Marți, 16 februarie, la sediul central din municipiul Călărași al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, în cadrul unei conferințe de presă, Liviu Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud Muntenia, a semnat două contracte de finanțare alături de Sandu Manea, primarul comunei Gurbănești și Costel Boitan, primarul comunei Valea Argovei, prin care infrastructura școlară din cele două unități administrativ - teritoriale primește finanțare din Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în cadrul Axei prioritare 10 - „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale”, Prioritatea de investiții 10.1 - „Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare”, Obiectiv specific 10.1 – „Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii şi învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului”, Operațiunea B – „Învățământ obligatoriu”.

Administrația din Gurbănești, județul Călărași a obținut fonduri nerambursabile pentru proiectul „Reabilitare, modernizare, extindere (desființare corpuri C2 si C3), dotare Școala Gimnazială Nr. 1, sat Gurbănești – Comuna Gurbănești – Județul Călărași” ce va fi implementat în 93 de luni, în perioada 25 februarie 2016 – 30 octombrie 2023. Obiectivul general al proiectului îl constituie creșterea condițiilor din Școala Gimnazială nr. 1 din satul Gurbănești, în vederea îmbunătățirii performanțelor elevilor și reducerii ratei de abandon școlar din comună. Cei 90 de elevi, profesori și personal auxiliar vor beneficia de reabilitarea a cinci săli de clasă și trei laboratoare, complet utilate, extinderea cu o anexă care va cuprinde sală de sport, vestiare și grupuri sanitare până la o suprafață de 535,53 mp, necesară pentru buna desfășurare a orelor de educație fizică. Bugetul proiectului are o valoare totală de 6.553.057,77 lei, din care peste 2,73 milioane de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă din FEDR, peste 418 mii de lei sunt fonduri de la Bugetul de Stat, iar contribuția beneficiarului se ridică la aproape 3,34 milioane de lei.

Comuna Valea Argovei din județul Călărași va beneficia de finanțare Regio pentru proiectul „Reabilitare, modernizare, extindere (prin desființare corp Anexa C2) și dotare Școala Gimnazială nr.1 - Comuna Valea Argovei (Corp A și Corp B) - Județul Călărași”, al cărui obiectiv general îl reprezintă îmbunătățirea condițiilor din unitatea de învățământ, în vederea creșterii performanțelor elevilor și a reducerii abandonului școlar, prin reabilitarea a trei săli de clasă și a două laboratoare complet utilate corpul de școală existent, ce va deservi peste 200 elevi din Valea Argovei. Corpul de școală va fi extins până la o suprafață de 677,50 mp, cu încăperi noi având funcțiuni de grupuri sanitare, cameră de depozitare pentru produse perisabile, spații cu destinație administrativă, centrală termică și magazie. Finalizarea investiției va conduce la scăderea ratei de abandon școlar în localitate, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii sub 10% și creșterea ratei de absolvire în vederea integrării pe piața muncii și diminuării ulterioare a indicelui sărăciei (IDUL). Proiectul, cu o durată de implementare de 91 de luni în perioada 1 martie 2016 – 30 septembrie 2023, are o valoare totală a bugetului de 4.909.824,82 lei, din care peste 3.8 milioane de lei reprezintă contribuția FEDR, peste 587 de mii de lei este finanțarea de la Bugetul de Stat și 480 de mii de lei este contribuția beneficiarului.

Până la această dată, la nivelul regiunii de dezvoltare Sud – Muntenia au fost transmise 2.076 cereri de finanțare care au o valoare totală de 20,39 miliarde de lei, solicitând fonduri publice de peste 14,31 miliarde de lei. Pentru 792 dintre ele au fost semnate contracte de finanțare în valoare totală de 8,17 miliarde de lei și fonduri nerambursabile solicitate de aproape 6,93 miliarde de lei. Sumele includ și aplicația al cărui beneficiar unic este ANCPI, în cadrul Axei prioritare 11 – „Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru şi cartea funciară”, și care are o valoare totală de aproape 1,44 de miliarde de lei, respectiv o valoare nerambursabilă de peste 1,22 miliarde de lei.

La nivelul județului Călărași au fost transmise 198 de aplicații cu o valoare totală la depunere de peste 2,1 miliarde de lei și fonduri nerambursabile solicitate de 1,58 miliarde de lei. Pentru 65 dintre ele s-au semnat contracte de finanțare Regio, ce însumează o valoare totală de peste 485 de milioane de lei și care solicită fonduri publice în valoare de 425 de milioane de lei. Pentru realizarea investițiilor POR în infrastructura educațională, în județul Călărași au fost depuse 11 cereri de finanțare care au avut un buget cu o valoare totală de 61 de milioane de lei, din care valoarea fondurilor solicitate a fost de peste 53,6 milioane de lei. Au fost semnate nouă contracte de finanțare cu o valoare totală de 485,25 milioane de lei, ce au solicitat 425,51 milioane de lei - fonduri nerambursabile din FEDR și Bugetul Național.

ADR Sud Muntenia este Organism Intermediar pentru Regio și are responsabilități delegate pentru implementarea acestui program. Mai multe detalii despre posibilitățile de finanțare din Regio puteți obține contactând experții Serviciului Helpdesk: 0242/331.769, 0242/315.009, 0728/026.708, fax: 0242/313.167, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Dorința BNR de a ține sub control cursul euro/leu, se manifestă de la începutul anului.

Stabilitatea este dorită atât pentru a nu crea presiune atât în rândul populației, românii fiind foarte sensibili la mișcările cursului, dar și a companiilor, încrederea managerilor având de suferit în cazul unei volatilități mai mari.

Fluctuațiile cursului monedei unice s-a limitat la 4,8740 – 4,8745 lei, chiar dacă marți dimineață pe piețele asiatice cotația a alunecat până la 4,866 lei. Tranzacțiile s-au realizat pe parcursul săptămânii între 4,873 și 4,88 lei iar media de vineri a fost stabilită la 4,8743 lei.

Perechea euro/dolar s-a menținut peste pragul de 1,20 dolari și a fluctuat vineri în culoarul 1,2082 – 1,2135 dolari, cu piețele americane închizându-se la 1,2120 dolari

Această evoluție a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,0514 la 4,0194 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,0259 lei.

Pe termen lung, o analiză a Danske Bank prognozează o scădere a euro la 1,16 dolari. La această evoluție un rol important revine rapidității cu care se va recupera economia, fragilizată de pandemie. În acest caz există o diferență majoră între ritmul de vaccinare din SUA și cel din Europa, datorită birocrației de la Bruxelles.

Moneda elvețiană s-a apreciat la finalul perioadei la 1,079 – 1,081 franci/euro, iar media ei a urcat de la 4,4973 la 4,5138 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,5101 lei.

Analiștii de la Rabobank estimează că eforturile Băncii Naționale a Elveției de depreciere a francului, utilizată drept un „refugiu” în perioadele economice sau politice tensionate, vor avea efect în partea a doua a anului iar cotațiile ar putea crește la 1,10 franci/euro la finalul lui 2021.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,5449 la 5,6666 lei și a încheiat perioada la 5,5516 lei.

Conform datelor INS, preţurile de consum au crescut în ianuarie cu 1,3% comparativ decembrie 2020, iar rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2020 – ianuarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2019 – ianuarie 2020), calculată pe baza IPC, a urcat la 2,6% de la 2,3% în ultima lună din 2020.

În aceste condiții dobânzile la depozite oferite de bănci continuă să se afle în teritoriu negativ, influențate de minimul istoric de 1,255 al ratei cheie a BNR.

După o săptămână de stabilitate, indicii ROBOR au crescut vineri, dar se mențin la valori care se mai înregistrau la sfârșitul lui septembrie 2017.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 1,54 la 1,55%. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 1,62 la 1,63% iar cel la 12 luni de la 1,73 la 1,74%

Efectele anunțului făcut luni de compania Tesla că a investit 1,5 miliarde dolari în bitcoin a făcut ca moneda digitală să atingă duminică pe platforma WorldCoinIndex un nou record: 49.350 dolari.

La creșterea actuală a contribuit și anunțul privind lansarea de către managerul de active BlackRock a contractele futures pe bitcoin.

Analiza cuprinde perioada 8 – 12 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Dorința BNR de a ține sub control cursul euro/leu, s-a manifestat în ultimele luni ale lui 2020 și a continuat de la începutul acestui an.

Stabilitatea este dorită pentru a nu crea presiune atât în rândul populației, românii fiind foarte sensibili la mișcările cursului, dar și a companiilor, încrederea managerilor având de suferit în cazul unei volatilități mai mari.

Fluctuațiile cursului monedei unice s-a limitat la 4,8740 – 4,8745 lei, chiar dacă la începutul perioadei cotația a alunecat pe piețele asiatice până la 4,866 lei. Tranzacțiile s-au realizat constant între 4,873 și 4,88 lei iar media de luni a „urcat” de la 4,8743 la 4,8745 lei.

Perechea euro/dolar s-a menținut peste pragul de 1,20 dolari. Luni, când piețele asiatice erau închise cu prilejul Noului an lunar iar cele din Statele Unite cu ocazia „Zilei Președintelui”, moneda unică a urcat la 1,2117 – 1,2146 dolari, iar media monedei americane a coborât la 4,0179 lei, de la un maxim de 4,0514 lei, la debutul intervalului.

Pe termen lung, o analiză a Danske Bank prognozează o scădere a euro la 1,16 dolari. La această evoluție un rol important revine rapidității cu care se va recupera economia zonei euro, fragilizată de diferențele între ritmul de vaccinare mai eficient din SUA și cel lent din Europa, datorită birocrației de la Bruxelles.

Moneda elvețiană s-a mișcat între 1,079 și 1,084 franci/euro, iar media ei a urcat de la 4,4973 la 4,5138 lei, cea de luni fiind stabilită la 4,5101 lei.

Analiștii de la Rabobank estimează că eforturile Băncii Naționale a Elveției de depreciere a francului, utilizată drept un „refugiu” în perioadele economice sau politice tensionate, vor avea efect în partea a doua a anului iar cotațiile ar putea crește la 1,10 franci/euro la finalul lui 2021.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,5449 la 5,5881 lei, creșterea datorându-se faptului că în Regatul Unit au fost vaccinate mai mult de 15 milioane de persoane.

Conform datelor INS, preţurile de consum au crescut în ianuarie cu 1,3% comparativ decembrie 2020, iar rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2020 – ianuarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2019 – ianuarie 2020), calculată pe baza IPC, a urcat la 2,6% de la 2,3% în ultima lună din 2020.

În aceste condiții dobânzile la depozite oferite de bănci continuă să se afle în teritoriu negativ, influențate de minimul istoric de 1,25% al ratei cheie a BNR iar indicii ROBOR se mențineau la valori care se mai înregistrau la sfârșitul lui septembrie 2017.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, se situa la 1,54%. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, se plasa la 1,62% iar cel la 12 luni la 1,73%.

Efectele anunțului făcut luni de compania Tesla că a investit 1,5 miliarde dolari în bitcoin a făcut ca moneda digitală să atingă duminică pe platforma WorldCoinIndex un nou record: 49.714 dolari, pentru ca marcările de profit de luni să coboare cotațiile la 46.000 – 49.000 dolari

La creșterea actuală a contribuit și anunțul privind lansarea de către managerul de active BlackRock a contractele futures pe bitcoin.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 15 februarie, demarează Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021, sub sloganul: “APIA ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR! EXPERIENȚĂ, IMPLICARE, PROFESIONALISM / Depune Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021!”

Deoarece siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Leul continuă să rămână indiferent la mișcările de curs din regiune, unde se manifestă o tendință de apreciere comparativ cu începutul anului. Menținerea unei cereri ridicate a provocat depășirea de către bitcoin a pragului de 50.000 dolari, echivalentul a mai mult de 200.000 lei!

Marți, tranzacțiile se realizau în „clasicul” culoar 4,873 – 4,878 lei iar media euro a urcat de la 4,8745 la 4,8747 lei.

Euro a beneficiat de reducerea aversiunii față de risc și a urcat la 1,2127 – 1,2169 dolari. Investitorii erau mai optimiști în ceea ce privește redresarea economică globală, după majorarea cererii de materii prime. Pe de altă parte, programul de ajutor economic al administrației Biden, în valoare de 1.900 miliarde dolari, ar putea produce supraîncălzirea economiei americane, motiv de a scăpa de dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,0179 la 4,0073 lei.

Moneda elvețiană fluctua între 1,079 și 1,08 franci/euro iar cursul ei a urcat de la 4,5101 la 4,5147 lei.

Optimismul reducerii măsurilor anti-pandemice din Marea Britanie unde au fost vaccinate peste 15 milioane de persoane a stimulat încrederea în lira sterlină, care a atins maximul ultimelor nouă luni față de euro, respectiv a ultimilor trei ani față de dolar. La noi, cursul monedei britanice a alunecat de la 5,5881 la 5,5845 lei.

Uncia era stabilă marți pe piețele specializate, unde cotațiile erau de 1.817 – 1.825 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 235,0131 la 235,0808 lei.

În piața monetară se observau mici reglaje ale dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a revenit de la 1,54 la 1,55%, în timp ce indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,62% iar cel la 12 luni a scăzut de la 1,73 la 1,72%.

Relaxarea unor restricții sanitare din Polonia au avut ca efect aprecierea monedei locale în ultimele zile. Media monedei poloneze a fost stabilită marți la 4,4891 zloți/euro iar cea maghiară s-a întărit de la 359,12 la 357,65 forinți/euro.

Bitcoin a depășit marți, în premieră, pragul de 50.000 dolari pe platforma WorldCoinIndex. Moneda digitală a crescut de la 47.000 la 50.410 dolari, după care a coborât spre 49.000 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Bugetul Ministerului Agriculturii nu include suma de un miliard de lei necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate iar situaţia catastrofală în care aceştia au ajuns îi vor împinge către măsuri extreme, atrage atenţia Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.

În acest sens, Alianța pentru Agricultură și Cooperare adresează reprezentanților Guvernului următoarea scrisoare de protest:

“Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură – pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;

 - desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;

 - încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;

 - posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:

 - preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;

 - grad mai mare de sărăcie în rândul populației;

 - nivel ridicat al SOMAJ-ului;

 - creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC! Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

 - aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;

 - aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică 2020.

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate domnule Premier, Stimate domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!”