Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut la 3.395 lei în luna ianuarie a acestui an, mai mic cu 225 lei (-6,2%) faţă de luna precedentă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri. Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.549 lei, cu 357 lei (-6%) mai mic decât în luna decembrie 2020.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (8.107 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.732 lei).

În prima lună a acestui an, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2020 de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice, precizează INS.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net, între 16% şi 24%, s-au înregistrat în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun, transporturi pe apă, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, industria metalurgică, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

Pe de altă parte, cele mai importante creşteri ale câştigului salarial mediu net, de 5,4%, s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+5,4%), ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite).

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: în sănătate şi asistenţă socială (-2,6%), în administraţie publică (-1,3%), respectiv în învăţământ (-1,1%).

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,4% pentru luna ianuarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi 92,6% faţă de luna precedentă.

Sursa www.agerpres.ro

Evoluția leului a continuat și miercuri să fie influențată de factorii externi, în special de nivelul ridicat al aversiunii față de risc. Cursul euro a crescut de la 4,8849 la 4,8863 lei, al șaselea record consecutiv, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,884 – 4,888 lei. Marți, BCE a stabilit o cotație a euro de 4,8870 lei.

Euro se apropie rapid de pragul de 4,89 lei care a fost anticipat de Comisia Națională de Prognoză, în raportul său de iarnă, drept valoare medie a întregului an.

Miercuri, euro a rămas stabil față de moneda americană, fluctuând între 1,1869 și 1,1905 dolari, în ajunul unei reuniuni a Băncii Centrale Europene, al cărei mesaj va fi urmărit cu atenție de piață, în condițiile în care randamentele obligațiunilor din zona euro au cunoscut creșteri.

După scăderea de marți la 4,1036 lei, cursul dolarului a urcat la 4,1084 lei.

Marțea și miercurea viitoare urmează să se întâlnească conducerea Rezervei Federale americane, atenția fiind îndreptată către declarațiile care vor face referiri la posibilitatea supraîncălzirii economiei SUA, implicit creșterea inflației.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,103 – 1,108 franci/euro, iar media ei a urcat de la 4,4070 la 4,4146 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,6953 la 5,7063 lei, după ce indicele care măsoară încrederea antreprenorilor britanici a crescut la maximul ultimelor 12 luni. O medie mai mare, de 5,7166 lei, a fost atinsă în februarie 2020.

Temerile privind majorarea inflației la nivelul economiei mondiale, în special a celei din Statele Unite, a provocat creșterea unciei la 1.709 – 1.716 dolari, după câteva zile sub pragul de 1.700 dolari. BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 226,1467 lei în creștere față de cel de marți, 224,7611 lei.

Piața monetară și-a găsit echilibrul în ceea ce privește lichiditatea, ceea ce a făcut ca indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să stagneze la 1,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

Moneda poloneză continua să recupereze din terenul pierdut iar media ei se aprecia de la 4,5844 la 4,5718 zloți/euro. În schimb, media celei maghiare se deprecia de la 366,40 la 366,83 forinți/euro.

Bitcoin se apropia de maximul istoric de 58.350 dolari și creștea pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 53.100 – 55.800 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași informează contribuabilii că, în Monitorul Oficial nr. 174 din 19 februarie 2021 a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 203 din 16 februarie 2021 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a "Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate".

Modificarea Declarației 112 a fost necesară datorită apariției următoarelor acte normative:Legea nr. 296/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;Legea nr. 298/2020 pentru completarea Legii nr. 53/2003 Codul muncii;Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene;Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

Formatul electronic al declarației 112 actualizat,este deja disponibil pe portalul ANAF în secțiunea Servicii Online, Declarații electronice/Declarații fiscale.

Reamintim contribuabililor că termenul pentru depunerea declarației este lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru care se plătesc veniturile sau trimestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,2% în luna februarie a acestui an, de la 2,99% în luna ianuarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,8%, mărfurile alimentare cu 2,7%, iar serviciile cu 2,32%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna februarie 2021 comparativ cu luna februarie 2020 au crescut cu 3,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2020- februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (martie 2019 - februarie 2020 ), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,1%", precizează INS.

Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de 2% la sfârşitul primului trimestru din acest an, de 2,2% la finalul trimestrului II şi de 2,4% la sfârşitul trimestrului III. La finalul anului se estimează o inflaţie de 2,5%.

Sursa www.agerpres.ro

După șase ședințe consecutive de creștere, care au dus euro la maximul de 4,8863 lei, joi, odată cu reducerea aversiunii față de risc dar și cu „mici reglaje” apărute la jumătatea zilei, media a scăzut la 4,8854 lei.

Piața locală s-a deschis la 4,886 lei, tranzacțiile realizându-se în culoarul 4,883 – 4,888 lei, minimele fiind atinse în apropierea momentului în care BNR stabilește media zilnică

Euro creștea pe piețele internaționale în culoarul 1,1916 – 1,1974 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,1084 la 4,0832 lei, într-o zi în care s-a desfășurat ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene.

BCE a decis să mențină dobânda sa cheie la 0,5% dar și să crească achizițiile de obligațiuni pentru a preveni majorarea costurilor de finanțare în zona euro.

În privința evoluției perechii euro/dolar unele analize arată că ea ar putea scădea în cursul acestui an până la 1,15 dolari, în cazul în care Rezerva Federală își va normaliza politica monetară iar fundamentele economice din SUA se vor îmbunătății mai rapid decât în zona euro. Există însă și voci care anticipează o creștere la 1,25 dolari/euro, evoluție care va influența și parcursul monedelor de la marginea zonei euro.

Moneda elvețiană fluctua în culoarul 1,106 – 1,11 franci/euro iar media ei a scăzut de la 4,4146 la 4,4142 lei.

Creșterea lirei sterline s-a temperat joi iar media a alunecat de la 5,7063 la 5,7012 lei.

Reducerea plasamentelor în monedă americană a fost însoțită de creșterea celor în metal galben, iar uncia a urcat la 1.732 – 1.740 dolari. Această evoluție a făcut ca prețul gramului de aur să urce de la 226,1467 la 227,7951 lei.

Joi, a fost a treia zi consecutivă în care piața monetară și-a găsit echilibrul în ceea ce privește lichiditatea, ceea ce a făcut ca indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să stagneze la 1,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74% iar indicele la 12 luni la 1,75%.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia de la 4,5718 la 4,5805 zloți/euro iar a celei maghiare se aprecia de la 366,83 la 366,12 forinți/euro.

Bitcoin își continua creșterea pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 54.300 – 56.800 dolari.

Actualul trend ar putea duce moneda digitală peste pragul de 60.000 dolari, după ce aceasta a crescut de la începutul anului trecut cu 624%.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un subprogram de sprijin pentru fermieri în cadrul programului IMM Invest - Agro IMM Invest.

Pe agenda şedinţei, proiectul figurează ca proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM Invest România, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din OUG 42/2020.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată: "Comparativ cu programul IMM Invest România, unde beneficiarii ce activează în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar pot primi garanţii de stat şi subvenţionarea pe o perioadă de 8 luni a dobânzilor şi integrală a comisioanelor de administrare şi de risc, prin subprogramul Agro IMM Invest este acordat suplimentar un grant în valoare de 10% din creditul acordat".

"Decizia de a acorda un grant beneficiarilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorul alimentar are în vedere importanţa deosebită pe care o au aceste ramuri de activitate în asigurarea securităţii alimentare în condiţiile restricţiilor de circulaţie extraordinare impuse ca urmare a pandemiei cu virusul SARS- CoV- 2", se spune în document.

Sursa www.agerpres.ro