, consideră premierul Sorin Grindeanu.

Rata creșterii economice de 5,7%, mai mare decât cifra estimată pentru întreg anul 2017, respectiv 5,2%, a fost anticipată de alte evoluții pozitive din economie:

Ø Exporturile au ajuns la un maxim istoric record în luna martie 2017 adică la 5,7 miliarde euro.

Ø În primele 4 luni ale anului s-au creat peste 100.000 de noi locuri de muncă stabile.

Ø Producția industrială are rate de creștere ridicate - o evoluție pozitivă are industria prelucrătoare/industrii medium și high tech.

Ø Rata șomajului se află la un minim istoric de după 1989.

Biroul de presă

Codul administrativ va fi adoptat de Guvern în cel mult două săptămâni,urmând ca până la sfârşitul lunii mai să intre în dezbatere parlamentară, una dintre modificări referindu-se la prefecţi şi subprefecţi, care vor fi funcţii de demnitate publică, asimilaţi secretarilor şi subsecretarilor de stat.

„Codul administrativ este un pachet de 20 de legi, în special se referă la statutul funcţiei publice, Legea 215 a administraţiei publice locale, Legea 213 privind domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale. Pachetul acesta e în dezbatere de mai mult de un an de zile. Noi sperăm că în cel mult două săptămâni el să fie adoptat în şedinţă de guvern ca proiect de lege şi apoi, până la sfârşitul lunii mai să fie depus în Parlament, în vederea dezbaterilor şi adoptării”, a declarat vicepremierul Sevil Shhaideh.

Ea a precizat că prefecţii şi subprefecţii vor avea funcţii de demnitate publică. „În conformitate şi cu strategia adoptată de guvernul anterior în 2016 şi agreată şi cu Comisia Europeană, prefectul şi subprefectul vor fi funcţii de demnitate publică. În acest sens este modificată şi legea 340 a prefectului şi Legea 188- Statutul funcţionarului public, în sensul că prefectul şi subprefectul sunt funcţii de demnitate publică. Dânşii vor fi asimilaţi funcţiilor de secretar de stat şi subsecretar de stat , vor fi numiţi exact ca în orice funcţie de demnitate publică”, a precizat Shhaideh.

Sursa www.agerpres.ro