În ședința Guvernului din data de 7 aprilie 2021 a fost aprobată o Hotărâre care completează Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Astfel, prezentul act normativ are în vedere:

- actualizarea prevederilor actului normativ cu cele ale Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile pentru determinarea nivelului subvenției la motorină pentru plățile aferente anului 2021;

-completarea pentru anul 2021 a valorii totale maxime a schemei de ajutor de stat, de la valoarea existentă la finele perioadei 2015 - 2020 de 3.612.688,25 mii lei, cu suma de 340.550,00 mii lei

-stabilirea sumei de 340.550,00 mii lei, necesară pentru plata ajutorului de stat în anul 2021, aferentă cantităților de motorină determinate la plată de către Agenția de Plăți și Intervenței pentru Agricultură și nedecontate pentru perioada 1 iulie 2020-31 decembrie 2020.

Suma prevăzută de actul normativ asigură în anul 2021 plățile aferente ajutorului de stat neachitat în anul 2020, respectiv plăți pentru perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020, conform situațiilor centralizatoare comunicate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură..

Resursele financiare de 340.550,00 mii lei se asigură în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Evoluția perechii euro/leu a fost calmă și marți. Se observă totuși o ușoară tendință de depreciere pentru leu, după atingerea de la sfârșitul lui martie a recordului de 4,9251 unități/euro.

Piața locală s-a deschis la 4,912 – 4,913 lei, după care cotațiile au intrat pe o pantă ascendentă. După anunțarea mediei de marți, care a crescut de la 4,9161 la 4,9170 lei, euro a urcat până la valoare de 4,923 lei, fără a se putea semnala eventuale „intrări” ale BNR.

Investitorii au profitat de minivacanța prilejuită de sărbătorirea de către catolici a Paștelui. După apropierea de 1,17 dolari, minim al ultimelor cinci luni, au apărut marcările de profit, iar euro a urcat marți la 1,1796 – 1,1822 dolari, ignorând astfel situația economică precară din Europa și datele pozitive venite de Statele Unite. Cu toate acestea trebuie remarcat faptul că moneda americană s-a apreciat față de începutul anului cu peste 3,5% comparativ cu începutul anului.

În piața locală, cursul dolarului american a scăzut de la 4,1871 la 4,1629 lei.

Media monedei elvețiene, care fluctua în culoarul 1,105 – 1,109 franci/euro, a scăzut de la 4,4393 la 4,4347 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut la minimul ultimei săptămâni de 5,7576 lei, după creșterea consistentă de luni la 5,8011 lei.

Uncia fluctua pe piețele specializate la valori apropiate de cele de luni, 1.729 – 1.738 dolari, însă deprecierea cursului monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la 232,3158 la 231,6833 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat marți la 1,66%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 1,72 la 1,71% iar cel la 12 luni de la 1,76 la 1,75%.

Marți s-au redeschis și piețele din regiune. Media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5933 la 4,6041 zloți/euro iar a celei maghiare s-a apreciat de la 361,93 la 361,4 forinți/euro.

Bitcoin nu a reușit nici marți să treacă de 60.000 dolari și fluctua pe platforma integratoare WorldCoinIndex în culoarul 58.300 – 59.500 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministrul Agriculturii trebuie să se oprească din a juca alba-neagra cu soarta crescătorilor de animale! România riscă să ajungă rușinea UE, ca țara care dă doar 1 euro subvenție pe o vacă! Decizia pe care premierul Florin Cîțu trebuie să i-o solicite lui Adrian Oros!, susține Asociația Forța Fermierilor prin intermediul unui comunicat de presă.

Asociația Forța Fermierilor consideră că premierul Florin Cîțu trebuie să știe situația dificilă în care se află crescătorii de bovine din România, care riscă să rămână, în acest an, cu o subvenție de la bugetul de stat de doar 1 euro, în condițiile în care toate celelalte state din UE își sprijină masiv zootehnia națională.

Pentru a-și recăpăta, parțial, încrederea în ministrul Oros, crescătorii de bovine din Asociația Forța Fermierilor îi solicită acestuia să adopte simultan cele două acte normative (hotărâre de guvern și ordin de ministru) care prevăd subvențiile pentru crescătorii de bovine, respectiv Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) și Ajutorul COVID. Doar în acest fel, fermierii vor avea garanția că sprijinul din bugetul Ministerului Agriculturii este la nivelul promisiunilor lui Adrian Oros.

Înțelegem că pentru direcționarea unor sume către Ajutorul COVID este nevoie de acordul Comisiei Europene, prin urmare actul normativ respectiv nu poate fi adoptat imediat. Din acest motiv, îi propunem ministrului Agriculturii să amâne adoptarea hotărârii de guvern privind ANT până la momentul în care și al doilea ajutor poate fi adoptat, ca ambele măsuri să fie plătite simultan.

În cazul în care Guvernul va adopta doar ANT, avem toate motivele să credem că promisiunile lui Adrian Oros nu au însemnat decât o nouă păcăleală la adresa fermierilor și că Ajutorul COVID nu va fi acordat în acest an. Acest lucru va însemna că producătorii de lapte din România vor rămâne cu o subvenție din bugetul național de 1 euro pe cap de vacă. Adică, practic, niciun sprijin.

Reamintim public că ministrul Adrian Oros a anunțat că Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), subvenție achitată de la bugetul de stat, va fi diminuată masiv pentru ca diferența de bani să fie transformată într-un ajutor financiar pentru contracararea efectelor economice ale pandemiei COVID. Motivul pentru care o parte dintre crescătorii de bovine au convenit asupra acestei soluții pentru „a ocoli” data de referință 2013 pentru plata ANT, care este obligatorie până în 2022, inclusiv. Această dată de referință, agreată cu Comisia Europeană, prevede că vor primi ANT toate animalele care erau în plată în 2013, indiferent dacă acestea se mai află, în prezent, în viață sau nu. Practic, o parte din crescătorii de animale luau bani pentru vaci care nu se mai aflau de mult timp în fermă. Începând cu 2023, data de referință va fi 2018. În acest fel, micșorarea sumelor pe ANT și direcționarea diferenței către un Ajutor COVID ar fi permis ca fermierii să primească bani exact pe animalele pe care le au acum. Cu condiția ca această împărțire a sumelor să nu fie o stratagemă a decidenților din Ministerul Agriculturii de a tăia, de fapt, banii crescătorilor de vaci.

”Situația este simplă pentru membrii noștri. Ministrul Oros trebuie să își arate buna-credință și să se asigure că se adoptă simultan cele două măsuri de sprijin, prin care se certifică că banii tăiați de la ANT se regăsesc, pe bune, în alt ajutor pentru fermieri. Asta îl rugăm și pe premierul Florin Cîțu, să fie alături de crescătorii de animale din România și să aibă o discuție cu ministrul Adrian Oros pentru a le demonstra fermierilor că intențiile Guvernului sunt serioase. În caz contrar, avem toate motivele să credem că fermierii crescători de vaci din România vor rămâne fără ajutorul COVID în acest an. Zootehnia este o componentă esențială a asigurării securității alimentare a României. Nu poți asigura securitatea alimentară națională cu cinci lei pe vacă, jucând alba-neagra cu soarta fermierilor români”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Leul a beneficiat miercuri de reducerea ieșirilor din piețele de la marginea zonei euro, care se manifesta și în cazul zlotului sau forintului. Cursul euro a scăzut de la 4,9170 la 4,9168 lei. Marți seară, cotațiile monedei unice au atins un minim de 4,91 lei. Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 4,914 – 4,918 lei.

Moneda națională va beneficia în perioada următoare de parcursul pozitiv al economiei dar și de obligațiunile care vor fi lansate pe piețele internaționale pentru a acoperi deficitul bugetar.

Marți, FMI a prezentat prognozele sale de primăvară asupra economiei mondiale pentru 2021. În cazul României se estimează o creștere economică de 6% și una de 4,8% anul viitor. Surpriza este că aceste previziuni le depășesc pe cele ale guvernului, care vede o majorare a PIB în 2021 de 4,3%, în timp ce analiștii anticipează un avans de 5%.

Totodată, Fondul Monetar se așteaptă ca deficitul de cont curent să scadă la 5% din PIB în 2021, de la 5,1% anul trecut. Pentru 2022 se prognozează o reducere a deficitului la 4,7%.

Pe de altă parte, Finanțele au ieșit pe piețele internaționale cu emisiuni de euroobligațiuni care au diverse scadențe. Se așteaptă ca statul român să se împrumute cu mai multe miliarde de euro.

Perechea euro/dolar creștea miercuri la 1,1865 – 1,1897 dolari, evoluție datorată marcărilor de profit care au urmat după raliul apreciativ al monedei americane.

La noi, cursul dolarului a scăzut de la 4,1629 la 4,1372 lei, minimul ultimelor două săptămâni.

Moneda elvețiană se aprecia la 1,103 – 1,109 franci/euro iar cursul creștea de la 4,4347 la 4,4524 lei.

În schimb, media lirei sterline a scăzut de la 5,7576 la 5,7192 lei, mai jos cu circa opt bani față de începutul săptămânii.

Prețul gramului de aur a continuat să scadă, de la 231,6833 la 231,0969 lei. Evoluția s-a datorat în principal deprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua în culoarul 1.732 – 1.742 dolari, valori apropiate de cele de marți.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât miercuri de la 1,66 la 1,65%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,71%, valoarea stabilită marți, iar cel la 12 luni la 1,75%.

În condițiile în care bitcoin nu a reușit să revină peste pragul de 60.000 dolari, care a fost atins ultima dată la jumătatea lui martie, cotațiile monedei digitale coborau miercuri la 55.800 – 58.600 dolari.

Criptomoneda ar putea suferi scăderi semnificative în viitor, după ce China grăbește lansarea „yuanului digital”, care va putea fi utilizat și pe plan internațional, întărind astfel poziția statului asiatic la nivel planetar.

La rândul lor, Rezerva Federală americană, Banca Centrală Europeană sau Banca Japoniei au anunțat că pregătesc schimbarea bancnotelor la purtător cu monede digitale.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 983 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Spania - 900 locuri de muncă pentru: muncitor agricol;

Norvegia - 37 locuri de muncă pentru: medic, măcelar, dezosator, ortodont, zidar/faianţar;

Olanda - 20 locuri de muncă pentru: culegător căpşuni, zmeură şi praz;

Finlanda - 10 locuri de muncă pentru: lucrător în sere şi ferme de flori şi vegetale, îngrijitor animale;

Austria - 6 locuri de muncă pentru: femeie de serviciu; vânzător îngheţată, ajutor bucătar, chef bucătar;

Germania - 4 locuri de muncă pentru: şofer de camion;

Belgia - 2 locuri de muncă pentru: leader în domeniul angajament clienţi (coordonator compartiment);

Italia - 2 locuri de muncă pentru: dezvoltator Java în domeniul Software - Defined Network Controllers, asistent senior ICT (infrastructura IT - asistent sistem);

Malta - 2 locuri de muncă pentru: tehnician frigotehnist.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Creșterea rapidă a economiei americane, care ar putea fi însoțită de o majorarea rapidă a inflației, ce ar obliga Rezerva Federală să mărească mai repede dobânda sa cheie, a avut ca efect o înmulțire a plasamentelor în dolari.

Această evoluție a afectat piața valutară locală, după înmulțirea ieșirilor de capital străin și majorarea cererii comerciale.

Cursul euro a atins la sfârșitul lui martie noul său maxim istoric de 4,9251 lei. Primele ședințe din aprilie au fost mai calme iar media a fost stabilită luni la 4,9161 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au efectuat în culoarul 4,914 – 4,92 lei, cu închiderea la 4,915 lei.

Leul ar putea să recupereze din pierderile suferite luna trecută, după ce premierul Florin Cîțu a afirmat luni că România ar putea ajunge la sfârșitul lunii iulie la 10 milioane de persoane vaccinate, evoluție care ar permite o redeschidere în totalitate a economiei.

Analiștii de la BCR observau în buletinul de informare al băncii că BNR „nu este îngrijorată de deprecierea recentă a leului deoarece moneda naţională a pierdut mai puţin de 0,5% în acest an, cu impact minor asupra inflaţiei. Estimarea noastră de curs de schimb pentru finalul acestui an este 4,95”. Evoluția are loc în condițiile în care „activitatea economică a încetinit la 88% din media unei luni normale pre-criză în primele patru săptămâni din martie, de la 92% în februarie”, cum precizează analiza BCR.

Vinerea trecută, Departamentul american al Muncii a anunțat crearea în martie a 916.000 noi slujbe, exceptând cele din domeniul agricol, și o scădere a ratei șomajului de la 6,2% în februarie la 6%, date care au accelerat cererea de dolari.

Evoluția s-a datorat progresului rapid al vaccinării și a planului Biden de susținere a economiei americane în valoare de 1.900 miliarde dolari și pe noul proiect de investiții al Administrației de la Casa Albă în infrastructură și protejarea mediului, cu o valoare de 2.300 miliarde dolari, care ar urma să fie completat până la 4.000 miliarde dolari prin investițiile corporațiilor.

În piața locală, media dolarului a urcat de la 4,1570 la 4,1969 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,1871 lei.

Cursul monedei elvețiene a fluctuat între 4,4216 și 4,4513 lei, cea de luni fiind anunțată la 4,4304 lei.

După o creștere la 5,7864 lei, media lirei sterline a scăzut vinerea trecută la 5,7656 lei, dar la începutul acestei săptămâni a urcat la 5,8021 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut în prima parte a perioadei la 227,4991 lei însă a crescut la sfârșitul ei la la 232,3158 lei, după revenirea unciei peste pragul de 1.700 dolari

Piața monetară a fost calmă, iar dobânzile interbancare nu au cunoscut modificări importante. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) pentru trimestrul al doilea a fost calculat de BNR la 1,67%.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a început săptămâna la 1,66%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,72% iar indicele ROBOR la 12 luni la 1,76%.

Bitcoin a încercat în fiecare zi, fără succes, să treacă peste pragul de 60.000 dolari. Moneda digitală fluctua la începutul săptămânii între 56.800 și 59.200 dolari.

Analiza cuprinde perioada 30 martie – 5 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu