De la începutul anului, BNR a reglat și reglează constant cotațiile euro, prin vânzări de valută. Intervențiile sunt mai simple având la dispoziție cele 17 miliarde de euro împrumutate anul trecut de Finanțe pe piețele internaționale. Acestor sume li se vor adăuga celor care vor fi primite prin intermediul planului de ajutor al Uniunii Europene.

Prognozele de la ultimul sondaj CFA România, la sfârșitul anului trecut, indicau o valoare medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni de 4,9283 lei/euro, respectiv de 4,9825 lei/euro pentru orizontul de 12 luni. Alți analiști văd la sfârșitul anului un curs în jurul valorii de 4,95 lei/euro, pragul de 5 lei urmând a fi atins în 2022.

La rândul ei, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, anticipează în prognoza sa de iarnă 2021, o medie anuală pentru euro de 4,89 lei/euro în 2021, respectiv una de 4,93 lei/euro în 2022.

În aceste condiții, este posibil ca primăvara să înceapă sub 4,8750 lei, având în vedere că fluctuațiile mediei s-au limitat la 4,8745 – 4,8748 lei, cea de la perioadei analizate fiind stabilită la 4,8746 lei. Tranzacțiile s-au efectuat constant în culoarul 4,873 – 4,879 lei, ceea ce a făcut ca BCE să anunțe vineri o cotație a euro de 4,8758 lei.

Perechea euro/dolar a fluctuat în culoarul 1,2035 – 1,2169 dolari, cotațiile de luni fiind de 1,2092 – 1,2144 dolari.

Chiar dacă procesul de vaccinare din SUA se derulează mai bine decât în Uniunea Europeană, performanțele dolarului ar putea avea de suferit în urma aplicării pachetului de stimulare economică al Administrației Biden, în valoare de 1.900 miliarde dolari, care ar putea provoca o creștere a inflației, în timp ce Rezerva Federală cochetează cu menținerea dobânzii sale cheie la 0 – 0,25% și într-o astfel de ipoteză.

Moneda elvețiană a scăzut la sfârșitul intervalului la 1,086 – 1,092 franci/euro, parte a procesului de depreciere la care recurge Banca Națională a Elveției. Aceasta a făcut ca media să coboare de la 4,5147 lei, marțea trecută, la 4,4703 lei.

Perspectiva eliminării carantinei și campania eficientă de vaccinare din Regatul Unit, au asigurat aprecierea lirei sterline față de euro la maximul ultimului an, creșterea de la începutul anului depășind 4%.

În perioada analizată, cursul monedei britanice a crescut de la 5,5845 la 5,6364 lei.

BNR a reluat, după aproape un an, operațiunile de sterilizare a excesului de lichiditate, pentru a menține dobânzile la un nivel optim, după ce economia a dat semne de redresare mai rapidă în ultima parte a anului trecut. Conform datelor preliminare prezentate de INS, contracția economică din 2020 a fost de 3,9%.

Miercuri, banca centrală a atras depozite în valoare de 4,53 miliarde lei la o dobândă de 1,25% și scadența la 7 zile.

Intervenția BNR a făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,55%, valoare comparabilă cu cea de la sfârșitul lui septembrie 2017. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,63% iar cel la 12 luni se situa la 1,73%.

Bitcoin atinge zilnic noi maxime istorice, capitalizarea ei depășind vinerea trecută pragul de 1 trilion de dolari. Duminică, stimulată de entuziasmul unor companii mari, criptomoneda a atins un record de 58.354 dolari, pentru ca luni, în urma marcărilor de profit, să scadă până la 52.300 dolari.

Analiza cuprinde perioada 15 – 22 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

După decizia BNR din 18 ianuarie de reducere a dobânzii de politică monetară de la 1,50 la 1,25%, indicii ROBOR au cunoscut o scădere semnificativă, în condițiile unei lichidități ridicate, semn că procesul de creditare a economiei nu funcționează la valori optime în ciuda programelor lansate de guvern în perioada de carantină.

Pentru a menține dobânzile la un nivel optim, BNR a hotărât, ca după aproape un an, să reia operațiunile de sterilizare. Miercuri, ea a atras depozite în valoare de 4,53 miliarde lei la o dobândă de 1,25% și scadența la 7 zile.

Intervenția BNR a făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să revină de la 1,54 la 1,55%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,63% iar cel la 12 luni la 1,73%.

În piața valutară, media euro a fost stabilită la 4,8748 lei, la 0,002 bani de maximul istoric atins în septembrie trecut. Transferurile se realizau în culoarul conturat la începutul săptămânii trecute, 4,873 – 4,877 lei.

Perechea euro/dolar fluctua între 1,2035 și 1,2075, cotații apropiate de cele de miercuri, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,0403 la 4,0399 lei.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,082 – 1,083 franci/euro iar media ei a scăzut de la 4,5146 la 4,5014 lei.

Perspectiva eliminării carantinei și campania eficientă de vaccinare, ambele evenimente având ca „vedetă” Regatul Unit, au apreciat lira sterlină la maximul ultimelor circa 11 luni, 1,1454 – 1,1554 dolari, ceea ce a făcut ca media ei să crească de la 5,6090 la 5,6275 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 232,2769 la 231,8421 lei, iar uncia stagna pe piețele specializate în culoarul 1.780 – 1.788 dolari.

Euro scădea în fața altor monede din regiune. Media celei poloneze s-a apreciat de la 4,4998 la 4,4857 zloți/euro iar a celei maghiare de la 359,09 la 358,80 forinți/euro.

Miercuri, bitcoin a depășit record după record, cel mai ridicat preț fiind de 52.632 dolari. Joi, marcările de profit au provocat o scădere a monedei digitale pe platforma WorldCoinIndex la circa 50.900 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași reamintește că, începând cu data de 08 februarie 2021, a demarat activitatea de eliberare de adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021.

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Până în prezent, Agenția a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM):

1. APIA – BRD - FGCR
2. APIA - CEC Bank - FGCR/FNGCIMM
3. APIA - Credit Agricole - FGCR
4. APIA – Creditcoop - FGCR
5. APIA – Eximbank - FGCR/FNGCIMM
6. APIA – FRGCIP - IFN SA
7. APIA - Intesa SanPaolo - FGCR
8. APIA - Libra Internet Bank - FGCR
9. APIA – OTP - FGCR
10. APIA - Patria Bank - FGCR
11. APIA - Raiffeisen Bank - FGCR
12. APIA – Banca Românească - FGCR
13. APIA -Techcventures - FGCR
14. APIA - Banca Transilvania - FGCR/FNGCIMM
15. APIA – Unicredit - FNGCIMM

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se regăsesc postate pe site-ul instituției www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Deputatul, Constantin Bîrcă, secretarul Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor s-a referit joi în cadrul unei conferinţe de presă la Ordinul ministrului Agriculturii care limitează numărul de porci crescuți in gospodărie, susţinând că acesta document va fi modificat ca urmare a discuţiilor purtate în cadrul comisiei atât cu reprezentanţii fermierilor cât şi cu cei din cadrul MADR.

”Un lucru important care e de actualitate, mă refer la imposibilitatea creşterii în gospodăriile populaţiei a mai mult de 5 porci la îngrăşat. Aş vrea să vă spun că Ordinul care e în vigoare în momentul de faţă nu va avea viaţă lungă pentru că au fost iniţiate discuţii în Comisia de Agricultură cu reprezentanţii fermierilor, cu colegii din minister şi le-am explicat câteva lucruri normale de care, se pare, că se va ţine cont. Dacă în Ordinul existent se vorbeşte de două categorii şi anume gospodăria cetăţenului cu posibilitatea creşterii a 5 porci la îngrăşat, după discuţii s-au introdus 5 capete de porci. Cu alte cuvinte oamenii au voie să facă şi reproducţie în gospodărie, cu obligativitatea înscrierii acestor porci în SNIIA, sistem gestionat de ANSVSA. De asemenea, următoarea categorie din Ordinul existent se referă la creşterea porcilor în scop comercial. Aici vorbim de societăţi de creştere a suinelor dar noi am susţinut şi se pare că în noul Ordin aflat pe site-ul MADR a apărut şi a 3-a categorie şi anume creşterea suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa, în sistem semideschis şi înregistrat în SNIIA.”, a susţinut parlamentarul social-democrat.

Modificarea făcută de MADR vizează aşadar şi introducerea scroafelor în limita celor 5 capete. Astfel nu este interzisă reproducția însă problemele vor apărea atunci când purceaua fată mai mult de 4 purcei, cum se întâmplă destul de des, vânzarea fiind interzisă.

Iată mai jos aveți noile reglementări ce vor intra în vigoare la data de 1 septembrie 2021:

Se stabilesc dimensiunile și tipurile exploataţiilor de creştere a suinelor pe teritoriul României, astfel:

a) exploataţie noncomercială de suine – exploataţie de subzistenţă de creştere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv de maximum 5 capete porci, înregistrate în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.) și care îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate, deţinută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerţului;

b) exploataţie comercială de suine – exploataţie de creștere a suinelor înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, indiferent de numărul de suine, care îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate şi este autorizată sanitarveterinar, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului.

c) exploatație de suine din rasele Bazna și Mangalița care comercializează animale – exploatație de suine cu sistem de creștere semideschis, înregistrată/autorizată sanitar-veterinar, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.), care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate specifice, deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice, valoarea voucherelor de vacanță neconsumate din 2019 și 2020, cumulat, nu depășește 700 de milioane de lei, de aproape 4 ori mai puțin decât a anunțat prim ministrul Florin Cîțu, susțin prin intermediul unei postări pe Facebook reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism. Astfel, voucherele de vacanță emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă.

“Întrebarea pe care ANAT o adresează Guvernului este: mai doriți turism în România?

Ziua de marți, 16 februarie 2021, a fost un nou semnal de alarmă tras de către operatorii economici din domeniul turismului, în speranța că guvernanții, în proverbialul al 12-lea ceas, vor înțelege strigătul disperat după ajutor al acestor oameni, antreprenori și angajați deopotrivă.

Aici nu mai este vorba despre tabere, ci despre oameni care, de aproape un an, se chinuie să supraviețuiască. Oameni care au așteptat, cuminți, să se întâmple ceva.

Prima dată au așteptat să revenim la normal, așa cum au promis autoritățile, întâi în 3 luni, după aceea în 6 luni și tot așa...

După aceea au așteptat să vină vaccinul, speranța salvatoare pentru milioane de oameni și pentru economiile statelor de pe tot mapamondul. Și vaccinul a venit, dar nu suficient de repede și nu suficient, în general!

Au așteptat și ajutor din partea statului căruia i-au plătit, conștiincioși, într-o majoritate covârșitoare, taxe și impozite în fiecare lună. Au crezut că e normal să fie și ei ajutați de stat atunci când erau în impas... nu e normal să fi crezut asta? Iată că nu, au cerut prea mult chiar și când nu au cerut bani, ci simple reglementări care să le facă existența mai ușoară, sau pentru unii, pur și simplu posibilă. Statul a venit cu câteva măsuri bune, mult așteptate de toată lumea, dar gândite global și nu țintit, pentru a sprijini domeniile cele mai afectate. Așa am ajuns în situația ca agenți economici care nu au fost dintre cei mai afectați să beneficieze de sprijin, pentru că “s-au descurcat”, iar cei care chiar aveau nevoie de ajutor să fie lăsăți pe dinafară. Ne referim aici, desigur, la Măsurile 1 și 2, unde profesii precum cea de ghid au fost omise cu totul, iar agențiile de turism încă așteaptă granturile pentru capital de lucru care aveau termen de plată până la finalul anului 2020. Măsura 3 deocamdată se încadrează la categoria glume proaste, așteptăm concluziile DNA. Despre măsurile destinate angajaților nu mai vorbim, agențiile de turism nu au putut beneficia de ele având de lucru, mult și în pierdere, pentru că au fost nevoite să dea înapoi călătorilor banii incasati în avans pentru sejururi.

Statul român a avut în toată această perioadă o disponibilitate de dialog demnă de admirație, însă, din păcate, fără finalitate. S-au consumat sute de ore de discuții cu reprezentanții industriei de turism și, în final, guvernanții au lucrat atât de mult la măsurile de sprijin încât le-au făcut aproape imposibil de accesat. Rămânem cu speranța că măsura despăgubirii de 20% din diferența dintre cifra de afaceri înregiastrată pe 2019 și cea înregistrată pe 2020 vor fi, în sfârșit, o reparație pentru anul de bâlbâieli care tomai se încheie.

Azi discutăm pe toate canalele despre buget și, după toate aceste măsuri, Guvernul a decis că trebuie să mai strângă și el cureaua, gândindu-se să înceapă cu voucherele de vacanță, o cheltuială considerată inutilă în vreme de pandemie, când celelalte state iau, pe rând, măsuri de tăieri de taxe și impozite și de stimulare a consumului de vacanțe pe plan intern, fix prin emiterea de vouchere care să sprijine acest consum sub diferite forme, de la vouchere acordate cetățenilor pentru mese la restaurant, la vouchere de vacanță similare cu cele care au fost acordate în România, pentru a ajuta sectorul HORECA și agențiile de turism.

Dl. Prim-ministru Florin Cîțu a găsit o deja o scuză pentru tăierea voucherelor, spunând că a prelungit valabilitatea voucherelor emise în 2019 si 2020 și că există în acest moment vouchere neconsumate de circa 2.4 miliarde de lei, care pot fi folosite până la sfârșitul anului 2021. În același timp, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei îți pasează reciproc responsabilitatea centralizării datelor. Îl contrazic, însă, chiar datele Ministerului Finanțelor Publice, conform căruia valoarea voucherelor neconsumate din 2019 și 2020, cumulat, nu depășește 700 de milioane de lei, de aproape 4 ori mai puțin. De ce este nevoie de cifre trucate, domnule Prim Ministru? Mai bine spuneți ”Nu credem în turism și gata!”.

Voucherele de vacanță ar fi trebuit privite de Guvern ca o investiție și nu ca o cheltuială de la buget, fiind probabil una dintre cele mai profitabile alocări de fonduri de la buget. Pentru fiecare leu investit în vouchere de vacanță, 0,51 bani se regăsesc în PIB, iar pentru fiecare 64.000 lei se creează și se menține un loc de muncă (sursa: studiu ASE și APET). Făcând un calcul simplu, voucherele de vacanță emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă! Voucherele de vacanță asigură, în mare parte, supraviețuirea și dezvoltarea turismului intern, precum și pregătirea turismului pentru incoming, cumulând circa 30% din vânzările agențiilor de turism specializate pe turism intern. În plus, voucherele de vacanță înseamnă turism fiscalizat, ele putând fi folosite numai în unități de cazare clasificate sau în agenții de turism licențiate.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 226 din 30 decembrie 2020, actualul Guvern și-a asumat continuarea programului acordării voucherelor de vacanță, considerând, la acel moment, că sunt extrem de utile pentru turism. Nu știm exact ce s-a schimbat între timp. Ceea ce știm este, însă, că noi suntem aici ca să le amintim ce au promis și să ne asigurăm că își respectă promisiunile! Susținem acordarea voucherelor de vacanță pentru bugetari și stimularea acordării lor în mediul privat prin acordarea de facilități fiscale!

Granturi – NU!

Despăgubiri – NU!

Vouchere de vacanță – NU!

Întrebarea pe care ANAT o adresează Guvernului este: mai doriți turism în România?”, se mai arată în mesajul postat pe Facebook.

Economia românească s-a contractat cu 3,9% anul trecut, iar în ultimul trimestru din 2020 PIB-ul a scăzut cu 1,5% faţă de acelaşi trimestru din 2019, potrivit datelor semnal publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform INS, în trimestrul IV 2020, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 5,3%, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2019 a înregistrat o scădere cu 1,7%. Pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut, în trimestrul IV 2020, a înregistrat o scădere cu 1,5%.

În anul 2020, comparativ cu anul 2019, Produsul Intern Brut s-a redus cu 3,9%.

"Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial ca urmare a includerii estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2020 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2020, publicată în comunicatul de presă nr. 10 din 12 ianuarie 2021. Astfel: rezultatele trimestrului I 2020, comparativ cu trimestrul IV 2019, au fost revizuite de la 100,0% la 100,2% ; rezultatele trimestrului III 2020, comparativ cu trimestrul II 2020, au fost revizuite de la 105,8% la 106,1%", precizează INS.

sursa www.agerpres.ro