Cursul euro era stabilit în 27 septembrie 2020 la 4,8750 lei. Au urmat mai mult de cinci luni cu o medie foarte stabilă, în care reglajele cotațiile se realizau în apropierea orei 13:00, atunci când BNR face calculele.

Miercuri, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,873 – 4,88 lei iar media a urcat de la 4,8747 la 4,8768 lei. Aprecierea este una de mici dimensiuni, însă orice maxim istoric nou crează emoție în rândul populației.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, anticipează în prognoza sa de iarnă 2021, o medie anuală pentru euro de 4,89 lei/euro în 2021, respectiv una de 4,93 lei/euro în 2022.

Prognozele de la ultimul sondaj CFA România, realizat la sfârșitul anului trecut, indicau o valoare medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni de 4,9283 lei/euro, respectiv de 4,9825 lei/euro pentru orizontul de 12 luni. Alți analiști văd la sfârșitul anului un curs în jurul valorii de 4,95 lei/euro, pragul de 5 lei urmând a fi atins în 2022.

Creșterea apetitului pentru risc, după ce guvernatorul statului american Texas a anunțat că este pregătit să ridice restricțiile datorate carantinei iar președintele Joe Biden a afirmat că vaccinarea din SUA s-ar putea încheia cu două luni mai devreme decât se credea anterior, au făcut ca euro să urce la 1,2068 – 1,2113 dolari, după scăderea de marți la 1,1992 dolari, motiv pentru o depreciere a mediei de la 4,0535 la 4,0341 lei.

Moneda elvețiană se tranzacționa între 1,105 și 1,109 franci/euro iar analiștii de la Credit Suisse văd euro peste rezistența de la 1,1255 – 1,1265 franci. Aceasta a provocat scăderea mediei de la 4,4161 la 4,4068 lei.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,6329 la 5,6412 lei, piețele așteptând informațiile despre noul buget al Marii Britanii.

Reducerea constantă a cererii de metal galben s-a reflectat în menținerea unciei aproape de pragul suport de la 1.680 dolari, cotațiile fluctuând între 1.722 și 1.735 dolari. Adăugând la această evoluție deprecierea monedei americane, prețul gramului de aur a coborât miercuri de la 225,4539 la 223,8538 lei.

Începând de săptămâna trecută, dobânzile interbancare cunosc o evoluție ascendentă.

Indicele ROBOR „over night” a stagnat miercuri la 1,78%, iar cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat de la 1,68 la 1,70%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a sărit de la 1,71 la 1,74% iar indicele la 12 luni s-a oprit la 1,77%.

Menținerea de către banca centrală a Poloniei a dobânzii sale cheie la minimul istoric de 0,1%, pentru a stimula revenirea economică, pune presiune pe moneda poloneză a cărei medie s-a depreciat de la 4,5345 la 4,5393 zloți/euro. În schimb, moneda maghiară s-a apreciat de la 363,85 la 363,55 forinți/euro.

Nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc a provocat creșterea bitcoin pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 48.200 – 51.800 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În urma numeroaselor solicitări din partea mediului de afaceri, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului subliniază că plăţile pentru Măsura 2 "Granturi pentru capital de lucru" vor începe imediat ce Bugetul 2021 va fi votat de Parlament şi va apărea în Monitorul Oficial.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului gestionează schema de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19.

Situaţia la zi a Măsurii 2:

Număr Suma totală

Solicitări transmise 22.226 | 5.246.397.727

Solicitări neprocesate2.767 | 420.217.560

Solicitări procesate 19.459 | 4.826.180.167

din care

In curs de clarificare 189 | 74.119.086

Respinse 2.640 | 468.721.243

Admise 16.630 | 4.283.339.838

Contracte semnate 3.142 |1.098.745.204

Solicitari platite 3.009 | 1.052.895.179

După scăderea până aproape de 1,50% a dobânzilor interbancare în ultimele două săptămâni se manifestă o tendință de creștere a acestora. Este posibil ca BNR să fi ales calea scumpirii leului pentru a asigura un scut de protecție în jurul monedei naționale, care stagnează de la sfârșitul lui septembrie trecut sub pragul de 4,8750 lei.

Indicele ROBOR „over night” a crescut marți de la 1,76 la 1,78%, iar cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat de la 1,61 la 1,68%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a sărit de la 1,64 la 1,71% iar indicele la 12 luni a urcat de la 1,75 la 1,77%. Această creștere va provoca o majorare a ratelor la credite, care va afecta buzunarele românilor care s-au împrumutat.

Reamintim că la începutul anului, indicele ROBOR la trei luni se situa la 2,03%, cel la șase luni la 2,10% iar indicele la 12 luni la 2,13% iar în 18 ianuarie banca centrală a decis să coboare dobânda sa de politică monetară la minimul istoric de 1,25%.

Evoluția perechii euro/leu a rămas pe aceleași coordonate creionate la începutul anului, 4,872 – 4,878 lei, iar media a urcat de la 4,8744 la 4,8747 lei.

Moneda unică a înregistrat a treia ședință consecutivă de scădere față de cea americană, la 1,1992 – 1,2051 dolari. Principalul factor al aprecierii dolarului, al cărui curs a urcat de la 4,0456 la 4,0535 lei, este reprezentat de modul mult mai rapid de vaccinare din Statele Unite comparativ cu cel mai lent din Europa, datorat birocrației de la Bruxelles.

Moneda elvețiană a scăzut marți la 1,10 – 1,104 franci/euro, analiștii anticipând o posibilă depășire a rezistenței de la 1,078 franci/euro. Cursul francului a scăzut de la 4,4299 la 4,4161 lei.

Lira sterlină a făcut un pas înapoi în fața euro, iar media ei a coborât de la 5,6459 la 5,6325 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marți de la 227,1710 la 225,4539 lei, pe fondul reducerii constante a cererii de metal galben. Uncia de aur a coborât pe piețele specializate la 1.712 – 1.732 dolari, iar prețul futures a scăzut până la 1.705 dolari, ceea ce semnalizează o continuare a declinului. La nivelul ultimelor 52 de săptămâni, prețurile unciei au fluctuat între 1.450 și 2.089 dolari.

Monedele din regiune continuau să se deprecieze față de euro. Media celei poloneze a fost stabilită la 4,5345 zloți/euro iar a celei maghiare la 363,85 forinți/euro.

Bitcoin creștea marți pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 48.300 – 50.200 dolari, după scăderea de duminică la aproape 43.000 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași informează că începând cu data de 01 martie 2021, a demarat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anului 2021.

Având în vedere că siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an APIA va fi alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Fermierii României fac un apel către Președintele Klaus Iohannis pentru a media conflictul dintre agricultori și Guvern, privind neacordarea despăgubirilor de secetă prin Legea Bugetului.

Mai sunt câteva ore până la votul final din Parlament pe proiectul Legii Bugetului de Stat și parlamentarii de la Putere, în ciuda tuturor apelurilor din mediul asociativ agricol, sunt pe cale să dea o lovitură nimicitoare pentru zeci de mii de fermieri români și să pună în pericol agricultura națională în anul 2021, afectând securitatea alimentară a națiunii.

Asociația Forța Fermierilor, în numele agricultorilor din România, face un apel public, prin intermediul mass-media, către domnul Klaus Iohannis, Președintele României, cu rugămintea să medieze situația creată prin refuzul Guvernului și a majorității parlamentare de include despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020 în Legea Bugetului Stat.

Regretăm cu suntem nevoiți să facem acest demers public, al disperării, către Președintele României. Suntem în această situație pentru că fermierilor acestei țări le-a fost înșelată încrederea prin nenumăratele promisiuni publice, inclusiv în timpul și după campania electorală, că aceste despăgubiri vor fi acordate de la buget, în acest an. Promisiunile nu au fost respectate. Considerăm că domnul Klaus Iohannis, pe baza prevederilor articolului 80 din Constituția României, care stipulează că Președintele României este mediator între stat și societate, poate debloca această situație creată și îi poate salva pe mulți dintre fermierii noștri de la un faliment sigur.

Avem încrederea că domnul Klaus Iohannis, Președintele României, va putea explica mai clar Guvernului, că aceste despăgubiri de secetă nu vor apăsa în niciun fel pe deficitul bugetar, ba mai mult, vor produce creștere economică, și implicit, banii vor fi recuperați de către Ministerul de Finanțe până la finalul acestui an, prin taxe și impozite generate suplimentar. Suntem convinși că, în aceste puține ore rămase până la adoptarea în Parlament a Legii Bugetului, se poate găsi o formulă prin care aceste despăgubiri să poată fi acordate.

Reamintim că suma necesară pentru plata despăgubirilor de secetă este de 1 miliard de lei (aproximativ 210 milioane de euro). Această sumă este necesară pentru ca o mare parte din fermierii României să își poată înființa culturile din acest an și să contribuie la creșterea economică pe care ne-o dorim atât de mult în 2021.

--------------------

Consiliul Director al Asociației Forța Fermierilor

Fluctuațiile cursului euro s-au limitat în februarie la culoarul 4,8713 – 4,8748 lei, în condițiile în care în numeroase ședințe s-au observat vânzări mai mari de valută în jurul orelor 13:00 atunci când BNR stabilește media.

Nu se poate spune dacă au fost doar reglaje din partea băncii centrale sau s-a format un tipar de care profită unii dintre dealerii bancari. Reamintim că au trecut cinci luni din momentul în care a fost atins maximul istoric de 4,8750 lei.

Tranzacțiile s-au realizat în februarie în culoarul 4,868 – 4,88 lei, cotații care s-au înregistrat și în prima ședință din martie, când media a fost stabilită la 4,8744 lei.

Luni, BNR a publicat datele privind rezervele sale valutare. Acestea au coborât de la 37,454 miliarde euro la 35,139 miliarde euro, după ce a fost rambursată emisiunea de obligaţiuni denominată în euro din februarie 2016, care a avut o valoare de 2,147 miliarde euro

Pentru contracararea eventualelor mișcări speculative, BNR are la dispoziție până în martie 2022, o linie de împrumut, prin intermediul unei linii repo, în valoare de până la 4,5 miliarde euro de la BCE.

Moneda unică a crescut joi trecută până la un maxim de 1,2238 dolari, după care au început marcările de profit, ceea ce a făcut ca tranzacțiile de la începutul săptămânii să fie realizate în culoarul 1,2029 – 1,2101 dolari, ceea ce a făcut ca după o scădere la 3,9845 lei, media monedei americane a urcat la 4,0456 lei, în prima zi de martie.

Viitorul politicii monetare a Rezervei Federale americane, a cărei dobândă-cheie stagnează de un an la 0 – 0,25%, este principalul subiect urmărit de piețele financiare, chiar dacă președintele ei, Jerome Powell, a menționat săptămâna trecută că este nevoie de susținerea economiei câtă vreme piața muncii suferă.

Moneda elvețiană s-a depreciat joia trecută la 1,103 – 1,1098 franci/euro, minim care nu a mai fost atins din ultima parte a anului 2019. Cursul a scăzut de la 4,4703, la 4,4025 lei, pentru ca la finalul perioadei să urce la 4,4299 lei.

Media lirei sterline a urcat în prima parte a perioadei la 5,6714 lei, a atins apoi un minim de 5,5894 lei pentru ca la finalul ei să urce la 5,6459 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 233,0869 lei, miercurea trecută, la 227,1710 lei, la începutul acestei săptămâni, ca un rezultat al evoluției unciei, care a scăzut până la 1.719 dolari, minim al ultimelor opt luni. Unii dintre analiști anticipează o retragere a unciei către suporturile de la 1.670 dolari, respectiv 1.640 dolari.

Scăderea temporară a lichidității din piață monetară a produs o creștere a indicilor ROBOR pe termen scurt.

Dacă indicele „over night” a crescut luni de la 1,73 la 1,76%, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat de la 1,59 la 1,61%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,64% iar indicele la 12 luni a urcat de la 1,74 la 1,75%.

Bitcoin a pierdut în ultima săptămână din februarie circa 200 miliarde de dolari din capitalizarea sa, în condițiile în care prețul monedei digitale a scăzut constant după atingerea vârfului de 58.354 dolari. Criptomoneda a scăzut duminică seara pe platforma integratoare WorldCoinIndex la circa 43.000 dolari, pentru ca în prima zi de primăvară să fluctueze între 45.000 și 48.500 dolari..

Analiza cuprinde perioada 23 februarie – 1 martie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu