Scăderea încrederii în moneda americană, consecință a politicilor tarifare protecționiste de tip MAGA ale administrației de la Casa Albă, au provocat aprecierea consistentă a euro, care s-a răsfrânt și asupra monedelor de la marginea zonei.

Euro s-a apreciat la jumătatea acestei săptămâni la 1,0602 – 1,0722 dolari, valori care se mai înregistrau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care inflația din zona euro a scăzut mai repede, la 2,4% în februarie, iar BCE se pregătește, conform analiștilor, să reducă dobânda de referință (cea pentru facilitatea de depozit) cu un sfert de punct procentual la 2,5%.

Cursul monedei americane a scăzut brusc de la 4,7331 la 4,6544 lei, valoare care nu mai fost atinsă de sfârșitul primei decade din noiembrie trecut.

În opinia analiștilor, decizia lui Donald Trump a provocat scăderi consistente ale pieței bursiere de peste Ocean și înrăutățirea nivelului de încredere a consumatorilor şi companiilor, care poate reduce rezilienţa economiei americane la nivelul ridicat al dobânzilor, utilizate de Rezerva Federală pentru a aduce inflația în apropierea pragului țintă de 2%/an. În perioada următoare, economia SUA s-ar putea confrunta cu o majorare a șomajului și a prețurilor și cu încetinirea ritmului de creștere a PIB.

În piața locală, cursul euro a urcat marginal de la 4,9769 la 4,9770 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,975 – 4,977 lei.

După creșterea ușoară a indicilor ROBOR de la începutul anului, provocată de incertitudinile politice din societatea românească, demisia președintelui Iohannis a calmat spiritele a adus o ușoară scădere iar apoi o stabilizare a dobânzilor interbancare.

La jumătatea acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%, față de 5,91% la începutul anului. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 5,99 la 6,0%, față de 5,97% la începutul lui ianuarie, iar cel la 12 luni de la 6,07 la 6,08%, comparativ cu 6,02%, în prima lună a anului.

La rândul lor, celelalte monede majore au cunoscut scăderi consistente ale cursului. Cel al francului elvețian a coborât de la 5,3090 la 5,2472 lei iar cel al lirei sterline de la 6,0235 lei, maximul ultimelor două luni, la 5,9694 lei.

Deprecierea puternică a monedei americane nu a fost compensată de creșterea metalului galben la 2.901,30 – 2.923,70 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 443,5114 lei, maximul ultimei săptămâni, la 436,1308 lei.

Bitcoin a recuperat o parte din pierderile suferite în zilele precedente. Principala criptomonedă s-a apreciat miercuri la 86.390 – 90.842 dolari, după scăderea de la sfârșitul săptămânii la circa 80.000 dolari. La rândul său, ethereum, care a atins un minim de aproximativ 2.100 dolari, se tranzacționa în culoarul 2.155 – 2.271 dolari.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Senatul a adoptat, tacit, luni, în plen, Ordonanța 'trenuleț' aprobată de Executiv pe 30 decembrie 2024, referitoare la unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 2 martie, a fost prezentată de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința de luni a plenului.

Potrivit ordonanței, măsurile fiscal-bugetare vizează un set de măsuri pentru 'asigurarea stabilității economice, gestionarea responsabilă a resurselor bugetare și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice, ce vor avea ca impact reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor'.

Detalii aici https://agerpres.ro/politic/2025/03/03/ordonanta-trenulet---adoptata-tacit-in-senat--1427441

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, 03 martie 2025, eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervenției DR 06 – Bunăstarea animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții pentru anul de angajament 2025.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2025, pentru DR 06 – Bunăstarea animalelor, precum și valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2025.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, cu modificările și completările ulterioare, ordin care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între sunt postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Creșterea tarifelor vamale și suspendarea ajutorului militar oferit Ucrainei, au provocat degringoladă pe piețele financiare, iar euro și monedele de la marginea zonei au cunoscut aprecieri.

Cursul euro a scăzut de la 4,9774 la 4,9769 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare a coborât la 4,9765 – 4,9770 lei.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,0 la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08 la 6,07%.

Trezoreria s-a împrumutat luni cu 780 milioane lei, pentru care a acceptat să achite o dobândă medie anuală de 7,20%, după redeschiderea unei emisiuni cu scadența în mai 2029, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei.

Finanțele s-au împrumutat cu alte 800 milioane lei, echivalentul sumei programate, la un randament mediu anual de 6,40% și scadența la sfârșitul lui septembrie.

Luna aceasta, Trezoreria intenționează să atragă din piața locală minimum 8,24 miliarde lei, după ce s-a împrumutat în februarie cu circa 10,5 miliarde lei, la care s-au adăugat 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari atrași din piețele externe.

Ultimele decizii ale administrației de la Casa Albă au provocat ieșiri de pe moneda americană, ceea ce a permis euro să se aprecieze la 1,0471 – 1,0557 dolari, iar cursul a scăzut de la 4,7667 la 4,7331 lei

Creșterea plasamentelor în moneda elvețiană, cu scopul protejării investițiilor, au provocat aprecierea acesteia față de cea unică, iar cursul din piața locală a urcat de la 5,29 la 5,3090 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut marginal la 6,0235 lei.

Aprecierea metalului galben la 2.881,60 – 2.927,50 dolari/uncie a limitat deprecierea monedei americane iar prețul gramului de aur a urcat de la 440,0993 lei la 443,5114 lei.

Media monedelor din regiune se aprecia la 398,22 forinți/euro, respectiv 4,1568 zloți/euro.

Măsurile protecționiste luate de administrația americană, care au provocat scăderi consistente ale companiilor tehnologice, au „tăiat” efectul pozitiv al anunțului făcut duminică de preşedintele Donald Trump referitor la crearea unei Rezerve Strategice de Criptomonede a Statelor Unite, cu scopul de a face din SUA „ capitala cripto a lumii”.

În aceste condiții, piața de specialitatea a cunoscut ieșiri iar capitalizarea ei s-a redus, evoluție provocată și de retragerile de capital din ETF-urile care urmăresc evoluția bitcoin și ethereum, care joacă un rol important pe termen scurt.

Marțea aceasta, bitcoin a scăzut la 82.504 – 86.681 dolari, după creșterea de luni la circa 94.000 dolari. La rândul său, ethereum a alunecat de la aproape 2.500 dolari, la 2.009 – 2.162 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 2 milioane de aplicări au fost înregistrate pe eJobs.ro de la începutul anului și până acum pentru cele aproape 50.000 de joburi postate pe platformă. Asta înseamnă o medie de 45,4 aplicări / job, procent cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. „Pe toți indicatorii măsurați, este evidentă că interesul candidaților pentru a-și găsi un loc de muncă este mai mare decât anul trecut. A crescut nu doar numărul de aplicări, dar și numărul de candidați nou intrați în platformă care se află în căutare activă de joburi. Prin urmare, a crescut, implicit, și numărul mediu de aplicări / job. De la începutul anului și până acum, au fost create aproape 46.000 de conturi noi de candidat, ceea ce înseamnă o evoluție de 19% față de 2024”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile spre care au mers cele mai multe aplicări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, servicii financiare, IT / telecom și turism. Mai puțin aglomerate au fost sectoare precum sport / beauty / spa, educație / training, entertainment sau imobiliare. „În contexte precum cel pe care îl traversăm acum, în care cresc semnificativ și numărul de candidați noi, și numărul de aplicări, vedem că atenția se îndreaptă în primul rând către domeniile care oferă cele mai multe joburi. Pentru că vor să își crească șansele de a-și găsi un loc de muncă se duc către acei angajatori care au cele mai multe poziții deschise. În plus, au mai multă încredere în industriile care își continuă planurile de expansiune chiar și în momentele în care piața este dominată mai degrabă de prudență”, explică Bogdan Badea.

Din această perspectivă, domeniile care au cel mai mare număr de joburi postate de la începutul anului sunt retail, servicii, transport / logistică, industria alimentară, call center / BPO și turism. IT-ul, deși este un sector care se regăsește în topul preferințelor candidaților, nu mai ajunge decât pe locul al 9-lea în ceea ce privește noile locuri de muncă scoase în piață de angajatori.

Cele mai multe aplicări continuă să vină dinspre segmentul de vârstă 25-35 de ani, urmat de categoria 18-24 de ani și apoi 36-45 de ani, în timp ce grupele de vârstă 45+ și 18- aduc cele mai mici volume de aplicări. Filtrând rezultatele în funcție de nivelul de carieră al candidaților, cei mai mulți vin din zona entry-level (0 – 2 ani de experiență), iar clasamentul continuă cu mid – level (2 – 5 ani de experiență), fără experiență și, la distanță considerabilă față de primele două categorii, se află seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii. „O altă specificitate care apare cu recurență atunci când numărul de joburi disponibile în piață se plafonează, dar crește numărul de aplicări este că vedem o intenție mai mare de schimbare a jobului în rândul candidaților aflați la baza organigramei - fie angajați fără experiență, fie angajați pe poziții care nu au o specializare anume. Managerii, specialiștii, dar și candidații care au trecut de 45 de ani sunt, în astfel de perioade, mai stabili decât ceilalți și fac o schimbare de carieră doar dacă primesc o ofertă care să le întrunească toate criteriile profesionale, nu doar în ceea ce privește salariul, dar și în legătură cu oportunitățile de creștere, echilibrul dintre viața personală și cea profesională sau mediul în care ar urma să lucreze”, mai spune Bogdan Badea.

Creșterea generală a numărului total de aplicări și numărului mediu de aplicări / job se aplică joburilor din România și celor remote, dar nu este valabilă și pentru locurile de muncă postate de angajatorii din afara. Acestea mențin cel mai scăzut interes din partea candidaților, cumulând, până acum, doar 1% din numărul total de aplicări aferente anului 2025.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 23.000 de locuri de muncă.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat astăzi, 3 martie 2025, Campania de primire a Cererilor de plată în anul 2025.

Fermierii vor putea depune Cererea de plată în perioada 03 martie – 30 mai și fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online, conform Instrucţiunilor de utilizare disponibile în interfaţa aplicaţiei, pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

În situația în care se accesează și scheme din sectorul zootehnic, fermierii se vor prezenta la Centrele APIA conform programării pe care au stabilit-o în prealabil cu funcționarii APIA, în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea AGI Online.

Astfel, funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea programării pentru depunerea Cererilor de plată.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile din Cererea de plată pentru Campania 2025.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

Intervențiile/măsurile/schemele de sprijin aferente sectoarelor vegetal și zootehnic gestionate de APIA în Campania 2025 sunt prezentate în Anexă.

Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia utilizează terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre terenul agricol și să permită acesteia să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată şi să fie valabile la data depunerii acesteia.

Adeverințele emise pentru schemele de sprijin cuplat din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean, pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului conform procedurii deja utilizate și în anii anteriori de campanie.

De asemenea, fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (BND) (la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă este utilizator SNIIA).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

ATENŢIE!!! Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să anunțe (prin mesaj, telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că dorește să se semneze electronic Cererea de plată. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația AGI Online la data depunerii Cererii. Angajamentele și declarațiile, părți ale cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Materialele de informare (afiș, pliante, broșură) aferente Campaniei 2025, legislația aferentă, informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei măsuri de sprijin/intervenții și listele cu UAT-uri eligibile pentru Măsura 10, DR-01, DR-02, DR-03, DR-09, DR-10, DR-11, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul instituției: www.apia.org.ro .

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2025, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește!

Asigurăm fermierii de tot sprijinul specialiștilor APIA în informarea cât mai eficientă cu privire la depunerea Cererilor de plată în anul 2025 și furnizarea informaţiilor necesare pentru accesarea intervenţiilor/măsurilor/schemelor prevăzute în Planul Strategic 2023-2027 și măsurilor de mediu și climă din PNDR 2014 – 2020.

Totodată, rugăm fermierii să respecte data și ora programării la APIA în vederea depunerii în timp util a Cererii de plată în anul 2025!

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE