Ședința de politică monetară de vinerea trecută a BNR, unde s-a decis menținerea dobânzii de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut și la 5,5% a celei pentru facilitatea de depozit, reprezintă principalul eveniment al iernii.

Decizia a fost explicată lunea aceasta de guvernatorul Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației prin nivelul ridicat de instabilitate politică, la care se adaugă posibilitatea declanșării de către administrația de la Casa Albă a unui război comercial care va ridica nivelul prețurilor la nivel mondial.

În aceste condiții, banca centrala a revizuit prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 3,8%, de la precedenta anticipație de 3,5%. Valoarea prezentată de BNR coincide cu cea prezentată de Comisia Națională de Prognoză, la sfârșitul anului trecut, care vede o medie anuală de 4,4%.

Instabilitatea politică poate avea efecte semnificative asupra dobânzilor sau chiar a cursului de schimb. „Considerăm că stabilitatea financiară este legată de această stabilitate a cursului de schimb şi este foarte importantă prudenţa, care nu este exagerată. Reducerea de dobândă de politică monetară poate fi o invitaţie la depreciere a cursului pe pieţele financiare, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple”, a afirmat guvernatorul BNR.

Decizia BNR de vineri a fost anticipată de piață, astfel că lunea aceasta indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,09 la 6,08%.

Necesarul de lichiditate cu care se confruntă Trezoreria statului, o obligă pe aceasta să se împrumute constant, fie prin licitații de titluri de stat, fie direct de la bănci.

Lunea aceasta, Finanțele au redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2027 şi a împrumutat 675,7 milioane lei, față de o valoare programată de 500 de milioane de lei. Statul a acceptat să plătească un randament mediu anual de 7,06%.

Euro se tranzacționa lunea aceasta în culoarul 4,977 – 4,9775 lei, astfel că media a fost stabilită la 4,9770 lei, față de 4,9765 lei a începutul săptămânii trecute.

Pe piețele internaționale, euro s-a apreciat la 1,0469 – 1,0507 dolari iar cursul monedei americane a scăzut la 4,7452 lei, față de 4,8244 lei, marțea trecută. Evoluția este pusă pe seama suspendării procesului de majorare a taxelor vamale de către Statele Unite.

La începutul săptămânii trecute, cursul monedei elvețiene se situa la 5,2956 lei. Ea a scăzut lunea aceasta la 5,2678 lei, după ce s-a depreciat față de euro. Media lirei sterline a fost mult mai stabilă și a început această săptămână la 5,9787 lei.

În așteptarea discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin referitoare la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, nivelul aversiunii față de risc a scăzut iar prețul gramului de aur a coborât de la 448,7474 lei la 442,2466 lei, față de maximul istoric de 450,2987 lei, atins marțea trecută, când uncia a urcat până la 2.945 dolari. La începutul acestei săptămâni metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.876,50 – 2.907 dolari/uncie.

Monedele digitale se află într-o perioadă de consolidare a prețului, odată trecut entuziasmul adus de instalarea lui Donald Trump, care s-a declarat un partizan al pieței cripto. La începutul acestei săptămâni, bitcoin fluctua între 95.864 și 96.610 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 2.647 – 2.778 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cu mai puțin de un an și jumătate înainte ca piața salariilor să devină în mod oficial transparentizată, angajatorii încep să se pregătească pentru momentul în care toate job-urile vor avea salariul specificat în anunțul de angajare. De la începutul anului și până acum, deja a fost înregistrată o creștere a numărului de job-uri pentru care angajatorii au afișat salariul. Astfel, începând cu luna ianuarie, din cele 31.000 de poziții postate de angajatori pe eJobs.ro, 40% au avut salariul menționat în anunțul de angajare. Procentul depășește media anuală a anului trecut, când nu mai mult de 35% dintre joburi aveau salariul publicat.

„Până la mijlocul anului 2026, toate grilele salariale va trebui să fie publice, potrivit directivei Comisiei Europene. În plus, angajații vor avea posibilitatea să obțină informații și despre veniturile colegilor lor. Abia acum începem să vedem mișcări reale în acest sens și, pe măsură ce ne apropiem de momentul iunie 2026, vedem că angajatorii iau măsurile necesare pentru a face „aclimatizarea” mai ușoară. 2025, până la acest moment, cel puțin, este primul an în care vedem că s-a depășit pragul de 35% în ceea ce privește procentul joburilor cu salariul specificat în anunțul de angajare”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În acest context, din cele 31.000 de job-uri postate în luna ianuarie și în prima parte a lunii februarie, peste 12.000 au avut salariul afișat. 88% dintre acestea au fost postate de angajatorii din România, 6,5% de cei din afara țării, iar 5,2% aparțin joburilor remote.

În momentul de față, aproape mai mult de 8.000 de joburi postate pe eJobs.ro au salariul afișat. Numărul reprezintă aproximativ 37% din totalul de joburi disponibile. Domeniile care au cea mai mare deschidere din acest punct de vedere sunt servicii, retail, transport – logistică, turism, call center / BPO, industria alimentară și construcții. Mai exact, domeniile care nu doar că au cele mai mari volume de angajări, dar care se și confruntă cu o rată ridicată a fluctuației de personal, astfel încât nevoia de a găsi candidați care să ocupe pozițiile rămase vacante este imediată. „Este interesant să regăsim în acest clasament inclusiv două dintre domeniile care au rămas fără facilități fiscale, respectiv industria alimentară și construcțiile pentru că, în cazul unora dintre angajatorii din aceste domenii, eliminarea acestor facilități va determina și o scădere a salariului net pe care îl oferă angajaților”, explică Roxana Drăghici.

Datele reconfirmă, de asemenea, și faptul că tendința angajatorilor este de a afișa salariul în special în anunțurile pentru joburile entry-level (0-2 ani de experiență) și fără experiență. Pe măsură ce crește nivelul de senioritate, scade numărul de anunțuri în care salariul este publicat.

Cele mai multe joburi cu salariile afișate sunt în București, Cluj-Napoca, Brașov, Ilfov, Iași, Timișoara și Constanța.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, pentru aceste domenii, mediile salariale nete la nivel național variază între 3.650 și 5.000 de lei, astfel: angajații din servicii câștigă în medie, 4.000 de lei pe lună, cei din retail 3.650, în timp ce în transport, turism, call-center / BPO media netă la nivel național este de 4.000 de lei. 5.000 de lei este salariul mediu net pentru angajații din construcții.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 23.000 de locuri de muncă.

Rata anuală a inflației a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

'Indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 100,92%. Rata anuală a inflației în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 5%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2024 - ianuarie 2025) față de precedentele 12 luni (februarie 2023 - ianuarie 2024) a fost 5,4%', se arată în comunicatul INS.

Sursa www.agerpres.ro

Economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% față de același trimestru din 2023 și cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8%. Față de același trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 0,7%.

Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2023, PIB-ul în trimestrul IV 2024 a înregistrat o creștere cu 0,7%. În anul 2024, comparativ cu anul 2023, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,9%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/02/14/economia-romaniei-a-crescut-cu-0-9-in-2024--1422404

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis vineri să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/02/14/update-bnr-a-mentinut-dobanda-cheie-la-6-5-pe-an--1422585

În luna decembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 9251 lei, cu 426 lei (+4,8%) mai mare decât în luna noiembrie 2024.

Câştigul salarial mediu net a fost 5645 lei, în creştere cu 257 lei (+4,8%) față de luna noiembrie 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12141 lei) și în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (11860 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3129 lei) și în hoteluri şi restaurante (3325 lei).

Decembrie 2024 comparativ cu Decembrie 2023

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 11,1%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 105,7% în luna decembrie 2024 față de luna decembrie 2023.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 104,5% în decembrie 2024 față de luna noiembrie 2024.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 267,7%, cu 11,4 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2024.

Decembrie 2024 comparativ cu Noiembrie 2024

În luna decembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna noiembrie 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 25,4% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
• între 17,0% și 23,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), industria metalurgică;
• între 10,5% și 14,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, tranzacţii imobiliare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea altor mijloace de transport, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe);
• între 6,0% și 9,0% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor textile, alte activităţi de servicii, activităţi de editare, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna noiembrie 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 9,3% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.;
• între 1,5% și 2,5% în alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea de mobilă, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.

În sectorul bugetar, în luna decembrie 2024, câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+1,3%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+1,1%). În învăţământ, câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-2,5%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare.