Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) proiectele dezvoltate de 8.610 beneficiari femei, cu fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 360 de milioane de euro.

Cele mai multe investiții, ale căror reprezentanți legali sunt femeile, sunt finanțate prin intermediul submăsurii 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri). Astfel, 164 de milioane de euro au fost acordate către 4.000 de femei care s-au instalat ca tineri fermieri.

Pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3), AFIR a acordat finanțare în valoare totală de aproximativ 58 milioane de euro pentru 3.857 de beneficiari femei.

Pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole și pomicole, AFIR a finanțat investiții realizate de 275 de femei. Valoarea totală a proiectelor finanțate în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a este de 92 de milioane de euro.

Sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zone rurale (pensiuni agroturistice, ateliere meșteșugărești, coafor, servicii diverse) au obținut 362 de femei, în cadrul submăsurii 6.2. Valoarea totală a investițiilor non-agricole finanțate de AFIR se ridică la 22,4 milioane euro.

Tot prin PNDR 2020, au primit sprijin financiar pentru crearea şi dezvoltarea în mediul rural de activități non-agricole 112 femei, valoarea finanțărilor obținute fiind de peste 20 de milioane de euro. Aceste finanțări acordate prin submăsura 6.4 au acoperit investiții foarte diverse, de la pensiuni agroturistice, cabinete veterinare, fabricarea produselor textile, activități meșteșugărești și până la service-uri auto.

De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în martie 2015 și până în prezent, AFIR a primit 73.990 de cereri de finanțare a investițiilor în agricultură și în mediul rural în valoare de peste 9,7 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 66.505 de contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR, cu o valoare de 5,67 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR se ridică la 7,12 miliarde de euro, ceea ce duce gradul de absorbție a PNDR 2020 la peste 75% din fondurile alocate de Uniunea Europeană.

Asociația Forța Fermierilor solicită public prim-ministrului României, Florin Cîțu, să revină asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind cuantumurile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT), pus în dezbatere publică, astăzi, de Ministerul Agriculturii, și care prevede tăieri, în medie, de pest 50% la sumele pe care fermierii români, atât din sectorul vegetal cât și din zootehnie, le vor primi în 2021.

După ce Guvernul a refuzat să mai plătească despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020, situație care îi pune pe mulți fermieri să rateze anul agricol 2021, care se anunță mai bun, acum vine o nouă lovitură pentru agricultura națională prin tăierea masivă a cuantumurilor ANT. Vorbim de plăți aduse în derizoriu, de 5-6 euro pe hectar și de 2 euro pe cap de ovină și caprină. Producătorii agroalimentari primesc, astfel, o nouă lovitură, efectele acestei decizii criminale din punct de vedere economic urmând a se simți în toată țara și în toate sectoarele. În toate statele Uniunii Europene, agricultura este sprijinită masiv, atât din fonduri europene cât și naționale, fiecare țară luptând din răsputeri pentru a-și ajuta fermierii.

Estimăm că prin întârzierea plății subvențiilor și acum tăierea lor, în convergență cu anularea despăgubirilor de secetă, producția agricolă a României va suferi o scădere de minim 25% a producției - atât în sectorul vegetal cât și în zootehnie. Asta în condițiile în care premisele meteorologice indică un an în care redresarea ar fi fost posibilă, dacă fermierii ar fi avut acces la capitalul de lucru pentru înființarea culturilor. Considerăm că bugetul de stat nu ar fi avut cu nimic de suferit de pe urma acestor investiții în mediul privat, dimpotrivă, din taxele și impozitele plătite datorită creșterii producției agricole, banii ar fi fost recuperați de Finanțele Publice chiar din acest an.

Nu înțelegem această atitudine din partea unui guvern de dreapta de a lovi cu dispreț într-o clasă antreprenorială privată, care nu cere decât să fie ajutată să producă, să contribuie la creșterea PIB și să asigure securitatea alimentară a României. Pur și simplu, am ajuns în situația în care să credem că Guvernul Cîțu îi urăște pe fermieri. De ce asta? Cu ce au greșit cei care produc hrana acestei țări și susțin existența satului românesc? Care este păcatul fermierilor, domnule premier Cîțu, de vreți să îi aduceți în sapă de lemn?

Asociația Forța Fermierilor, acționând sub sloganul „Agricultura în ofensivă”, este cea mai dinamică organizație profesională din sectorul agroalimentar, care nu acceptă jumătățile de măsură în reprezentarea intereselor legitime ale membrilor săi. Asociația Forța Fermierilor se luptă pentru apărarea drepturilor agricultorilor români de toate tipurile, indiferent de mărimea fermei, de domeniul de activitate și de regiune geografică.

Hotărârea de Guvern 315/2021, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a apărut ieri, 17 martie 2021, în Monitorul Oficial.

Guvernul a adoptat actul încă din 10 martie 2021. Potrivit hotărârii de guvern, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului are patru mari direcţii în care va acţiona: scheme de ajutor de stat pentru susţinerea mediului privat, reforma companiilor de stat aflate în subordinea Ministerului, debirocratizare şi promovarea turismului şi a economiei.

Din acest moment, pot veni banii care au fost bugetaţi în bugetul de stat pentru anul 2021, care a fost promulgat pe 9 martie 2021. Circuitul banilor pentru măsura 2 este următorul: de la trezorerie către minister, de unde pleacă înspre agenţii, care îi transferă apoi în bănci, după care ajung în conturile beneficiarilor.

În perioada în care ministerul nu a avut nici buget nici HG de funcţionare, MEAT a procesat un maximum de dosare de solicitări, astfel încât, odată ajunşi banii, plăţile către beneficiari să se facă cât mai repede.

Leul a avut joi o ședință calmă, în care cursul euro, al dolarului și francului elvețian au cunoscut deprecieri.

Media euro a coborât ușor, de la ultimul maxim istoric de 4,8879 lei la 4,8876 lei, iar transferurile se realizau într-un culoar foarte îngust, 4,884 – 4,888 lei.

Piețele analizau datele prezentate miercuri de Rezerva Federală americană care a menținut dobânda sa cheie la 0 – 0,25%.

Fed a anunțat că va menține dobânda jos și în următorii doi ani, scopul ei fiind acela de a obține scăderea șomajului până la o rată de 3,5%, cea înregistrată în februarie 2020, înainte de începerea pandemiei în Statele Unite, motiv de creștere a euro la 1,1916 – 1,1989 dolari și de scădere a cursului monedei americane de la 4,1042 la 4,0931 lei.

Pe de altă parte, banca centrală americană prognozează o creştere economică de 6,5%, un rol important revenind planului de stimulare al democraților care are o valoare de 1.900 miliarde dolari. Revenirea rapidă ar putea genera însă o revenire a inflației, care ar eroda competitivitatea dolarului.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 4,4305 la 4,4206 lei, după o creștere a cotațiilor la 1,103 – 1,108 franci/euro.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,7122 la 5,7195 lei, după ce Banca Angliei a decis să nu modifice dobânda sa cheie pe care menținut-o la minimul istoric de 0,1%, mizând pe o revenire mai rapidă a economiei britanice.

Prețul gramului de aur a coborât joi de la 229,1115 la 228,2670 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane și scăderea unciei de la 1.752 la 1.722 dolari.

Decizia de luni a BNR de a menține dobânda de politică monetară la minimul istoric de 1,25%, a calmat volatilitatea indicilor ROBOR, în ciuda semnelor clare de majorare a prețurilor în acest an, prognoza băncii centrale pentru inflația din decembrie fiind de 3,4%.

Joi, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut la 1,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

Monedele din regiune se depreciau față de euro. Media celei poloneze s-a depreciat de la 4,6065 la 4,6224 zloți/euro, depășind maximul de 4,6148 zloți atins la sfârșitul anului trecut. Media monedei maghiare a crescut de la 367,46 la 367,71 forinți/euro.

Bitcoin continua cursa de revenire peste pragul de 60.000 dolari, după marcările de profit de marți care au coborât cotațiile până aproape de 53.300 dolari. Moneda digitală urca joi la 57.600 – 59.500 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași informează contribuabilii că, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991 publicată în Monitorul Oficial nr.197 din 26 februarie 2021, au fost aduse și modificări privind aplicarea sistemului TVA la încasare, astfel:

Începând cu data de 1 martie 2021, toate persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent, precum și în anul în curs, nu a depășit plafonul de 4.500.000 lei pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Această opțiune poate fi exercitată oricând în cursul anului.

Tot prin O.U.G. nr. 13/2021 s-a instituit o regulă specială care a permis continuarea aplicării sistemului de către persoanele impozabile care ar fi trebuit să fie radiate începând cu data de 1 martie 2021 din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în condițiile în care acestea ar fi devenit eligibile pentru aplicarea sistemului, potrivit noilor reguli, începând cu aceeași dată.

Nicolae Ţifrea,                                                                          

Şef administraţie                                                                                                                                                                                                                               

După patru ședințe consecutive mai calme, creșterea aversiunii față de risc, care provoacă ieșiri de pe activele mai riscante, dar și majorarea cererii comerciale, importurile înmulțindu-se înainte de sărbătoarea Paștelui, cursul euro a făcut miercuri un nou pas înainte.

Cursul euro a urcat de la 4,8861 la 4,8879 lei, care reprezintă al șaptelea maxim al monedei unice din această lună.

La deprecierea leului contribuie și creșterea inflației din ultimele două luni, „sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului”, cum se arată în documentul care a urmat ședinței de politică monetară a BNR, pentru ca în „Raportul asupra inflației” banca centrală să estimeze pentru finalul acestui an o valoare de 3,4%, aflată la limita de sus a intervalului țintă care este de 2,5% +/- 1 punct procentual.

Creșterea randamentelor al obligațiunilor emise de Trezoreria SUA, care are ca efect majorarea cererii de monedă americană, dar și ritmul lent al vaccinării din Uniunea Europeană, unde mai multe țări au suspendat utilizarea celui produs de compania AstraZeneca, au fost printre principalii factori care au determinat deprecierea euro la 1,1887 – 1,1917 dolari. Aceasta a făcut ca media bancnotei verzi să urce de 4,0908 la 4,1042 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,10 – 1,104 franci/euro astfel că media ei a urcat de la 4,4248 la 4,4305 lei.

În așteptarea ședinței de politică monetară a Băncii Angliei, cursul lirei sterline a crescut de la 5,6631 – 5,7122 lei, evoluție la care a contribuit și nivelul vaccinării din Regatul Unit care va permite ridicarea carantinei.

Prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 228,0980 la 229,1115 lei, evoluție la care au contribuit atât aprecierea monedei americane cât și menținerea unciei pe platformele specializate la 1.728 – 1.738 dolari.

Miercuri, volatilitatea din piața monetară s-a temperat, după decizia de luni a BNR de a menține dobânda sa cheie la minimul istoric de 1,25%, iar indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut la 1,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

Monedele din regiune se depreciau la rândul lor față de euro. Media celei poloneze s-a apreciat de la 4,5949 la 4,6065 zloți/euro, apropiindu-se de maximul de 4,6148 zloți atins la sfârșitul anului trecut. Media monedei maghiare a crescut de la 367,34 la 367,46 forinți/euro.

După scăderea de marți la circa 53.300 dolari, bitcoin creștea miercuri pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 54.500 – 57.200 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu