Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași anunță lansarea sesiunii 4 de depunere a Cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Schema de ajutor de stat contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală „Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură”.

Alocarea financiară pentru sesiunea 04/2021 este de 22.318.866 euro.

Cererile de sprijin pentru schema de ajutor de stat pot fi depuse în intervalul 01 martie – 17 mai 2021, ora 16:00, cu posibilitatea depunerii până în data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul în cazul în care cererea ar fi fost depusă până în termenul de 17 mai.

Cererile de sprijin depuse în termenul menționat, pot fi modificate până la data de 31 mai 2021, cu posibilitatea depunerii până în data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul în cazul în care modificarea ar fi fost depusă până în termenul de 31 mai.

După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de sprijin însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate, atât în Ghidul Solicitantului, cât și în Procedura operațională privind primirea, administrarea și selecția cererilor de sprijin, documente care urmează a fi publicate pe site-ul APIA, secțiunea „Măsuri de sprijin și IACS”, subsecțiunea „Măsuri delegate din PNDR”.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 362/2016, cu modificările și completările ulterioare şi este publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site–ul APIA a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Leul continuă să rămână deosebit de stabil față de euro, modificarea cursului de miercuri fiind de 0,001 bani.

Cotația euro a atins miercuri dimineață pe piețele asiatice un minim de 4,873 lei, dar transferurile din cea locală se efectuau în culoarul 4,874 – 4,877 lei, astfel că media a scăzut de la 4,8745 la 4,8744 lei.

Stabilitatea din ultimele luni se datorează reglajelor la care recurge BNR. Ea are la dispoziție o rezervă valutară consistentă, alimentată în prezent de împrumuturile externe ale Ministerului de Finanțe dar și a sumelor intrate de la Comisia Europeană.

„În România o depreciere chiar și de 1 ban sau de 0,2% reprezintă un motiv de „Breaking news” (…), generând anxietate în rândul romanilor”, explică Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie BNR, evoluția pieței locale. În articolul publicat pe blogul opiniiBNR, se mai precizează că „Banca Națională a României a urmărit stabilitatea relativa a cursului și a avut grijă să o mențină în condițiile reducerii graduale și sustenabile a ratei dobânzii, fără să cadă în capcana dobânzilor prea mici”.

La nivelul piețelor financiare internaționale s-a instalat o stare de neliniște în ceea ce privește capacitatea Rezervei Federale de a gestiona efectele pachetului de stimulare anunțat de Administrația Biden pentru a contracara efectele negative ale pandemiei, care are valoarea de 1.900 miliarde dolari. În opinia economiștilor, există riscul supraîncălzirii economiei SUA, ceea ce va duce la creșterea inflației și va afecta încrederea în dolar, în timp ce Fed s-a arătat dispusă să mențină dobânda sa cheie la 0 – 0,25%, chiar dacă prețurile vor depăși, pentru o perioadă scurtă, ținta de 2%

Euro a profitat de această stare și a urcat la 1,2108 – 1,2144 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,0247 la 4,0205 lei.

Moneda elvețiană stagna în jurul valorii de 1,08 franci/euro, tendința fiind una de ușoară apreciere, așa că media ei a crescut de la 4,5065 la 4,5115 lei.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,5449 la 5,5666 lei, efect al aprecierii ei până la 1,1427 euro.

Pe de altă parte, moneda britanică a atins un nou maxim a ultimilor aproape trei ani față de cea americană de 1,3856 dolari/liră.

Prețul gramului de aur a coborât de la 238,5330 la 238,0588 lei, în timp ce fluctuațiile unciei se limitau pe piețele specializate la 1.840 – 1.847 dolari.

Dobânzile interbancare se mențin la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui septembrie 2017.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,54%, valoare identică cu cea de vinerea trecută. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,62% iar cel la 12 luni la 1,73%.

Media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,4773 la 4,4809 zloți/euro, însă a celei maghiare s-a apreciat de la 358,78 la 358,09 forinți/euro.

După creșterea de marți la noul maxim istoric de 48.174 dolari, bitcoin a scăzut pe platforma WorldCoinIndex la 45.600 – 47.300 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

► Voucherele de vacanță asigură în mare parte supraviețuirea și dezvoltarea turismului intern, precum și pregătirea turismului pentru incoming

► Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câștiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale țării noastre.

► Voucherele de vacanță aduc plus valoare turismului intern și asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândește în perspectivă, pe termen mediu și lung, poate înțelege acest aspect

► Prin Ordonanța de Urgență nr. 226 din 30 decembrie 2020, actualul Guvern și-a asumat continuarea programului acordării voucherelor de vacanță, considerând că sunt extrem de utile pentru turism. Industria turismului – deci o parte a mediului privat din România – și-a făcut planuri și proiecții în acest sens. Ca de obicei, în România legislația se schimbă peste noapte și nu există coerență

► Fiecare leu investit în voucherele de vacanță generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei directionati pentru vouchere de vacanță se creează și se menține un loc de muncă

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) se arată extrem de intrigată de actuala decizie a Guvernului României privind eliminarea acordării voucherelor de turism pentru 2021. ANAT a susținut public oportunitatea introducerii voucherelor / tichetelor de vacanță încă din 2005. Tări cu tradiție turistică, precum Elveția și Franța, acordă vouchere de vacanță de zeci de ani iar altele (ex. Cehia) au anunțat că doresc să implementeze un astfel de program pentru revigorarea turismului intern și refacerea forței de muncă.

“La 31 decembrie 2020, Guvernul prelungea cu un an programul tichetelor de vacanță, prin OUG 226/31.12, arătând în preambul cât de util este acest program. Acum, după o lună, același guvern renunță la programul respectiv. Ne întrebăm dacă mai poate fi credibil un asemenea guvern”, declară Dumitru Luca, președintele ANAT.

Iată care sunt motivele pentru care ANAT protestează și solicită ferm menținerea voucherelor de vacanță:

Promisiunea Guvernului. Seriozitate și predictibilitate. În primul rând, prin Ordonanța de Urgență nr. 226 din 30 decembrie 2020, actualul Guvern a consfințit continuarea acordării voucherelor de vacanță, considerând că sunt extrem de utile pentru turism. Industria turismului – deci o parte a mediului privat din România – și-a făcut planuri și proiecții în acest sens. Ca de obicei, în România legislația se schimbă peste noapte și nu există coerență. Iată ce spunea textul Ordonanței cu privire la voucherele de vacanță: ”având în vedere că măsura de acordare a voucherelor de vacanță în valoare de 1.450 lei, (…..) s-a dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România, încurajând un număr de circa un milion de salariați români din cadrul instituțiilor publice să își petreacă concediile în țară și, totodată, a atenuat o parte din efectele negative ale pandemiei de COVID-19 asupra sectorului turistic, cetățenii români posesori de vouchere de vacanță achiziționând pachete turistice în țară în perioadele în care structurile de primire turistice nu au avut activitatea suspendată, (……..) având în vedere că măsura menținerii acordării voucherelor de vacanță, în cuantum de 1.450 lei, până la data de 31 decembrie 2021 va sprijini industria ospitalității, puternic afectată de efectele pandemiei de COVID-19, în sensul recuperării pierderilor suferite ca urmare a suspendării activității structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și/sau alimentație publică sau a restrângerii circulației persoanelor în anumite zone (…)”

Voucherele aduc plus valoare, sprijină turismul românesc și implicit economia românească.

Voucherele de vacanță asigură în mare parte supraviețuirea și dezvoltarea turismului intern, precum și pregătirea turismului pentru incoming. Dacă o parte din turismul românesc intră în faliment, cum și cu ce mai putem primi, pe viitor, turiștii străini? Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câștiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale țării noastre.

► Total tichete emise în 2019 plus primele 10 luni din 2020: 2,77 miliarde lei;

► Total tichete consumate în aceeași perioadă (decontate de prestatori la emitenți): 2,15 miliarde lei – adică 77,5% din volumul celor emise. Procentul poate fi puțin distorsionat, întrucât sunt cuprinse aici și unele vouchere emise în 2018 și utilizate în 2019 dar diferențele pot fi de cel mult câteva procente.

În concluzie, nu mai sunt atât de multe vouchere de vacanță în piață, așa cum susțin oficialii. Deci Voucherele de vacanță s-au bucurat de un succes mare și au fost utilizate, banii întorcându-se în economia națională.

Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) și Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), voucherele de vacanță asigură creșterea activității economice și crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului și a ofertei interne.

Voucherele de vacanță au un impact pozitiv Impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, profitabilității, ratei investițiilor, productivității, ocupării, eficienței și a valorii adăugate.

De asemenea, voucherele asigură creșterea încasărilor bugetare prin: veniturile fiscale aferente activității economice și locurilor de muncă generate, care depășesc facilitățile fiscale; reducerea economiei subterane prin descurajarea muncii la negru și reducerea evaziunii fiscale; reducerea cheltuielilor aferente serviciilor de asistență socială, șomaj și asistență medicală prin îmbunătățirea stării de sănătate a beneficiarilor.

Fiecare leu investit în voucherele de vacanță generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcționați pentru voucherele de vacanță se creează și se menține un loc de muncă.

Voucherele de vacanță au determinat autorizarea, deci fiscalizatea a circa 3000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente. Prin eliminarea voucherelor există riscul ca unele structuri de cazare să se reîntoarcă la ”turismul la negru”, bugetul de stat urmând să piardă sume consistente.

Voucherele de vacanță aduc beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

La ora actuală, 90% dintre vouchere sunt acordate de companiile și instituțiile bugetare iar 10% de către companiile private, care au și ele dreptul de a acorda astfel de vouchere. Pe de altă parte, voucherele sprijină mediul privat, deoarece peste 95% dintre furnizorii de turism aparțin mediului privat.Pentru angajați, voucherele de vacanță asigură: creșterea venitului disponibil și a nivelului de trai; îmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihică; creșterea productivității și disciplinei muncii; creșterea calității vieții prin diversificarea bugetului de consum precum și dezvoltarea culturii unei alimentații sănătoase.

Pentru angajatori, ele asigură: reducerea costului forței de muncă; îmbunătățirea productivității muncii și reducerea absenteismului; creșterea motivării și loialității salariaților; creșterea retenției de personal; creșterea responsabilității sociale față de angajat.

”Ne miră faptul că Guvernul României alege să elimine o măsură extrem de utilă pentru turismul și pentru economia României. Sunt convins că existau alte pârghii și soluții de a economisi bani la bugetul national. În plus, aceste vouchere, așa cum am demonstrate cu cifre, aduc în timp bani economiei naționale”, subliniază Lucian Boronea, prim vicepreședinte ANAT.

”Înțelegem constrângerile bugetare din această perioadă, susținem inițiativa Guvernului României de a reanaliza diferitele sporuri și avantaje materiale de care beneficiază angajații din sectorul public, a pensiilor speciale ce nu au nicio legătură cu contributivitatea, însă nu înțelegem cum aceste vouchere de vacanță au fost puse pe același palier cu restul sporurilor și avantajelor, în condițiile în care circuitul fondurilor alocate este strict reglementat, ele aducând deopotrivă beneficii angajatilor, angajatorilor și economiei naționale”, afirmă Dumitru Luca. “Prin adoptarea unor măsuri fiscale corecte și stimulative trebuie crescut interesul angajatorilor privati de a acorda aceste stimulente, nicidecum nu trebuie stopat acest program”.

Joi, cursul mediu al euro a coborât de la 4,8744 la 4,8741 lei.

Ca de obicei, înainte de anunțarea mediei de către BNR, s-au înmulțit ordinele de vânzare de valută, minimul atins fiind de 4,873 lei în timp ce maximul ședinței era de 4,877 lei.

Evoluțiile din piața locală sunt reflectate mai corect de cotația stabilită de Banca Centrală Europeană, care a calculat miercuri o valoare de 4,8752 lei.

Moneda unică era stabilă pe piețele internaționale, ea fluctuând în culoarul 1,2114 – 1,2136 dolari, după ce s-a anunțat că inflația din Statele Unite a fost de 0,3% în ianuarie, ceea ce va permite Rezervei Federale americane să păstreze, pentru o perioadă mai îndelungată, dobânda sa cheie la minimul de 0 – 0,25%.

Moneda elvețiană se aprecia ușor la 1,079 – 1,08 franci/euro iar media ei a urcat de la 4,5115 la 4,5133 lei.

Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,5666 la 5,5555 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 238,0588 la 237,9838 lei, în timp ce uncia stagna pe piețele specializate în culoarul 1.836 – 1.845 dolari.

Lichiditatea din piața monetară și-a găsit echilibrul, fapt reflectat de faptul că dobânzile interbancare se mențin la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui septembrie 2017.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,62% iar cel la 12 luni la 1,73%.

Monedele din regiune aveau evoluții contrare. Cea poloneză s-a depreciat de la 4,4809 la 4,5023 zloți/euro iar cea maghiară s-a apreciat de la 358,09 la 356,76 forinți/euro.

Marcările de profit, apărute după atingerea maximul de 48.174 dolari, au condus la scăderea prețurilor bitcoin pe platforma WorldCoinIndex la 44.000 – 46.400 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,99% în luna ianuarie a acestui an, de la 2,1% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,25%, mărfurile alimentare cu 2,88% iar serviciile cu 2,51%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut cu 1,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2020 - ianuarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2019 - ianuarie 2020), calculată pe baza IPC, este 2,6%", se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de 2% la sfârşitul primului trimestru din acest an, de 2,2% la finalul trimestrului II şi de 2,4% la sfârşitul trimestrului III. La finalul anului se estimează o inflaţie de 2,5%.

sursa www.agerpres.ro

Presiunea existentă în piața valutară încă de la începutul anului a menținut cursul euro în apropierea maximul istoric de 4,8750 lei, atins la sfârșitul lui septembrie trecut.

În cursul dimineții de marți, cotațiile euro au scăzut pe piețele asiatice la un minim de 4,866 lei, însă tranzacțiile din cea locală se realizau în culoarul 4,873 – 4,877 lei, astfel că media a urcat de la 4,8740 la 4,8745 lei.

Planul ambițios al Administrației Biden în valoare de 1.900 miliarde dolari, cu scopul de a ajuta atât populația cât și companiile sau administrațiile locale a fost primit în mod pozitiv de către piețe dar și cu teamă. O parte a economiștilor îl consideră prea ambițios dar și ca un factor pentru creșterea rapidă a inflației, peste pragul de 2%, agreat de Rezerva Federală.

Cele de mai sus au provocat deprecierea monedei americane. Astfel, de la valori de sub 1,20 dolari, euro a urcat marți la 1,2045 – 1,2117 dolari, în ciuda faptului că ritmul vaccinării din Uniunea Europeană nemulțumește, iar cursul dolarului a coborât de la 4,0514 la 4,0247 lei.

Moneda elvețiană se aprecia la 1,081 – 1,083 franci/euro iar cursul ei urcat de la 4,4973 la 4,5065 lei.

Media lirei sterline a scăzut de la 5,5475 la 5,5449 lei.

Prețul gramului de aur a urcat marți de la 236,4315 la 238,5330 lei. Creșterea se datorează faptului că pe piețele specializate există sentimentul că inflația va crește cel puțin în Statele Unite, în cursul acestui an, motiv pentru ca uncia să fie cotată la 1.839 – 1.847 dolari, după scăderea de la finalul săptămânii trecute până la 1.794 dolari.

Nivelul dobânzilor interbancare se menține în apropierea pragului de 1,50%, fosta valoare a ratei de politică monetară a BNR, care se situează în prezent la 1,25%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,54%, valoare identică cu cea de vinerea trecută. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 1,63 la 1,62% iar indicele la 12 luni s-a oprit la 1,73%.

Media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,4867 la 4,4773 zloți/euro, în a doua ședință consecutivă, iar a celei maghiare continua să se deprecieze, de la 358,49 la 358,78 forinți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu