Piața valutară a continuat să fie stabilă, ceea ce a făcut ca media euro să scadă marginal de 4,9772 la 4,9771 lei, iar culoarul de tranzacționare a urcat la 4,977 – 4,9775 lei.

În ultimele săptămâni, piața monetară s-a acomodat cu scăderea volumului lichidității la circa 20 miliarde, față de 30 – 40 miliarde lei, înainte ca Ministerul de Finanțe să înceapă să se împrumute direct de la unele bănci comerciale.

Necesarul de finanţare guvernamentul din acest an se ridică la 232 miliarde lei (lei şi valută), sumă care trebuie să asigure acoperirea deficitului bugetar dar și rostogolirea unor datorii mai vechi, prin atragerea de 145 miliarde lei din piața locală, resoectiv 85 miliarde lei din cea externă. Dobânzile care trebuiesc plătite în 2025 la împrumuturile din anii precedenți este de 41 miliarde lei.

Faptul că piața s-a obișnuit cu o lichiditate mai mică a întrerupt procesul de creștere a indicilor ROBOR, care s-au stabilizat în jurul pragului de 6%, la jumătatea distanței dintre dobânda de politică monetară (6%/an) și cea pentru facilitatea de depozit (5,5%/an).

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.

Moneda unică s-a consolidat la jumătatea acestei săptămâni în jurul pragului de 1,09 dolari și se tranzacționa în culoarul 1,0879 – 1,0931 dolari, fiind atins un nou maxim al ultimelor patru luni. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei, pierderea față de finalul lunii trecute fiind de peste 22 de bani.

Creșterea cererii de euro, reflectată și de aprecierea acțiunilor europene, s-a majorat după ce Comisia Europeană a anunțat răspunsul său la decizia administrației Trump de a majora cu 25% tarifele vamale asupra oţelului şi aluminiului importat din Europa. Comisia a spus că măsurile sale vor afecta importuri din Statele Unite în valoare de până la 26 de miliarde de euro şi vor intra în vigoare în aprilie.

Investitorii se tem că războiul comercial declanșat de președintele Trump va determina majorarea prețurilor de consum în Statele Unite, după creșterea de 0,5% în ianuarie și 0,2% din februarie, ceea ce poate declanșa recesiunea în cea mai mare economie a lumii, care se poate propaga apoi la nivel mondial.

Aprecierea monedei unice la 0,9650 franci/euro, maxim al ultimelor opt luni, a provocat scăderea mediei monedei elvețiene de 5,1803 la 5,1695 lei, mai jos cu peste 13 bani față de sfârșitul lunii trecute. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,9066 la 5,9026 lei, minim al ultimelor circa două luni, mai jos cu circa 5,2 bani față de ultima ședință din februarie.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei, în timp ce metalul galben s-a retras ușor la 2.907,70 – 2.925,60 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune a continuat să se deprecieze, la 4,2017 zloți/euro, respectiv 401,12 forinți/euro.

După scăderea de marți sub pragul de 77.000 dolari, bitcoin a urcat la jumătatea acestei săptămâni la 81.298 – 84.293 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 1.767 dolari, se tranzacționa între 1.853 și 1.952 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Conform prevederilor art. 62 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, în scopul realizării schimbului automat de informații în temeiul instrumentelor juridice de drept internațional la care România este parte, instituțiile financiare raportoare au obligația să raporteze anual A.N.A.F. informații referitoare la conturile financiare.

În acest sens, prin OPANAF nr. 1711/2022 a fost aprobat modelul și conținutul formularelor utilizate de instituțiile financiare raportoare în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 62 alin. (1) și art. 291 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare.

Declararea informațiilor referitoare la conturile financiare ale contribuabililor nerezidenți se realizează prin transmiterea către Agenția Națională de Administrare Fiscală a formularului F3000 prin mijloace de transmitere la distanță, până la data de 15 mai inclusiv a anului calendaristic curent pentru informațiile aferente anului calendaristic precedent, conform prevederilor art. 62, alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, Agenția Națională de Administrare Fiscală a pus la dispoziție pe portalul ANAF o secțiune dedicată schimbului automat de informații în domeniul impozitelor directe (ghiduri care cuprind aspecte detaliate referitoare la Standardul comun de raportare (SCR) și Acordul FATCA, întrebări frecvente și clarificări, lista partenerilor pentru schimb automat de informații cu privire la conturile financiare ale contribuabililor nerezidenți etc) în vederea facilitării conformării voluntare cu obligațiile instituite în sarcina instituțiilor financiare.

Față de problematica ce face obiectul prezentului comunicat atragem atenția că urmează a fi inițiate acțiuni de control de către inspectori din cadrul Direcției Generale de Informații Fiscale, în ceea ce privește atât respectarea termenului legal de raportare precum și în ceea ce privește corectitudinea tuturor informațiilor prevăzute a fi transmise prin formularul F3000.

Serviciul comunicare, relații publice și mass media

În Ședința de Guvern din 06 martie 2025 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2024.

Impactul bugetar este de circa 405.251.618 lei, respectiv 81.452.700 euro pentru sectorul vegetal și de aproximativ 606.449.020 lei, respectiv 121.891.950 euro pentru sectorul zootehnic, de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2025, reprezentând plăți naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2024.

”Prin adoptarea acestei hotărâri confirmăm angajamentul nostru de a sprijini fermierii români și de a asigura continuitatea activităților din sectorul agricol. Ajutoarele naționale tranzitorii reprezintă un sprijin esențial pentru producătorii din sectoarele vegetal și zootehnic, contribuind la stabilitatea și dezvoltarea acestora. Prin alocarea acestor fonduri, ne asigurăm că fermierii beneficiază de resursele necesare pentru a-și menține competitivitatea și pentru a continua să furnizeze produse de calitate pe piață”, a declarat ministrul Florin BARBU.

Actul normativ aprobat astăzi, 06 martie 2025, vizează:

aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic pentru anul de cerere 2024;

stabilirea modalității de calcul al cuantumului per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6;

stabilirea modalității de calcul al cuantumului per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte- ANT 7, pentru schema decuplată de producție, specia bovine- ANT-8, în sectorul carne și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine- ANT 9.

România se împrumută atât din piața locală cât și din cea externă, în condițiile în care trebuie să rostogolească datorii mai vechi dar și să acopere deficitul bugetar.

Costurile mari sunt consecința înrăutățirii notelor acordate de marile agenții de rating, care de la perspectivă „stabilă” ne-au retrogradat la perspectivă „negativă”, imediat după ce scena politică a fost zguduită de popularitatea izolaționiștilor-suveraniști.

Statul a continuat la începutul acestei săptămâni să se împrumute din piața locală. Luna aceasta necesarul de împrumut al Finanțelor este de minim 8,24 de miliarde lei și este destinat refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Trezoreria s-a împrumutat cu 1,083 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,38% prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei.

Finanțele au atras alte 882,9 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026 și cu o valoare programată de 1 miliard lei.

Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii, modificările cunoscute de dobânzile interbancare fiind minime.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.

Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,976 – 4,977 lei iar media a urcat de la 4,9756 la 4,9766 lei.

În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern.

Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat la finalul săptămânii trecute că măsurile administrației Trump în domenii precum comerţul, imigraţia și politica fiscală, „incertitudinea” este una ridicată în ceea ce privește schimbările şi efectele lor probabile. Declarația a temperat tendința de depreciere a monedei americane și a limitat ieșirile investitorilor de pe dolar, după ce analiștii și-au redus proiecțiile privind numărul deciziilor Fed de reducere a dobânzii de referință.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0805 – 1,0875 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5791 la 4,5831 lei, după ce aceasta a pierdut săptămâna trecută 4,1% din valoarea sa.

Aprecierea euro de săptămâna trecută s-a datorat încetinirii ritmului de creștere a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%.

Cursul francului elvețian și al lirei sterline au crescut la 5,2229 lei, respectiv 5,9245 lei, față de o depreciere cu 1,8% în prima săptămână din martie.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.893,30 – 2.919,30 dolari/uncie.

Ușoara redresare a monedei americane de lunea aceasta a coborât bitcoin până la 80.133 dolari iar ethereum la 1.998 dolari, după aprecierea de la sfârșitul săptămânii trecute, când a fost anunțată crearea unei rezerve strategice de criptomonede care va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Manifestările violente ale izolaționiștilor/suveraniștilor care s-au petrecut duminică noaptea în București, nu au afectat evoluția leului, care a fost influențată mai mult de mișcările externe, unde moneda unică s-a apreciat față de valutele majore.

Cursul euro a crescut de la 4,9766 la 4,9772 lei, iar cotațiile au urcat la 4,9765 – 3,9775 lei, valori maxime de la începutul anului.

Până la sfârșitul alegerilor prezidențiale cursul euro se va menține sub recordul de 4,9783 lei atins în 19 mai 2023, în ciuda presiunilor atât interne cât și externe.

Piața monetară a rămas stabilă, astfel că indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.

Euro a atins un nou maxim al ultimelor patru luni de 1,0921 dolari, mai sus cu peste 4% față de începutul acestei luni, iar în piața locală cursul monedei americane a coborât de la 4,5831 lei la 4,5677 lei.

Creșterea monedei unice s-a datorat speranțelor puse în realizarea unei înțelegeri privind cheltuielile germane pentru apărare, dar și a temerilor legate de posibilitatea intrării în recesiune a economiei americane.

Moneda europeană s-a apreciat și față de cea elvețiană, la un maxim al ultimelor opt luni, și față de cea britanică. Astfel, media francului elvețian a scăzut de la 5,2229 la 5,1803 lei iar a lirei sterline de la 5,9245 la 5,9066 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 427,9177 lei, consecință a deprecierii monedei americane ceea ce a anulat ușoara creștere a metalului galben la 2.878,40 – 2.917,80 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,1977 zloți/euro, respectiv 400,71 forinți/euro.

Neîncrederea arătată de piață față de politicile protecționiste ale administrației Trump și de lipsa de consistență a proiectului american de creare a unei rezerve strategice de criptomonede, a înmulțit ieșirile din piața specializată sau de pe ETF-urile care urmăresc evoluția bitcoin și ethereum.

Bitcoin a scăzut marți noaptea sub pragul de 77.000 dolari (minim 76.649 dolari) iar ethereum aproape de nivelul de 1.800 dolari (minim 1.767 dolari). Au urmat marcările de profit astfel că bitcoin a urcat până la 82.011 dolari, iar ethereum s-a apreciat la 1.943 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Așa cum se anticipa de către piață, Banca Centrală Europeană a redus principala sa dobândă directoare, cea pentru facilitatea de depozit, cu un sfert de punct procentual, la 2,5%, a fost primită pozitiv iar euro s-a apreciat 1,0781 – 1,0845 dolari, maxim al ultimelor patru luni, față de 1,0360 – 1,0421 dolari, vinerea trecută.

A fost cea de a șase reducere a dobânzii începând cu iunie 2024, iar evoluția se datorează scăderii inflației din zona euro la 2,4% în februarie, față de vârful de 10,6% în octombrie 2022. În opinia analiștilor, BCE ar putea să mai opereze încă două tăieri de câte un sfert de punct procentual până la sfârșitul acestui an.

Aprecierea euro se datorează și dorinței statelor din Uniunea Europeană de a-și majora cheltuielile în industria de armament. Astfel, Friedrich Merz, viitorul cancelar german, a afirmat că dorește să crească cheltuielile din domeniul apărării cu sute de miliarde de euro, ceea ce ar urma să crească PIB-ul Germaniei cu până la 2% în 2026.

În piața locală, cursul monedei americane s-a depreciat la 4,6098 lei, față de 4,7844 lei, la sfârșitul săptămânii trecute. Scăderea este pusă de economiști pe neîncrederea arătată de investitori față de politicile tarifare protecționiste ale administrației Trump, care ar putea confrunta economia Statelor Unite cu majorarea șomajului și a prețurilor și cu încetinirea ritmului de creștere a PIB. Aceasta ar face imposibilă atingerea țintei de inflație a Rezervei Federale de 2%, și nu ar permite reducerea dobânzilor.

Cursul euro a coborât de la 4,9770 la 4,9760 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,977 lei, identic cu cel de miercuri.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,0 la 5,99%, iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,07%.

Euro s-a apreciat și față de celelalte valute majore, ceea ce a coborât cursul francului elvețian la 5,1961 lei și pe cel al lirei sterline la 5,9344 lei, față de 6,0281 lei, vinerea trecută, care a fost maximul ultimelor două luni.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 436,1308 lei la 430,5086 lei, urmare a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.889,10 – 2.927,40 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,1766 zloți/euro, respectiv la 400,24 forinți/euro.

Bitcoin încerca să se stabilizeze în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 89.452 – 92.726 dolari. Ethereum fluctua între 2.235 și 2.318 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu