Bugetul Ministerului Dezvoltării este de 7,15 miliarde de lei faţă de 5 miliarde de lei la începutul anului 2020 - a anunţat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila. Ministrul a declarat: "Acest buget este unul care ne permite să dezvoltăm. Preconizăm că vom finaliza, în anul 2021, 237 de obiective construite prin Compania Naţională de Investiţii, şi 1.152 de locuinţe noi pentru tineri, prin ANL, de exemplu."

În timpul dezbaterii parlamentare a Legii bugetului statului, Cseke Attila a spus: ministerul va demara, pe lângă proiectele aflate în derulare, şi programe noi de dezvoltare. Astfel, va fi extinsă reţeaua de creşe din România. Ministrul a subliniat: au fost făcute planurile conceptuale pentru cele trei tipuri de clădiri de creşe, iar până la sfârşitul acestui an se va începe construcţia acestora. "Avem nevoie de creşe, pentru că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de locuri disponibile în creşe. Nici patru la sută dintre copiii cu vârsta de până la trei ani nu au loc în cele 386 de creşe din ţară, în acest moment. Dacă vrem să sprijinim tinerii să întemeieze o familie şi să se stabilească în localitatea unde locuiesc, avem nevoie de mai multe creşe", a spus ministrul.

Ministrul administraţiei a anunţat şi un buget de aproape 380 de milioane de lei, disponibile pentru localităţile din România, în vederea organizării lucrărilor de cadastrare şi carte funciară. Ministrul a arătat: în anul 2021, se lansează o nouă etapă de finanţare (etapa VII) pentru înregistrarea sistematică a imobilelor pe sectoare cadastrale, de care vor beneficia 2.371 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) eligibile. Fiecare dintre acestea va primi câte 160.000 lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Perspectivele optimiste privind recuperarea pierderilor economice la nivel mondial provocate de criza sanitară de anul trecut, a redus plasamentele în așa-numitele „refugii” precum yenul japonez, francul elvețian sau aurul.

Moneda elvețiană s-a depreciat miercuri la 1,099 – 1,106 franci/euro, minim care nu a mai fost atins din noiembrie 2019, iar cursul ei a scăzut de la 4,4579 la 4,4221 lei, un curs apropiat fiind înregistrat în ianuarie 2020. Comparativ cu începutul anului, cursul francului a pierdut peste 8 bani.

Scăderea francului este benefică pentru cei care au contractat în anii trecuți credite în moneda elvețiană și care s-au confruntat cu mari probleme după decizia din 15 ianuarie 2015 a Băncii Naționale a Elveției să renunțe la plafonul de 1,20 franci/euro. Pentru a forța deprecierea francului, BNS a scăzut dobânda sa de politică monetară până la 0,75% și a procedat la cumpărări mari de alte valute.

Faptul că 25 ale lunii reprezintă termenul limită pentru companii să achite taxele și impozitele la stat a asigurat leului o nouă ședință calmă.

Cursul euro a fost stabilit miercuri la 4,8743 lei, față de 4,8745 lei în ședința precedentă, transferurile fiind efectuate în culoarul „clasic” 4,873 – 4,878 lei.

Încercările timide de depășirea a pragului de 4,8750 lei au făcut ca BCE să calculeze marți o cotație euro de 4,8760 lei.

În așteptarea finalului audierii din Camera Reprezentanților a președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, euro stagna la 1,2144 – 1,2175 dolari, astfel că media monedei americane a alunecat de la 4,0118 la 4,0100 lei.

Speranțele puse într-o decizie a guvernului de la Londra de a elimina măsurile de carantină, au apreciat lira sterlină la 1,1607 – 1,1707 euro, maxime ale ultimului an, astfel că media ei a urcat de la 4,6522 la 4,6714 lei.

Prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 232,9468 la 233,0869 lei, în timp ce uncia fluctua pe piețele specializate în culoarul 1.804 – 1.810 dolari, valori apropiate de cele din ziua precedentă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,55%, valoare comparabilă cu cea de la sfârșitul lui septembrie 2017. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,63% iar cel la 12 luni la 1,73%.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5093 la 4,5176 zloți/euro iar a celei maghiare s-a apreciat de la 359,61 la 359,23 forinți/euro.

După scăderea de marți până aproape de 45.000 dolari, bitcoin fluctua pe platforma WorldCoinIndex în culoarul 47.000 – 51.400 dolari. Reamintim că, duminică a fost atins un vârf de 58.354 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Ministerul Finanțelor și ANAF vin în sprijinul contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din premii și jocuri de noroc atât din România, cât și din străinătate, și care au obligația să declare veniturile și să plătească impozite la bugetul general consolidat prin publicarea Ghidului fiscal al contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc.

Veniturile din premii reprezintă veniturile obținute din concursuri și din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.

În această categorie intră veniturile în bani și/sau în natură, cum ar fi:

a) premii de orice fel acordate oamenilor de cultură, știință și artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naționale sau internaționale, concursuri pe meserii sau profesii;

b) premii în bani și/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, pentru rezultatele obținute la competiții sportive interne și internaționale.

Premiile de tipul unor bonusuri care sunt acordate salariaților nu se încadrează la venituri din premii din punctul de vedere al impozitării, fiind asimilate veniturilor de natură salarială.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile șiserviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot.

Obligația calculării, reținerii și plății impozitului le revine organizatorilor/plătitorilor de venituri. Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final pentru care nu se depune declarația unică. Pentru veniturile din premii și jocuri de noroc nu se datorează contribuții sociale.

Persoanele fizice cu domiciliul în România sau cele nerezidente care au declarat centrul intereselor vitale în România și care realizează venituri din premii și jocuri de noroc din străinătate au obligația să le declare în România și să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care s-au realizat veniturile.

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și în decursul aceleiași perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în condițiile legislației.

Materialul poate fi consultat pe site-ul anaf.ro, în secțiunea Asistență Contribuabili - Servicii oferite contribuabililor - Ghiduri curente și alte materiale informative.

Ministerul Finanțelor va continua să extindă numărul materialelor informative dedicate persoanelor fizice și juridice pentru a încuraja cât mai mult conformarea fiscală voluntară a contribuabililor.

În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Ordonanța de Urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Având în vedere că perioada reglementată prin OUG nr. 3/2015, respectiv 2015-2020, s-a încheiat la 31 decembrie 2020, este necesară crearea unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României.

Astfel, prezentul act normativ prevede:

aprobarea schemelor de plăți directe care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, respectiv schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri;

aprobarea ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic;

determinarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor compensatorii din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, derulate prin APIA, respectiv: M10 - agromediu și climă, M11- agricultură ecologică și M13 - plăți care se confruntă cu constrîngeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

dispoziții generale privind plafoanele pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii;

stabilirea beneficiarilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru acordarea plăților în cazul fiecărei scheme de ajutor/sprijin;

aprobarea măsurilor pentru care se instituie instrumente de garantare;

specificarea cazurilor de forță majoră și a modului de notificare a APIA;

reglementarea modului de asigurare în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a sumelor necesare plăților directe și ajutoarelor naționale tranzitorii, precum și a condițiilor de efectuare a plăților către beneficiari.

Impactul bugetar este de aproximativ 3,811 miliarde euro din FEGA și aproximativ 1 miliard euro din FEADR, fonduri alocate României pentru anii 2021 și 2022, sume ce pot fi accesate de circa 800 de mii de beneficiari ai schemelor/măsurilor de sprijin.

Creșterea pe piețele internaționale a apetitului pentru risc a atins-o și pe cea locală, iar leul a reușit să se aprecieze față de principalele valute.

Cursul euro a scăzut joi de la 4,8743 la 4,8725 lei, fiind prima dată după data de 3 februarie când media iese din culoarul 4,8740 – 4,8748 lei. Tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,87 – 4,878 lei.

„Politica noastră este acomodativă, deoarece șomajul este ridicat”, a declarat miercuri președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, în cadrul audierilor care au avut loc în fața Comitetului pentru Servicii Financiare al Camerei Reprezentanților. El a precizat că dobânda-cheie va fi menținută la 0 – 0,25% chiar și în cazul în care inflația va crește pe termen scurt, ceea ce făcut ca dolarul să scadă la minime ale ultimilor trei ani față de un grup de monede considerate riscante, precum cea australiană.

Euro s-a întărit la 1,2156 – 1,2238 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul anului. La noi, media monedei americane a scăzut de la 4,01 la 3,9845 lei.un curs mai mic fiind înregistrat în 8 ianuarie.

Procesul de depreciere al monedei elvețiene a continuat și joi, aceasta coborând la 1,103 – 1,1098 franci/euro, iar media a alunecat de la 4,4221 la 4,4025 lei.

Aprecierea lirei sterline față de euro a făcut un pas înapoi, iar cursul monedei britanice a coborât de la 5,6714 la 5,6427 lei.

Deprecierea monedei americane față de cea unică și scăderea unciei pe piețele specializate la 1.783 – 1.801 dolari au făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la 233,0869 la 229,6421 lei. Reamintim că în data de 7 august 2020, prețul gramului a atins un record de 271,0003 lei, după ce în ziua precedentă uncia crescuse la 2.064 dolari.

Indicii ROBOR stagnau la valorile stabilite la începutul săptămânii, iar BNR nu a mai fost nevoită să sterilizeze excesul de lichiditate din piața monetară, așa cum a făcut săptămâna trecută, după o pauză de aproape un an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,55%, valoare comparabilă cu cea de la sfârșitul lui septembrie 2017. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,63% iar cel la 12 luni la 1,73%.

Media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,5176 la 4,5143 zloți. În schimb, media celei maghiare s-a depreciat de la 359,23 l 360,17 forinți/euro.

Volatilitatea bitcoin este una ridicată. După scăderea de marți la circa 45.000 dolari, joi moneda digitală fluctua pe platforma WorldCoinIndex în culoarul 48.700 – 51.850 dolari. Reamintim că, duminică a fost atins un vârf de 58.354 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Tranzacțiile din piața valutară continuau și marți să se realizeze în culoarul 4,873 – 4,879 lei, astfel că media monedei unice a fost stabilită la 4,8745 lei, față de 4,8746 lei, în ședința de luni.

Stabilitatea pe care o cunoaște leul din ultima parte a anului trecut, a influențat opțiunile membrilor CFA România care au participat la sondajul din ianuarie, chiar dacă 88% dintre aceștia prognozează o depreciere a leului. Pentru orizontul de 6 luni ei anticipează o valoarea medie de 4,9208 lei/euro, față de 4,9283 lei/euro la sondajul din decembrie trecut. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie este de 4,9742 lei/euro, comparativ cu 4,9825 lei/euro, la precedentul sondaj.

Euro a atins marți maximul ultimei luni de 1,2180 dolari, ceea ce a provocat scăderea cursului monedei americane de la 4,0182 la 4,0118 lei.

Creșterea plasamentelor în moneda unică este o măsură de protecție luată înaintea audierii de marți și miercuri în Camera Reprezentanților a președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell. Ei anticipează continuarea programului Fed de achiziții de active și menținerea dobânzii cheie la 0 – 0,25%, decizii care afectează atractivitatea dolarului.

Moneda elvețiană continua să se deprecieze față de cea europeană la 1,089 – 1,095 franci/euro, ceea ce a făcut ca media să alunece de la 4,4703 la 4,4579 lei.

Lira sterlină a crescut marți la 1,1555 – 1,1601 euro, maximul ultimului an, iar media a sărit de la 5,6364 la 5,6522 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 232,0818 la 232,9468 lei, după ce uncia a crescut pe piețele specializate la 1.804 la 1.815 dolari.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,55%, valoare comparabilă cu cea de la sfârșitul lui septembrie 2017. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,63% iar cel la 12 luni la 1,73%.

Media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,4963 la 4,5093 zloți/euro iar a celei maghiare de la 359,24 la 359,61 forinți/euro.

Speculațiile și marcările de profit care au urmat creșterii de duminică a bitcoin la un vârf de 58.354 dolari au provocat marți o depreciere a monedei digitale până aproape de 45.000 dolari, după care a urcat spre 49.000 dolari.

În doar două zile, capitalizarea criptomonedei, care a depășit acum câteva zile pragul de 1.000 miliarde dolari, a coborât la circa 920 miliarde dolari.

Această evoluție a provocat o reacție din partea noului secretar al Trezoreriei americane, Janet Yellen, care a caracterizat bitcoin drept un activ „foarte speculativ”.

Investitorii ar putea să sufere pierderi mult mai mari decât cele din 2017, când de la un maxim de 20.000 dolari a scăzut pe parcursul unui an spre 4.000 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu