Deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB anul trecut, de la 5,61% din PIB în 2023, potrivit datelor publicate miercuri seara de Ministerul Finanțelor.

În sistem ESA, în ultimii 20 de ani, un deficit bugetar mai mare a fost consemnat în 2009 - 9,5% din PIB și în anul pandemiei 2020 - 9,2% din PIB, potrivit datelor afișate de Ministerul Finanțelor, consultate de AGERPRES.

Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative, s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB, aferent anului 2023.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/01/29/deficitul-bugetar-a-urcat-la-8-65-din-pib-anul-trecut--1417531

Statul s-a împrumutat luni cu 400 milioane lei pentru scadența aprilie 2035 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,83%, sumă care a fost completată marți cu încă 32 milioane lei, la același randament mediu.

Se observă creșterea dobânzilor pe care le acceptă statul, în ton cu ceea ce se întâmplă și în piața secundară de la Bursa de Valori.

Necesarul mare de finanțare al statului, care se împrumută în acest moment direct de la băncile comerciale, va influența și nivelul indicilor ROBOR, care se vor apropia treptat de randamentele anuale ale titlurilor de stat cu scadența sub un an.

La rândul lor, indicii vor afecta indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019, ceea ce va ridica costurile la creditele luate, atâta vreme cât BNR va menține dobânda de politică monetară la 6,50%, câtă vreme inflația va fluctua în jurul valorii de 5%.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,95%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,01% iar cel la 12 luni 6,11%.

Leul și celelalte monede din regiune au profitat de reducerea cererii de monedă americană și au avut o evoluție ușor apreciativă față de cea unică. Cursul euro a scăzut de la 4,9756 la 4,9748 lei, iar cotațiile au coborât la 4,974 – 4,975 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2092 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat marginal la 409,02 forinți/euro.

Înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, euro deprecia la 1,0413 – 1,0495 dolari, după creșterea la 1,05 dolari de la începutul săptămânii, iar media monedei americane a urcat de la 4,7306 lei la 4,7679 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,2655 lei iar cel al lirei sterline a crescut la 5,9347 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 421,5141 lei la 420,4739 lei, în timp ce cotațiile metalului galben erau de 2.733,40 – 2.747,60 dolari/uncie.

Criptomonedele au depășit șocul primit de companiile din domeniul tehnologiei, în special cel al Inteligenței Artificiale, care le-a provocat pierderi de sute de miliarde de dolari, după ce startup-ul chinezesc DeepSeek a prezentat un model IA mai ieftin cu circa 90% față de modelele dezvoltate de americani.

Bitcoin se tranzacționa între 101.355 – 103.353 dolari, după minimul de 97.819 dolari atins luni. Ethereum care a scăzut luni până la 3.029 dolari, se tranzacționa în culoarul 3.152 – 3.221 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

La aproape o săptămână de la creșterea la 422,7614 lei, prețul gramului de aur a atins miercurea aceasta un nou maxim istoric de 424,1384 lei.

Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben se tranzacționa între 2.756,50 și 2.768,30 dolari/uncie, sub maximul de 2.790,90 dolari, atins la sfârșitul lui octombrie trecut.

La nivelul anului trecut, aurul a adus investitorilor un câștig peste 27%, cel mai bun începând cu 2010. Randamentul ridicat este consecința majorării achiziţiilor făcute de băncile centrale, în primul rând cele din China, Turcia, India sau Polonia, dar și a celor comerciale și investiționale, stimulate de reducerea ratelor dobânzii de politică monetară şi al instabilităţii geopolitice.

Achizițiile făcute de băncile centrale, în cazul cărora aurul reprezintă 11% din rezerve, aproape dublu faţă de 2008, reprezintă un efort de a reduce importanța dolarului american în cadrul relațiilor comerciale internaționale, în special a tranzacțiilor cu materii prime.

Evoluția ușor apreciativă a leului din ultimele ședințe s-a întrerupt miercuri, când cotațiile euro au crescut de la 4,974 la 4,977 lei, iar media a urcat de la 4,9748 la 4,9759 lei, față de 4,9768 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

În minuta ședinței de politică monetară care s-a desfășurat în data de 15 ianuarie, se evidențiază „incertitudinile și riscurile mari induse la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, de războiul din Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de mersul economiei globale/europene și al comerțului internațional, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice și al măsurilor de politică economică aplicate de state dezvoltate”.

Necesarul mare de finanțare al statului, care se împrumută direct de la băncile comerciale, a redus lichiditatea zilnică din piața monetară de la 60 miliarde lei la 20 – 30 miliarde lei. Totodată, menținerea dobânzii de referință a BNR la 6,5%, pe fondul inflației ridicate, a ridicat nivelul indicilor ROBOR cu circa jumătate de punct procentual de la începutul lui noiembrie trecut.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,95%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,01% iar cel la 12 luni 6,11%.

La sfârșitul săptămânii trecute, euro a atins un vârf de 1,0523 dolari, piețele fiind influențate de lipsa creșterii taxelor la importurile din Statele Unite din discursul președintelui Trump. Miercurea aceasta, moneda unică a scăzut la 1,0393 – 1,0444 dolari, investitorii așteptând decizia de politică monetară a Rezervei Federale și discursul lui Jerome Powell, președintele instituției, care ar putea lămuri care vor fi politicile din acest an privind reducerea dobânzilor.

După ce s-a depreciat la peste 0,95 franci/euro, moneda elvețiană s-a întărit, astfel că media acesteia a crescut de la 5,2692 lei, la jumătatea săptămânii trecute, la 5,28 lei, miercurea aceasta. Cursul lirei sterline a urcat, la rândul ei, de la 5,8884 la 5,9378 lei.

Bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 97.819 dolari, urmare a șocului primit de companiile din domeniul tehnologiei, în special cel al Inteligenței Artificiale, după ce startup-ul chinezesc DeepSeek a prezentat un model IA mai ieftin cu circa 90% față de cele dezvoltate de americani. Miercurea aceasta, moneda digitală se tranzacționa între 101.286 și 103.934 dolari, iar ethereum fluctua între 3.075 și 3.161 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna noiembrie 2024 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna noiembrie 2024 cu 15,2% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 1,5% faţă de producţia industrială realizată în luna noiembrie 2023;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,1% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 20,9% comparativ cu luna noiembrie 2023;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie 2024 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi respectiv cu un punct procentual faţă de luna noiembrie 2023;

- menţinerea la acelaşi nivel a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă şi scăderea cu 6,0 puncte procentuale faţă de luna noiembrie 2023;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 10 comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 10 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, creşterea numărului divorţurilor şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an, comparativ cu luna precedentǎ. Comparativ cu luna noiembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, a scăzut numărul căsătoriilor, al divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna noiembrie 2024 a înregistrat o scădere de 15,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna noiembrie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,1% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna noiembrie 2024 a crescut cu 1,5% faţă de producţia industrială realizată în luna noiembrie 2023.

În perioada 1.I.-30.XI.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 8,6%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna noiembrie 2024, a fost de 7516 lei, mai mare cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 22,8% comparativ cu luna noiembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6660 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6392 lei în industrie şi construcţii şi de 8556 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna noiembrie 2024, a fost de 4612 lei, mai mic cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 20,9% comparativ cu luna noiembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4309 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4083 lei în industrie şi construcţii şi de 5078 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna noiembrie 2024 a fost de 8825 lei, iar cel net de 5388 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 2,3%.

Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 101,9% pentru luna noiembrie 2024 faţă de luna precedentă, de 256,3% faţă de octombrie 1990 şi de 107,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii noiembrie 2024, a fost de 49423 persoane, mai mic cu 32 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 587 persoane faţă de luna noiembrie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,6 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii noiembrie 2024, era de 4631 persoane, în creştere cu 65 persoane faţă de luna precedentă (+1,4%).  

Comparativ cu luna noiembrie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 776 persoane (+20,1%).

La sfârşitul lunii noiembrie 2024, femeile reprezentau 48,8% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 451 persoane (9,7% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 92 persoane (2,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii noiembrie 2024 era de 4088 persoane, reprezentând 88,3% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (51,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,0% în luna octombrie 2024 şi 5,1% în luna noiembrie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna noiembrie 2024 a fost de 6,4% (6,4% în luna octombrie 2024 şi 5,4% în luna noiembrie 2023). Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna noiembrie 2024 a fost de 5,8% (5,7% în luna octombrie 2024 şi 4,8% în luna noiembrie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii noiembrie 2024 existau 283 de locuri de muncǎ vacante, din care 270 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 178 erau pentru muncitori (62,9%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna noiembrie 2024 a fost caracterizată de scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, de creşterea numărului divorţurilor şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an, comparativ cu luna precedentǎ. Comparativ cu luna noiembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, a scăzut numărul căsătoriilor, al divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Natalitatea. În luna noiembrie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 152, mai mic cu 37 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 9 comparativ cu luna noiembrie 2023.

Mortalitatea generală. În luna noiembrie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 343, mai mic cu 20 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 21 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna noiembrie 2024 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, aceasta s-a menţinut constant faţă de luna precedentă, respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -191 persoane în luna noiembrie 2024 (-174 persoane în luna octombrie 2024 şi -179 persoane în luna noiembrie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna noiembrie 2024, s-au înregistrat 4 căsătorii, mai puţine cu 4 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 74 faţă de luna noiembrie 2023.

Divorţialitatea. În luna noiembrie 2024 s-au înregistrat 23 de divorţuri, mai multe cu 9 faţǎ de luna precedentǎ şi mai puţine cu 11 faţă de luna noiembrie 2023.

În luna septembrie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 26,3 milioane euro şi al importurilor CIF de 23,8 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +2,5 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+17,6%) şi respectiv de (+0,2%) faţă de luna septembrie 2023, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-20,4%) şi respectiv de (-49,7%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IX.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (13,9%), metale comune şi articole din acestea (43,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,4%), materii textile şi articole din acestea (3,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), mijloace de transport (1,8%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,7%).

În perioada 1.I-30.IX.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,1%), metale comune şi articole din acestea (38,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,6%), materii textile şi articole din      acestea (2,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,7%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,3%), mijloace de transport (5,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (15,8%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,5%).

În luna noiembrie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi prin menţinerea la acelaşi nivel a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna noiembrie 2024, a fost de 1682, mai mic cu 7,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 0,3% comparativ cu luna noiembrie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,8% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna noiembrie 2024, a fost de 2752, mai mic cu 3,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,5% comparativ cu luna noiembrie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,5% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna noiembrie 2024, a fost de 21,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, menţinându-se la acelaşi nivel comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 6,0 puncte procentuale comparativ cu luna noiembrie 2023.

În luna noiembrie 2024, s-au eliberat 36 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 10 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 10 comparativ cu luna noiembrie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna noiembrie 2024 de 0,41% faţă de luna precedentă şi de 5,11% faţă de luna noiembrie 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.11.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna noiembrie 2024 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,19%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,61%) şi tarifele serviciilor (+0,29%).

Anul a început cu un apetit crescut al românilor pentru prospectarea ofertelor de pe piața muncii, dar și pentru schimbarea locului de muncă actual. Astfel, luna ianuarie a înregistrat peste 2,1 milioane de căutări în platformă după cuvinte cheie specifice, în funcție de interesele concrete de angajare ale candidaților.

Cele mai multe căutări pe eJobs.ro au fost făcute pentru jobul de șofer, respectiv 140.000, atenția candidaților mergând în special către pozițiile de șofer de categoria B, șofer de distribuție sau șofer de tir. Această poziție este, în fiecare an, în primele 3 cele mai căutate joburi din platformă.

Deși reprezintă o categorie de candidați care mai degrabă sunt abordați de recrutori decât aflați în mod proactiv în căutare de locuri de muncă, inginerii au generat al doilea cel mai mare număr de interogări în platformă, fiind înregistrate 88.000 de căutări cu acest cuvânt cheie. Cele mai populare specializări au fost cele de inginer constructor, inginer mecanic, inginer de instalații, inginer electric, inginer chimist și inginer proiectant. „Cu toate acestea, inginerii rămân un segment de specialiști pentru care angajatorii continuă să se confrunte cu deficit. Din acest motiv, chiar și în vremuri mai puțin stabile din punct de vedere economic, au reușit relativ ușor să își schimbe locul de muncă și au avut permanent suficient de multe oferte în piață, cu salarii competitive”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

60.000 de căutări pe eJobs.ro au fost făcute pentru jobul de asistent medical, aceasta fiind a treia cea mai solicitată specializare și 58.000 pentru contabili. Joburile de operator call-center continuă clasamentul, cu aproape 48.000 de căutări, candidații fiind în special interesați de pozițiile deschise pentru cei care vorbesc limba spaniolă, limba franceză, germană sau italiană. De altfel, sectorul de call-center / BPO se află anual în topul celor mai mari angajatori, în funcție de numărul de locuri de muncă scoase în piață, dar și una dintre primele opțiuni ale tinerilor aflați la început de carieră, cu experiență minimă sau aflați chiar la prima angajare.

Spre deosebire de anul trecut, joburile remote încep să marcheze o scădere a interesului din partea candidaților și cumulează, pentru prima lună a anului, 32.000 de căutări. „Acesta poate fi un răspuns al mișcărilor făcute anul trecut de angajatori care s-au orientat în primul rând spre modul de lucru de la birou. Deja de anul trecut am văzut și o scădere de 1,5% a aplicărilor pentru joburile remote, în condițiile în care oferta de joburi care permit munca de acasă a avut o scădere de 36% față de 2023. Candidații au început să înțeleagă ce caută angajatorii și, în consecință, aleg să caute și să aplice mai degrabă pentru pozițiile care presupun deplasarea la birou”, explică Roxana Drăghici.

De la începutul anului și până acum, în sectoarele pentru care s-au efectuat cele mai multe interogări în site, au fost postate aproape 8.000 de joburi. Astfel, pentru industria de transport, au fost disponibile aproape 2.000 de poziții, pentru call-center / BPO 2.300, pentru sectorul medical 1.200, pentru servicii financiare 1.600, iar pentru remote 800 de joburi.

Pentru același interval de timp, au fost înregistrate 845.000 de aplicări, cele mai multe fiind atrase de joburile din retail, servicii, call-center / BPO, IT / telecom, servicii financiare, turism și transport / logistică.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor sunt angajați ca șoferi variază între 4.700 de lei și peste 12.000 de lei, dacă vorbim despre șoferi de tir care operează curse internaționale. Salariul mediu net al unui asistent medical este de aproximativ 4.800 de lei, iar pentru un operator call-center de 3.900. Media salarială pentru un contabil este de 5.000 de lei pe lună, în timp ce un inginer pornește de la un salariu de 6.000 de lei și poate ajunge până la 15.000 de lei, în funcție de specializarea pe care o are și nivelul de senioritate. Aceste medii salariale reflectă datele din toate județele țării și toate nivelurile de experiență.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 20.000 de locuri de muncă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 5,95% pe an, de la 5,96% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,01% pe an, de la 6,02% pe an în data de 16 ianuarie, iar ROBOR la 12 luni a ajuns luni la nivelul de 6,11%, de la 6,12% pe an vineri.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,66% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,99%.

Sursa www.agerpres.ro