Odată depășit superanul electoral 2024, care s-a încheiat fără a avea un nou președinte ales, cadourile făcute de PSDNL trebuiesc achitate, motiv care România să continue să se împrumute tot mai des și mai mult.

Anul acesta, pentru acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea unor împrumuturi anterioare, necesarul de finanţare este de aproximativ 231 miliarde lei (circa 46 miliarde euro).

Joi, Trezoreria a atras din piață 1,11 miliarde lei, pentru care va achita o dobândă medie anuală de 6,645, prin intermediul unei emisiuni scadente în ianuarie 2026, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei.

Tot joi, statul a redeschis o emisiune cu scadența în septembrie 2032, care a avut o valoare programată de 600 milioane lei. Și de această dată suma atrasă a fost mai mare, 775 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,43%.

Pentru a acoperi marile goluri de buget, Finanțele apelează și la piețele externe, pentru acest an fiind programate emisiuni de eurobonduri (denominate în euro sau dolari) în valoare de 13 miliarde euro, în condițiile în care ajung la scadență euroobligaţiuni în valoare de circa 2 miliarde euro.

Primul pas a fost făcut la începutul acestei luni când România s-a împrumutat pentru o scadență de 12 ani cu 1,25 miliarde dolari pentru care a acceptat o dobândă de 7,5%/an, respectiv 1,4 miliarde euro scadente la 5 ani la o dobândă de 5,25%/an și 1,4 miliarde euro cu scadența la 9 ani la o dobândă de 6,25%/an.

Reglarea lichidității din piața monetară a stabilizat în ultimele zile nivelul indicilor ROBOR. Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%.

În piața valutară se observă menținerea unei presiuni pe leu, cotațiile crescând miercuri seară, după închiderea celei locale, la 4,98 lei, în ciuda declarațiilor făcute de guvernatorul BNR, conform căruia „nu este cazul să se deprecieze cursul”. Joi, tranzacțiile se realizau între 4,977 și 4,9775 lei, astfel că media euro a crescut de la 4,9772 la 4,9773 lei.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0419 – 1,0446 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,9764 la 4,7671 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,2843 lei iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 6,0138 lei.

Metalul galben a atins un nou record pe piețele specializate de 2.955,80 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la maximul istoric înregistrat miercuri de 452,2632 lei la unul nou de 452,3179 lei.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,1723 zloți/euro, respectiv 402,45 forinți/euro.

Bitcoin fluctua între 96.449 și 97.571 dolari iar ethereum 2.711 – 2.756 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va acorda finanțare pentru încă 102 proiecte de investiții în procesare în valoare totală de 259,3 milioane de euro (259.293.400 €). Finanțarea se acordă în baza Raportului de selecție suplimentar pentru intervenția DR-22 Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, publicat în data de 14 februarie 2025, pe www.afir.ro.

În prealabil, AFIR a întocmit și a publicat pe www.afir.ro Lista de așteptare a proiectelor eligibile fără finanțare din sesiunea de depunere 01/ 2023 aferentă intervenției DR-22, care cuprinde toate proiectele eligibile fără finanțare ierarhizate în funcție de punctajul obținut și de criteriile de departajare aplicabile.

Având în vedere interesul deosebit pentru acest sector, precum și faptul că intervenția DR-22 contribuie la atingerea obiectivului strategic de creștere a valorii adăugate a producției primare prin finanțarea unităților de preluare și procesare a materiei prime, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a suplimentat bugetul intervenției DR-22 cu suma de 249.061.176 de euro, în conformitate cu decizia Comisiei Europene C (2024) 8379 din 29.11.2024, privind aprobarea Planului Strategic 2023-2027 - versiunea 7.1.

Astfel, având la dispoziție fondurile rezultate în urma suplimentării bugetului alocat, la care se adaugă și fondurile disponibilizate până în acest moment din proiectele deja selectate în cadrul intervenției DR-22, AFIR a demarat procedura pentru selectarea proiectelor eligibile fără finanțare rezultate în urma sesiunii de depunere din 2023. Procedura se desfășoară în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificarea contestațiilor pentru proiectele aferente intervențiilor de dezvoltare rurală din Planul Strategic 2023 - 2027.

Reamintim că, în sesiunea aferentă DR-22 derulată în intervalul 20 decembrie 2023 - 6 februarie 2024, s-au depus online 420 de proiecte în valoare de 1,1 miliarde de euro, din care doar 66 de investiții au fost selectate pentru finanțarea cu 214 milioane de euro, în limita alocării inițiale.

După publicarea Raportului de selecție suplimentar, solicitanții vor fi notificați de AFIR în vederea contractării proiectelor selectate, după parcurgerea unor etape procedurale specifice, ce includ verificări documentare și pe teren.

Raportul de selecție suplimentar pentru intervenția DR-22 'Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole' este disponibil pe www.afir.ro în secțiunea Rapoarte, pagina Selecție sau accesând link-ul Selectie - Portalul AFIR - informații PS 2027 și depunere proiecte Online.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași informează contribuabilii cu privire la modificările legislative aduse de O.U.G. nr.156/2024 (Monitorul Oficial nr.1334 din 31 decembrie 2024) privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, a fost reglementată obligaţia de a calcula, declara şi plăti impozitul pe construcţii de către contribuabilii persoane juridice române:

Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.

În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor menţionate la art. 497 din Codul fiscal (construcţiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe), impozitul pe construcţii calculat nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.

Pentru contribuabilii care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar, prevederile se aplică cu anul fiscal modificat care începe în anul 2025.

Contribuabilii sunt obligaţi să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul.

Impozitul pe construcţii, se plăteşte în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv.

Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor. Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

Ionica Păduraru,                                                    

Șef administrație                                                                          

Prețul gramului de aur a crescut de la 445,0254 lei la 452,2632 lei, care reprezintă un nou maxim istoric. Evoluția se datorează aprecierii monedei americane dar și a metalului galben, care a atins un nou record de 2.945,50 dolari.

Analiștii marilor bănci americane anticipează atingerea pragului de 3.000 dolari/uncie la începutul verii, pentru ca la sfârșitul anului să urce la 3.200 – 3.300 dolari/uncie, ceea ce ar echivala cu un randament anual de 26%.

voluția este pusă pe seama continuării procesului de achiziții de aur la care vor recurge băncile centrale dar și cumpărările la care recurg ETF-urile (Exchange Traded Funds) create pe metalul galben. ETF-urile încearcă astfel să își consolideze rezervele de aur, pentru a evita o posibilă majorare a taxelor în Statele Unite la importurile de metale prețioase.

Piața valutară a fost mai agitată decât de obicei, semn al unei posibile intervenții a BNR. Ea s-a deschis la 4,9775 lei, iar la jumătatea zilei a coborât la 4,9755 lei, după care a revenit la 4,9775 lei. cursul monedei unice a fost stabilit la 4,9772 lei, față de 4,9773 lei, joia trecută.

„Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul, piaţa va determina, dar uşor, uşor vom da mai multă flexibilitate pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea”, a declarat luni guvernatorul BNR cu prilejul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației.

În ultima săptămână, indicii ROBOR au fost stabili, semn că nivelul lichidității s-a reglat. Este posibil ca în jurul datei de 25 ale lunii, când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, să vedem o creștere marginală a indicilor.

Miercurii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Euro s-a depreciat la jumătatea săptămânii la 1,0410 – 1,0462 dolari, față de un minim de 1,0354 dolari, miercurea trecută, ceea ce a făcut ca media să scadă de 4,7980 la 4,7764 lei.

Investitorii din piața Forex se concentrau asupra negocierilor privind încetarea focului în Ucraina, fără participarea UE și a administrației de la Kiev, și încercau să anticipeze momentul în care președintelui american Donald Trump va opera majorarea tarifelor la importuri. În opinia analiștilor, excluderea Uniunii Europene va provoca o depreciere a monedei unice și o înmulțire a plasamentelor în active considerate drept „refugiu”.

Această evoluție a făcut ca media francului elvețian să urce miercurea aceasta de la 5,2777 la 5,2828 lei și a lirei sterline de la 5,9915 la 6,0111 lei. Moneda britanică s-a mai aflat peste pragul de 6 lei la sfârșitul anului trecut.

În ultimele săptămâni, bitcoin s-a menținut sub pragul de 100.000 dolari, după ce în 20 ianuarie 2025 a atins recordul de 109.024 dolari, sub euforia înmulțirii plasamentelor stimulate de venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, care s-a declarat drept un susținător al pieței cripto.

Miercurea aceasta bitcoin fluctua între 95.036 și 96..689 dolari, iar ethereum se mișca în culoarul 2.657 – 2.736 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Din cele 1,6 milioane de aplicări înregistrate de la începutul anului și până acum, 232.000 au fost pentru joburile part time, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă din 2024. Aproape o treime dintre acestea sunt aplicări pentru joburi remote, asta în condițiile în care, la nivel general, procentul aplicărilor pentru locurile de muncă remote nu este mai mare de 14%. „Numărul atât de mare de aplicări pentru part time-uri remote ne arată faptul că acești candidați caută, de fapt, un al doilea loc de muncă, pe care să îl poată face în paralel cu cel principal, care, în cele mai multe cazuri este full-time. Îi vedem, așadar, interesați nu de ideea de a munci mai puțin, ci, dimpotrivă, de a munci mai mult decât până acum”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cei mai mulți candidați au fost interesați de ofertele scoase în piață de angajatorii din retail, urmați de call-center / BPO, servicii și IT / telecom. Advertising / marketing / PR, turism și servicii financiar sunt alte două domenii care au atras aplicările celor care caută un job cu jumătate de normă. „Pe de altă parte, domenii care, pentru joburile full time atrag numere foarte mari de aplicări, fiind în top 5, acum se află pe ultimele locuri în clasamentul aplicărilor. Un astfel de exemplu este cel al sectorului construcțiilor”, mai spune Bogdan Badea.

În același timp, și numărul de joburi part time a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2024, în condițiile în care angajatorii au postat, de la începutul anului și până acum, 7.500 de astfel de locuri de muncă. Cele mai multe oferte vin din partea angajatorilor din servicii, retail, call center / BPO, turism, transport / logistică, dar și industria alimentară - unul dintre domeniile care anul acesta au rămas fără facilitățile fiscale acordate de stat. La fel ca în cazul aplicărilor, și în ceea ce joburile, procentul celor part time remote depășește media de la nivelul total al joburilor postate. Astfel, dacă la nivel general, doar 4,4% din locurile de muncă sunt remote, pe segmentul part time, procentul urcă 11,6%.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială netă, la nivel național, pentru cei care lucrează cu jumătate de normă este de 3.000 de lei pe lună, deși așteptările acestora sunt de aproximativ 4.000 de lei, net. Domeniile care plătesc cel mai bine pentru pozițiile part time sunt construcții (4.000 de lei), transport / distribuție (3.500 de lei), e-commerce (3.500 de lei) sau vânzări (3.000 de lei).

Un alt aspect interesant legat de numărul de aplicări pentru joburile part time este că faptul că doar 1,9% dintre acestea sunt pentru ofertele din străinătate. „Una dintre explicații este faptul că acei candidați care vor să lucreze în afara țării sunt determinați, în primul rând, de dorința de a câștiga salarii substanțial mai mari decât în România, iar, pentru acest lucru, este nevoie să aibă joburi full time. În plus, percepția generală este că job-urile full time, spre deosebire de cele part time vin și cu mai multă stabilitate”, explică Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 23.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, 4.400 sunt part-time.

Luni, guvernatorul BNR a afirmat, cu prilejul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației, că „în momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni şi o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. (...) Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul, piaţa va determina, dar uşor, uşor vom da mai multă flexibilitate pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea”.

Afirmațiile făcute de guvernatorul BNR au asigurat stabilitatea cursului euro, care a urcat marginal de 4,9770 la 4,9771 lei, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,977 – 4,9775 lei.

Lichiditatea din piața monetară s-a echilibrat în ultimele ședințe, evoluție care s-a reflectat în stabilitatea indicilor ROBOR.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Euro s-a menținut aproape de maximele ultimelor două luni, și se tranzacționa în culoarul 1,0445 – 1,0487 dolari, investitorii fiind îngrijorați de posibila majorare a inflației din Statele Unite, efect al majorării taxelor la importuri anunțată de administrația de la Casa Albă. Cursul monedei americane a urcat de la 4,7452 la 4,7573 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 5,2678 la 5,2777 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9787 la 5,9915 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 442,2466 lei la 445,0254 lei, evoluție determinată de creșterea cursului monedei americane și a metalului galben la 2.891,70 – 2.924 dolari/uncie.

Consolidarea unciei în jurul pragului de 2.900 dolari, ar putea ridica prețurile, în opinia analiștilor de la Goldman Sachs Group, la 3.000 – 3.100 dolari. Evoluție este pusă pe seama continuării procesului de achiziții de aur la care vor recurge băncile centrale dar și cumpărările la care recurg ETF-urile (Exchange Traded Funds) create pe metalul galben. ETF-urile încearcă astfel să își consolideze rezervele de aur, pentru a evita o posibilă majorare a taxelor la importurile de metale prețioase.

Bitcoin scădea ușor la 95.130 – 96.667 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 2,656 – 2.753 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu