Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie - decembrie 2021, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1109,70 mil. lei, cu 38,50 mil. lei mai mult față de programul stabilit de ANAF, gradul de realizare a programului fiind de 103,59 %.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 420,32 mil.lei, mai mult cu 9,89 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 102,41 %;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 468,98 mil. lei mai mult cu 18,84 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 104,45 % ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 15,26 mil.lei, mai mult cu 1,50 mil.lei față de suma programată, gradul de realizare fiind de 110,93 % ;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 205,14 mil. lei, mai mult cu 7,12 mil.lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 103,60 %.

În această perioadă,s-a rambursat către contribuabili TVA în suma de 121,46 mil.lei.

Ministerul Finanţelor vine în ajutorul mediului de afaceri, care se confruntă în această perioadă cu o acută lipsă de lichiditate, şi în anul fiscal 2022, prin prelungirea de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HORECA pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Concomitent s-a prevăzut şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Proiectul de act normativ mai prevede reglementări în privinţa comerţului online, flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată şi reglementări ale unor dispoziţii din Codul de procedură fiscală.

În ceea ce priveşte Codul de procedură fiscală modificările vizează:

1. Flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată prin crearea posibilităţii depunerii cererii de eşalonare şi de către debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, condiţia fiind ca până la data emiterii deciziei de eşalonare aceştia să iasă din procedura de insolvenţă. Totodată, se creează posibilitatea acordării eşalonării la plată şi pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eşalonarea la plată reprezintă un real sprijin.

2. Încetarea obligaţiilor declarative pe perioada inactivităţii sau a suspendării activităţii pentru contribuabilii care au înscrisă în registrul comerţului menţiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, îşi menţin obligaţiile declarative sau care pot obţine un regim de declarare derogatoriu la cerere, cum este cazul profesiilor liberale.

3. Reglementarea expresă a modalităţii de restituire a impozitului pe dividende în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, rezultă sume de restituit de la buget. Măsura este necesară pentru că, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează doar modalitatea de restituire a impozitului pe dividende în situaţia în care societatea efectuează distribuiri de dividende parţiale în cursul anului, dividendul şi impozitul fiind achitate, fără ca textul să reglementeze şi situaţia în care dividendul este distribuit, dar acesta nu este plătit şi, pe cale de consecinţă, nu este plătit nici impozitul.

4. Reglementarea expresă a obligaţiei de raportare (furnizare de informaţii) a contribuabililor/plătitorilor care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacţiilor on-line (piaţă on-line, platformă, portal, alte mijloace). Măsura are scopul de a identifica şi impozita persoanele fizice care comercializează produse în mediul on-line, fără a fi înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe şi fără a declara veniturile obţinute din această activitate. De asemenea, natura informaţiilor, periodicitatea, precum şi modelul declaraţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.

În ceea ce priveşte Codul Fiscal modificările vizează:

a) Instituirea obligaţiei notarilor publici de declarare a tranzacţiilor din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Măsura are în vedere situaţiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietăţile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii şi au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în condiţiile în care aceştia erau obligaţi la plata impozitului pe venitul din activităţi independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligaţii declarative se urmăreşte identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacţii cu proprietăţi imobiliare şi care, cu toate că îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situaţii prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.

b) Modificarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce priveşte autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorităţii Vamale Române, urmând ca stabilirea competenţelor, procedurilor şi condiţiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi, importatorilor autorizaţi să se realizeze prin ordin al ministrului Finanţelor, la propunerea preşedintelui Autorităţii Vamale Române.

c) Stabilirea unui nou termen-limită, respectiv 31 decembrie 2022, până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Măsura este necesară pentru evitarea sancţionării operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, pentru nerespectarea obligaţiei de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, în condiţiile în care obligaţia nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive neimputabile acestora.

Proiectul de act normativ este publicat pe site MF la rubrica Transparenţă decizională.

Biroul de relaţii cu mass-media

Cursul euro/leu a fost stabil la jumătatea săptămânii, menținându-se în culoarul conturat în septembrie trecut. Euro a crescut insesizabil, de la 4,9440 la 4,9443 lei.

Analiștii care au participat la sondajul realizat în decembrie de CFA România anticipează deprecierea leului în cursul acestui an. Începerea de către BNR a procesului de înăsprirea politicii sale monetare și intrarea fondurilor din PNRR au făcut ca nivelul anticipațiilor să se reducă față de prognozele din noiembrie.

Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni a fost de 5,0284 lei/euro față de 5,0517 lei/euro la precedentul sondaj. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0859 lei/euro, comparativ cu 5,1145 lei/euro în noiembrie. Cea mai mică valoare estimată pentru un orizont de 12 luni a fost de 4,97 lei/euro.

Perioada în care s-au achitat taxele și impozitele la bugetul de stat de către companii a menținut stabil nivelul dobânzilor interbancare. Începând de miercuri au apărut mici modificări ale indicilor ROBOR, care se situează la valori comparabile cu cele din martie 2020.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 3,05 la 3,06%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,21% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a revenit de la 3,29 la 3,30%.

Piețele așteptau miercuri declarațiile oficialilor Fed de la finalul întâlnirii de politică monetară. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1276 – 1,1311 dolari, după scăderea de marți la 1,1263 dolari, minimul ultimei luni. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3816 la 4,3840 lei.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 4,7642 la 4,7621 lei iar a celei britanice a urcat de la 5,9008 la 5,9238 lei.

Prețul gramului de aur a continuat să crească, de la 258,9166 la 260,3177 lei, după ce uncia a urcat la 1.844 – 1.849 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,5920 zloți/euro iar a celei maghiare se aprecia ușor la 359,65 forinți/euro.

Bitcoin fluctua miercuri între 36.590 și 38.175 dolari, după scăderea de luni până la 32.970 dolari, cu mai mult de 50% față de valorile din noiembrie, când cotațiile au depășit 69.000 dolari.

Ether a atins la începutul săptămânii un minim de 2.160 dolari. Miercuri cotațiile fluctuau între 2.420 și 2.550 dolari.

Această evoluție este pusă pe seama începerii de către Fed a procesului de înăsprire a politicii monetare.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 404 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 272 locuri de muncă pentru: lucrător în amenajarea expoziţiilor şi a magazinelor; tâmplar (fabricare şi asamblare mobilier de expoziţie şi de magazin); magazioner; operator maşini si sisteme (tehnologia de prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice); lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei/ fabricarea fibrei de sticla; tăietor de carne şi lucrător în producţie;

Norvegia - 96 locuri de muncă pentru: tâmplar; faianţar; mecanic auto; betonist; schelar; electrician; croitor; şofer autobuz; vopsitor auto; vopsitor; şofer; agent curăţenie; agent curăţenie;

Finlanda - 17 locuri de muncă pentru: muncitor asamblare; muncitor în industria alimentară;

Estonia - 7 locuri de muncă pentru: sudor; tăietor lemne;

Franţa - 7 locuri de muncă pentru: farmacist; sudor; mecanic utilaje agricole;

Polonia - 3 locuri de muncă pentru: măcelar abator vită;

Malta - un loc de muncă pentru: ofiţer de program;

Olanda - un loc de muncă pentru: tâmplar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

La sfârşitul lunii decembrie 2021, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,69%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp şi mai mică cu 0,69 pp decât cea din luna decembrie a anului 2020.

Numărul total de şomeri la finele lunii decembrie 2021 a fost de 234.757 de persoane, mai mic cu 3.130 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 59.651 au fost şomeri indemnizaţi şi 175.106 șomeri neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 2.994 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 6.124 persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii decembrie se prezintă astfel: 71.404 şomeri provin din mediul urban şi 163.353 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (61.064), urmaţi de cei cu vârstă între 50 si 55 ani (48.900), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (12.416).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,82%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 30,39% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,16 %.

Consultările online cu entitățile publice și private, implicate în elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027 (PNS), au continuat marți, 25 ianuarie, pe tema fișelor de intervenții privind plățile directe si sprijinul cuplat, sub coordonarea ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian CHESNOIU.

”Una dintre principalele modificări pe care le avem în vedere pentru Planul Național Strategic vizează eficientizarea acordării subvențiilor pentru pajiști, în sensul condiționării acestora de numărul de animale. Astfel, plata pe suprafață va fi realizată doar pentru cei care asigură încărcătura de animale, având în vedere că, din experiența perioadei anterioare de programare, suprafața de pajiști introdusă la plată a crescut, concomitent cu scăderea efectivului de animale. Este important să nu pierdem din vedere faptul că pășunile sunt destinate creșterii animalelor”, a afirmat ministrul CHESNOIU.

În cadrul discuțiilor la care au participat aproximativ 100 de persoane interesate, au fost prezentate noile definiții ale activității agricole, numărul de hectare eligibile, dar și alocările financiare, conform noilor reglementări prevăzute de Regulamentele PAC post 2020.

Participanții și-au exprimat punctele de vedere cu privire la plățile directe și la sprijinul cuplat, bazate pe experiența actualului exercițiu financiar, precum și pe lecțiile învățate, astfel încât noile reglementări din PNS să reflecte nevoile actuale identificate în spațiul rural românesc.

La reuniune au mai participat Sorin Moise - secretar de stat, Daniela REBEGA - director general al Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AMPNDR), Elena TATOMIR – director general al Direcției Generale Politici Agricole, Maria TOMA – director al Direcției Politici în Zootehnie, Cristiana CONSTANTINESCU - director în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Agricole (AFIR), Cornel Constantin Turcescu - Director General Adjunct Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA), precum și experți ai APIA, AFIR, ai unor organizații importante din zona dezvoltării rurale și agriculturii.

Sursa text și foto www.madr.ro