Cu privire la Proiectul de lege inițiat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor care prevede, între altele, raportarea sumelor mai mari de 2000 de euro transferate în țară de românii din diaspora prin intermediul sistemelor de transfer rapid de fonduri, de tip Western Union, MoneyGram etc, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni face precizarea că niciun român, care are activități lucrative în afara granițelor, nu va avea de suferit ca urmare a implementării acestei măsuri.

Scopul inițiativei legislative este exclusiv de a preveni, stopa şi combate faptele de terorism și spălarea de bani și nu de a taxa, suprataxa sau confisca fondurile trimise de români celor aflați în țară.

„Vreau să asigur toți românii și toate familiile atât din țară, cât și din străinătate, că această măsură nu urmărește împovărarea lor. Mai mult, este o realitate că românii au plecat dincolo de granițe în căutarea de noi oportunități economice și noi ne dorim să-i susținem în eforturile lor. De aceea, vreau ca românii noștri să știe că banii trimiși de ei în țară sunt în deplină siguranță. Nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește procedurile necesare pentru a trimite bani acasă, nici în cele pentru ridicarea banilor. Nu li se confiscă banii, nu se impun proceduri în plus sau mai multă birocrație. Singura modificare constă în reglementarea relației dintre operatorul de transferuri și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Oficiul va primi un raport, bazat pe expertiza și analiza proprie a operatorului prin care se face transferul despre potențialul pericol al unor tranzacții”, a subliniat ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.

Proiectul de lege inițiat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a fost aprobat în ședința de Guvern de săptămâna trecută și va intra în analiză la Parlament în perioada următoare.

Puteți consulta proiectul de lege prin intermediul link-ului de mai jos:  http://www.onpcsb.ro/pdf/proiect%20LEGE-var.%20aprobata%20Sedinta%20Guvern.pdf

Sursa www.mprp.gov.ro

Guvernul va aproba în această săptămână programul de creditare cu dobândă 0%, “Investeşte în tine”, garantat de stat în proporţie de 80%, adresat tinerilor cu vârsta între 16 şi 26 de ani, dar şi persoanelor cu vârsta între 26 şi 55 de ani, având ca obiectiv principal investiţia în educaţie, cultură, sănătate, sport, locuinţe, a anunţat recent vicepremierul Viorel Ştefan.

El a precizat că în cadrul programului intitulat "Investeşte în tine" creditul acordat pe o perioadă de 10 ani va fi de 40.000 de lei, cu posibilitatea de suplimentare cu 20.000 de lei pentru tineri, şi de 35.000 de lei cu suplimentare cu 20.000 de lei pentru persoanele cu vârsta între 26 şi 55 de ani.

Vicepremierul a oferit detalii despre valoarea şi condiţiile creditului.

"În cazul tinerilor între 16 şi 26 de ani creditul poate avea o valoare iniţială de 40.000 de lei, care poate fi extinsă cu încă 20.000 de lei dacă persoana este angajată sau se angajează în perioada derulării programului. În cazul persoanelor între 26 şi 55 de ani, valoarea creditului este puţin mai mică, respectiv 35.000 de lei, dar şi în acest caz se poate extinde cu 20.000 de lei dacă beneficiarul este angajat sau dobândeşte acest statut pe perioada derulării programului. Dobânda este zero, din perspectiva beneficiarului, practic, însă toate dobânzile şi comisioanele bancare (...) sunt suportate de stat prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului. Durata creditului este de 10 ani, iar aici este inclusă şi perioada de graţie care va fi cel puţin egală cu durata studiilor, dar nu mai mult de cinci ani. Scopul acestei perioade de graţie este de a permite beneficiarului să finalizeze studiile pe care le urmează, iar apoi, după ce se angajează, să poată începe rambursarea creditului", a afirmat Viorel Ştefan.

Vicepremierul a precizat că acest "credit este garantat de stat în proporţie de 80% prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, şi contra-garantat de Fondul Român de Contragarantare".

Viorel Ştefan a menţionat că mecanismul de derulare a creditului că este unul "cu trageri multiple".

"Beneficiarul poate beneficia de oricâte trageri (doreşte - n.r.) în primii cinci ani de la acordarea creditului pentru a-şi deconta cheltuielile eligibile prevăzute în program. Vorbim, deci, de decontarea facturilor sau plăţi directe pe bază de proformă pe care beneficiarul le prezintă la banca finanţatoare. Nu e vorba, deci, de un transfer în contul personal al beneficiarului, se decontează doar cheltuielile eligibile pe baza documentelor justificative în cele două sisteme, fie prefinanţare, fie plată directă pe baza unei facturi proforma", a explicat vicepremierul.

El a spus că acest credit poate viza fie persoana beneficiarului, fie membri ai familiei acestuia.

Vicepremierul a adăugat că programul gândit de Guvern vizează şi "stimularea persoanelor care vor desfăşura activităţi sportive".

El a explicat că la baza elaborării programului au stat, în primul rând, situaţia privind şomajul din România, mai ales cel în rândul tinerilor.

Vicepremierul a prezentat apoi obiectivele programului: creşterea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă în special în rândul tinerilor, îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală spre locul de muncă, susţinerea potenţialului de creştere economică prin creşterea nivelului de calificare, stimularea cetăţenilor pentru a investi în propria dezvolare sau a familiei lor, sprijinirea persoanelor care urmează o formă de învăţământ sau cursuri de reconversie profesională.

Viorel Ştefan a spus că, din estimările Executivului, programul ar urma să se adreseze "unui număr de circa opt milioane de cetăţeni din România, care ar putea fi eligibili în obţinerea unui astfel de sprijin prin programul guvernamental".

Guvernul a adoptat, în ședința din 16 mai, o Ordonanță de Urgență care modifică şi completează Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Pentru clarificarea unor prevederi din Legea salarizării, documentul adoptat astăzi stabilește:

- introducerea unor corecții pentru acele categorii de personal ale căror drepturi salariale nete aferente lunii martie sunt mai mici decât cele plătite în luna februarie 2018, corecții care vor acoperi diferența și care vor fi actualizate în funcție de evoluția drepturilor salariale individuale stabilite potrivit legii; Corecțiile aplicate vor acoperi diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

- acordarea indemnizației de hrană și pentru personalul din cadrul învățământului superior care a beneficiat de tichete de masă în anul 2017;

- scoaterea gărzilor din calculul procentului de 30%, parte variabilă din totalul cheltuielilor salariilor de bază, în condițiile în care cuantumul sporurilor pentru întregul personal medico-sanitar, care se va face prin aplicarea procentului de 30% asupra salariului de bază, face imposibilă încadrarea în acest procent, în condițiile în care gărzile reprezintă un element obligatoriu în asigurarea continuității asistenței medicale de urgență, însă sporul acordat pentru activitatea desfășurată în linia de gardă reprezintă un element variabil de la o lună la alta, în funcție de componența echipei de gardă și numărul de zile în care se asigură continuitatea.

- unitățile sanitare de monospecialitate, serviciile județene de ambulanță și serviciul de ambulanță al Municipiului București – Ilfov, să poată beneficia de majorarea procentului care se aplică asupra sumei salariilor de bază, în vederea acordării sporurilor stabilite pentru fiecare dintre aceste unități sanitare, astfel încât să se asigure limita minimă a sporurilor prevăzute în Regulamentul elaborat potrivit art. 23; Practic, se creează posibilitatea depășirii procentului stabilit de ordonatorul principal de credite pentru unitățile sanitare de monospecialitate și serviciile de ambulanță și asigurarea sumelor necesare, în scopul acordării sporurilor prevăzute de Regulamentul-cadru la limita minimă, pentru toate categoriile de personal care intră sub incidența regulamentului.

- majorarea gradului I pentru funcția de contabil-șef din învățământul preuniversitar;

- corelarea nivelului de salarizare pentru funcția de director Casa corpului didactic cu cel pentru funcția de inspector școlar; 

- stabilirea salariilor de bază pentru funcțiile de director de îngrijiri, asistent șef serviciu de ambulanță și asistent medical șef, în funcție de salariul de bază aferent funcției de asistent șef și, respectiv, asistent medical principal cu studii superioare.

Serviciul Comunicare și Mass - Media

Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, o ordonanţă de urgenţă care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat.

Potrivit actului normativ, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public.

De asemenea, ordonanţa reglementează posibilitatea de a se realiza în parteneriat public - privat şi proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public.

Printre elemente principale ale parteneriatului public-privat se află durata de cel puţin 5 ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice sau distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Cu scopul de a înlătura ambiguitatea juridică, a fost înlocuit în multe dispoziţii termenul de proiect de parteneriat public - privat cu cel de contract de parteneriat public - privat.

Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:

- integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat;

- din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.

Cota de contribuţie a partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de parteneriat public - privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei.

De asemenea, actul normativ prevede constituirea, în termen de 1 an, a unui Fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale şi nefiscale, inclusiv subvenţii, prevăzute de legea specială de înfiinţare a respectivului fond special.

În scopul implementării contractului de parteneriat public-privat se înfiinţează şi funcţionează, conform Legii societăţilor nr.31/1990, o societate de proiect.

Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.

În vederea încheierii şi începerii executării obligaţiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea mai multor etape:

- realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;

- aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

- parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

- aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor şi iniţializat de către părţi de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

- semnarea contractului de parteneriat public-privat;

- îndeplinirea tuturor condiţiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.

Investitorul privat desemnat câştigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândeşte calitatea de partener privat.

Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Naţional de Statistică, în termen de 30 zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat.

Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine partenerului public.

Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.

Stabilirea duratei se va face astfel încât:

- să se evite restricţionarea artificială a concurenţei;

- să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;

- să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.

Contractul de parteneriat public-privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societăţii de proiect inclusiv, după caz:

- bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării investiţiilor asumate de către partenerul privat sau societatea de proiect;

- bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

- bunurile pe care partenerul public are opţiunea de a le cumpăra la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

- bunurile care rămân în proprietatea societăţii de proiect la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat.

Partenerul public are dreptul să monitorizeze şi să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat şi/sau societatea de proiect îşi execută obligaţiile născute din contractul de parteneriat public-privat şi/sau din prevederile legale aplicabile.

Biroul de presă al Guvernului