Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operațional Regional (POR) a publicat joi, 3 martie 2022, Ghidul Solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte POR/8/8.1/B/3/7 regiuni, din cadrul Axei prioritare 8 – „Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale”, Prioritatea de investiții 8.1 – „Investițiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional şi local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreare, precum şi trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale”, Obiectivul specific 8.2 – „Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate”, Operațiunea B - „Centre comunitare integrate”, aprobat prin Ordinul MDLPA nr. 336/02.03.2022.

Documentul conține informațiile specifice necesare în vederea lansării apelului de proiecte POR/8/8.1/B/3/7 regiuni, referitoare la specificul proiectelor, modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, condițiile de eligibilitate, criteriile de evaluare, descrierea etapelor de verificare, evaluare și contractare a proiectelor. De asemenea, sunt incluse instrucțiuni de completare de către solicitanți a Cererii de finanțare.

Aplicațiile pot fi transmise electronic, prin intermediul aplicației MySMIS începând cu data de 10 martie 2022, ora 12:00, până în data de 10 mai 2022, la ora 12:00.

Cel de-al treilea apel de proiecte pentru finanțarea centrelor comunitare integrate va fi de tip necompetitiv, cu termen-limită de depunere, și se adresează solicitanților de finanțare care se regăsesc pe lista celor 139 de comunități cu tip de marginalizare peste medie și severă (Anexa 14 la Ghidul specific), care constituie comunitățile supuse intervențiilor de tip soft privind serviciile comunitare integrate.

Ghidul Solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte POR/8/8.1/B/3/7 regiuni poate fi consultat pe site-ul dedicat implementării POR în regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia, 2014-2020.adrmuntenia.ro, secțiunea Program > Axe > Axa 8, titlul „8.1.B - Centre Comunitare Integrate” > „Apelul 3”, link: https://2014-2020.adrmuntenia.ro/index.php/download_file/article/1730/Ghid-anexe-8-1-B-CCI-apel-3-POR.rar, sau pe site-ul AM POR, inforegio.ro.

sursa text și foto www.adrmuntenia.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro depuse, în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt cele realizate în cadrul submăsurii 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și prin submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, în cadrul căreia 12.911 de tineri fermieri au contractat peste 506 milioane de euro.

Cele mai multe fonduri au fost acordate de AFIR pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

Totodată, AFIR finanțează cu fonduri de 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

În plus, prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

De asemenea, sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a menționat Dorin OPREANU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În rândul investitorilor există temerea privind apariția stagflației, situație în care inflația și șomajul ar crește iar creșterea economică este minimă. Pentru protecție sunt căutate active considerate drept „refugii” precum dolarul, yenul japonez, francul elvețian sau metalul galben.

Leul a avut joi o evoluție asemănătoare cu cea din zilele precedente, semn că BNR monitorizează cu mare atenție evoluțiile din piața valutară.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9489 lei, față de 4,9490 lei în ședința precedentă, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,496 – 4,952 lei.

De la începutul anului, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înregistrat o creștere de peste 30%. El a urcat joi de la 3,91 la 3,97%, valoare care se mai înregistra în august 2013. Evoluția survine pe fondul majorării inflației, care a necesitat creșterea dobânzii de politică monetară a BNR la 2,5% la ședința sa din ianuarie, dar și invaziei Ucrainei de către Rusia.

În piață se estimează creșterea indicelui la 3 luni la 3,5% dar există voci care se așteaptă ca el să urce la sfârșitul anului la 4,5 – 5%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,10 la 4,14%, o valoare mai ridicată fiind înregistrată în august 2013, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,20 la 4,26%.

Jerome Powell, președintele Rezervei federale, a atras miercuri atenția, în fața comisiei de servicii financiare a Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, asupra nivelului ridicat de incertitudine provocat de conflictul din Ucraina. Șeful Fed a semnalat totuși că pe fondul presiunilor inflaționiste va fi dat startul procesului de înăsprire a dobânzii de referință.

Piețele au răspuns prin stabilizarea euro la 1,1071 – 1,1124 dolari ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,4590 la 4,4635 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la maximul istoric de 4,8551 la 4,8535 lei iar cea a lirei sterline a crescut de la 5,9383 la maximul istoric de 5,9740 lei.

prețul gramului de aur a urcat de la 276,1233 la 277,3436 lei, în urma aprecierii dolarului.

Băncile centrale din regiune au decis să-și protejeze propriile monede, după ce acestea au înregistrat în ultimele zile deprecieri consistente. Banca Națională a Poloniei a vândut valută iar media s-a apreciat de la 4,7989, minim care nu a mai fost atins din 2009, la 4,7931 zloți/euro. În Ungaria a fost aleasă calea declarațiilor iar media euro a coborât de la minimul istoric de 380,47 la 378,42 forinți.

Bitcoin scădea la 43.000 – 44.070 dolari iar ether se tranzacționa între 2.880 și 2.970 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Consiliul de Administraţie al Societăţii Agricole Agrozootehnica Independenţa S.A. convoacă Adunarea Generală Ordinară a Societăţii Agricole Agrozootehnica Independenţa S.A., în spaţiul liber din centrul gospodăresc al societăţii vineri, 18.03.2022, ora 10.00, cu următoarea ordine de zi:

1. Raport al Consiliului de Administraţie privind situaţia economico – financiară pe anul 2021 şi aprobarea lui;

2. Raport al Comisiei de Cenzori şi aprobarea lui;

3. Prezentarea Bilanţului contabil şi a contului de Profit şi Pierderi pe anul 2021 şi aprobarea lui;

4. Proiect de Hotărâre privind structura culturilor ce se vor cultiva în anul agricol 2021 2022;

5. Proiect de hotărâre privind Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2022;

6. Proiect privind modificarea unor articole din Statutul Societăţii Agricole Agrozootehnica Independenţa S.A.;

7. Alte proiecte de hotărâri;

8. Probleme diverse.

În cazul în care nu se întruneşte numărul de membri asociaţi cerut de Legea 36 1991, adunarea se va ţine sâmbătă, 19.03.2022, ora 10.00

Preşedintele Consiliului de Administraţie,

Anghel Constantin

Primăvara bate la ușă, iar temperaturile din ce în ce mai ridicate te îmbie să ieși la o plimbare, să te bucuri de soare și, de ce nu, poate să savurezi o cafea bună sau o gustare. Deja terasele se pregătesc de un nou sezon și sunt gata să își întâmpine clienții. Dacă unii sunt doar în trecere, alții sunt prieteni vechi, care frecventează aceleași locuri, iar asta ne face să ne întrebăm: cum poți atrage și fideliza un client?

1. Amenajează-ți spațiul cu bun gust

Cu siguranță, primul lucru pe care îl observă la orice terasă sau restaurant este aspectul. Și nu, nu e vorba ca totul să fie extravagant, însă este important ca locul să fie îngrijit, aranjat și să îți ofere confortul de care ai nevoie pentru a te bucura de timpul petrecut alături de prieteni.

2. Oferă servicii de calitate

Principalul motiv pentru care oamenii se întorc la o terasă este reprezentat de calitatea serviciilor oferite. De cele mai multe ori, o întâmpinare cu zâmbetul pe buze, servirea promptă, preparatele și băuturile realizate cu grijă impresionează și ajută la formarea unei păreri bune despre local. Atenția la nevoile clientului primează, iar aceasta nu rămâne niciodată nerăsplătită.

3. Creează o atmosferă plăcută

Când oamenii se simt bine într-un loc, vor reveni fără doar și poate. Oferă-le acestora un cadru prietenos, în care se pot relaxa. Atmosfera care se crează este ușor de transmis către clienți prin luminile ambientale folosite, muzica ce se aude pe fundal și prin zâmbetele prietenoase ale personalului.

4. Fii atent la detalii

Experiența unui client nu se rezumă doar la servire. Ea începe din momentul în care o persoană pășește în local și continuă până când aceasta va achita nota de plată. Pentru a crea o impresie pozitivă, este important să acorzi atenție și celor mai mici detalii, de la meniul pe care clientul îl primește să îl răsfoiască, până la suportul de rezervare care stă pe masă.

UNIKA, cel mai mare producător român de mape de meniu și note de plată vine în ajutorul managerilor de terase și restaurante cu o colecție diversă de produse, care contribuie la crearea unității vizuale a localului.

Cele 5 game diferite din catalogul lor sunt realizate cu atenție la detalii, din materiale de calitate ridicată. Una dintre cele mai apreciate game, Leatherlike conține atât Mapă meniu A4+, Suport rezervat, notă de plată, cât și mapă meniu cafenele A5+, toate fiind realizate din piele PU termo texturată.

Produsele din gama LeatherLike sunt fabricate din piele de înaltă calitate cu aspect de piele naturală. Rezistența lor este una ridicată, astfel că acestea nu se vor crăpa la soare pe terasă și vor putea fi folosite mai mult de un sezon. De asemenea produsele LeatherLike sunt impermeabile și lavabile, ceea ce facilitează procesul de curățare și dezinfectare. Impermeabilitatea lor este un plus și pentru condițiile meteo nefovorabile, acestea făcând față cu brio și umidității crescute care poate apărea.

Modul în care clienții se simt pe terasă sau în restaurantul tău va stabili dacă aceștia vor mai reveni. Atenția pe care tu o oferi fiecărui detaliu va fi transmisă și celor care te vizitează pentru prima oară, iar dacă atmosfera și starea generală este relaxată, părerea despre locație va fi una pozitivă.

Dacă vrei să descoperi mai multe mape de meniu, note de plată, suporturi de rezervare sau alte produse destinate gamei HoReCa, te invităm pe www.unika.com.ro.

În Ședința Guvernului din 2 martie 2022, a fost adoptată Hotărârea prin care se aprobă plafoanele alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2021. Suma totală a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic este de 223.976.950 euro, în echivalent 1.108.125.958 lei și se asigură din bugetul MADR, pentru anul 2022. Beneficiari vor fi peste 810.000 fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru accesarea ANT.

”Am majorat atât cuantumul sprijinului acordat fiecărui fermier, cât și bugetul destinat acestor măsuri. Pentru sectorul vegetal am prevăzut o alocare bugetară dublă față de anul trecut, peste 88 de milioane de euro, iar pentru zootehnie bugetul alocat este de 135 milioane de euro, o creștere de peste 6 ori față de anul trecut. Pentru că știu cât este de important pentru fermieri să primească la timp sprijinul oferit, anul acesta banii pentru această formă de sprijin ajung mai devreme în conturile beneficiarilor. Fermierii români au nevoie de stabilitate în activitatea lor, astfel încât să poată face investițiile necesare pentru a obține producții de calitate, la un nivel ridicat”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

Plafoanele alocate Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal sunt în sumă totală de 88.562.700 euro și se repartizează astfel:

85.301.500 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

5.500 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

1.656.200 euro pentru tutun;

84.000 euro pentru hamei;

1.515.500 euro pentru sfeclă de zahăr.

Plafoanele alocate Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic sunt în sumă de 135.414.250 euro și se repartizează astfel:

18.516.917 euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte;

77.839.917 euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne;

39.057.417 euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Cuantumurile per unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare/ la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile/efectivele eligibile pentru anul 2021, corespunzătoare fiecărui ANT.

Reamintim că plafoanele alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021.

Sursa text și foto www.madr.ro