Deficitul bugetar a urcat la 0,58% din PIB în prima lună din acest an, comparativ cu 0,45% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor (MF).

'Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2025 s-a încheiat cu un deficit de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB, față de deficitul de 7,89 miliarde de lei, respectiv 0,45% din PIB aferent lunii ianuarie 2024', se arată în documentul de la Finanțe.

Veniturile totale au însumat 46,75 miliarde de lei, în scădere cu 1,4% (an/an), pe fondul reducerii fondurilor europene și a unor categorii de venituri curente - încasări din TVA (ca urmare a majorării rambursărilor de TVA în ianuarie) și accize (efect de bază ridicat în ianuarie 2024).

Mai multe detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/02/27/deficitul-bugetar-a-ajuns-la-0-58-din-pib-dupa-prima-luna-din-2025--1426187

Miercurea aceasta, a fost publicat sondajul CFA România realizat luna, care arată o creștere a indicatorului de Încredere Macroeconomică de la 38,1 puncte la 40,4 puncte.

Afirmația recentă a guvernatorului BNR, conform căreia nu ştie ce se va întâmpla cu cursul valutar în perioada următoare, dar a precizat că, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează şi lucrurile încep să intre în normal, atunci va fi dată mai multă flexibilitate cursului valutar, a ridicat așteptările analiștilor în ceea ce privește nivelul euro în următorul an. Mugur Isărescu nu a uitat să precizeze că bugetul pe acest an este realizat pe o valoare medie a cursului euro de 5,01 lei și de 4,70 lei în cazul dolarului, valoare calculată de Comisia de Prognoză

Dacă la precedentul sondaj din decembrie valoarea medie a anticipațiilor cursului euro pentru orizontul de șase luni a fost de 5,0404 lei, respectiv de 5,0886 lei pentru orizontul ianuarie 2026, la actualul sondaj cursul monedei unice ar urma să crească cu circa 3,6%.

Astfel, pentru orizontul de șase luni valoarea medie a anticipațiilor este de 5,0759 lei, iar pentru februarie 2026 valoarea medie a cursului anticipat este 5,1595 lei.

Totodată, în minuta ședinței de politică monetară care s-a desfășurat în 14 februarie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, se arată că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari, precum și situația politică internă, de natură să provoace îngrijorări legate de consolidarea fiscală în perspectivă apropiată. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice și la măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională”.

Miercurea aceasta, cursul a crescut de la 4,9773 la 4,9774 lei, maxim al ultimului an, în timp ce tranzacțiile au continuat să se realizeze în culoarul 4,9770 – 4,9775 lei.

În piața monetară se observă o ușoară tendință de scădere a indicilor ROBOR, care rămân totuși în jurul pragului de 6%, în condițiile în care sondajul CFA România anticipează menținerea inflației din acest an în apropiere pragului de 5%.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,0 la 5,99% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,08 la 6,07%.

Înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, euro creștea la 1,0487 – 1,0525 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,7536 la 4,7417 lei, minim al ultimelor două luni.

Aceeași tendință de apreciere o avea euro și față de alte monede majore. Astfel, media francului elvețian a scăzut la 5,2954 lei iar a lirei sterline la 5,9965 lei, față de 6,0152 lei, maximul ultimelor două luni atins vinerea trecută.

Prețul gramului de aur, care a atins joia trecută maximul istoric de 452,3179 lei, a coborât la 443,9424 lei, rezultat al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.904 – 2.930 dolari/uncie.

După un raliu ascendent din ultimele două luni, declanșat de revenirea lui Donald Trump la Casa albă, piața cripto se află acum în plin proces de marcare a profiturilor, care împinge cotațiile în jos. La jumătatea săptămânii, bitcoin a coborât la 87.319 – 89.309 dolari iar ethereum la 2.416 – 2.503 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Finanțelor facilitează, în premieră, din 10 martie 2025, cetățenilor români care au cont pe platforma Ghişeul.ro și care dețin un card de debit, posibilitatea de a cumpăra titluri de stat online, la doar un click distanță.

Procesul de achiziție online a titlurilor de stat prin Ghișeul.ro devine posibil ca urmare a parteneriatului încheiat între Compania Națională „Poșta Română” și Autoritatea pentru Digitalizarea României din cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Visa.

„Titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor reprezintă o metodă sigură și avantajoasă de economisire, iar interesul pentru astfel de instrumente a crescut exponențial la ultimele emisiuni. Posibilitatea de a achiziționa titluri de stat cu un simplu click, prin platforma Ghișeul.ro, este un element important care simplifică semnificativ procesul de investiție. Programul TEZAUR devine astfel mult mai accesibil, nu doar pentru cei din țară, ci și pentru românii din diaspora, care nu mai sunt obligați să se deplaseze în România pentru a investi în titluri de stat. Mulțumesc partenerului nostru, Poșta Română, care, printr-un parteneriat public-privat, alături de platforma Ghișeul.ro și Visa, a făcut posibil acest demers” , a subliniat Tánczos Barna, ministrul Finanțelor.

„Plaforma Ghișeul.ro a depășit 2,5 milioane de utilizatori și continuă să crească, inclusiv prin diversificarea serviciilor publice digitale. După adăugarea cazierului judiciar, a asigurărilor pentru locuință și a plăților pentru rovinietă și taxele de timbru, aducem acum în platformă achiziția titlurilor de stat TEZAUR, cea mai sigură și apreciată metodă de economisire pentru români. Este un rezultat al colaborării între două organizații din coordonarea MEDAT, Poșta Română și Autoritatea pentru Digitalizarea României. Ne-am propus să aducem statul la un click distanță pentru românii din toată lumea și exact asta facem, cu fiecare nou serviciu public disponibil online”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Soluția dezvoltată în colaborare cu Visa, asigură transferuri rapide și sigure, oferind micilor investitori români, inclusiv celor din diaspora, posibilitatea de a investi direct și eficient în titluri de stat. Este un pas important prin care investiţiile devin mai simple şi mai accesibile pentru toți românii.

Pentru accesarea Programului TEZAUR prin achiziție online, un investitor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să aibă vârsta mai mare de 18 ani la data efectuării subscrierii;

Să dețină carte de identitate valabilă în România;

Să aibă un card de debit emis în România sau în țările agreate pentru Programul TEZAUR (listă accesibilă Ministerul de Finanțe, Compania Națională „Poşta Română” - S.A. și pe platforma Ghișeul.ro).

Investitorul poate subscrie în cadrul unei emisiuni prin accesarea platformei Ghişeul.ro și introducerea datelor de logare (utilizator și parolă), conform regulilor acesteia. Pentru subscriere, investitorul accesează secțiunea TITLURI DE STAT, unde pot fi consultate emisiunile active și caracteristicile acestora, conform prospectului de emisiune și efectuează operațiunea de achiziție a titlurilor de stat TEZAUR aferente emisiunii selectate.

De asemenea, orice român poate avea în cadrul aceleiași emisiuni una sau mai multe subscrieri, cu condiția să se încadreze în plafonul minim de 1.000 lei la o subscriere și maxim valoric de 200.000 lei pentru un cod de emisiune, în condițiile încadrării în limita de plată cu cardul.

Plățile către investitorii Programului TEZAUR a sumelor aferente rambursării valorii nominale, dobânzilor, retragerilor, răscumpărărilor anticipate se asigură de către Compania Națională „Poşta Română” - S.A., pe cardul bancar folosit de investitor la subscriere sau cel actualizat pe platforma Ghișeul.ro.

Reamintim faptul că Ministerul Finanțelor lansează lunar emisiuni de titluri de stat TEZAUR cu dobânzi neimpozabile și avantajoase.

Prima ediție TEZAUR din 2025, desfășurată în perioada 13 ianuarie – 7 februarie, a marcat un record istoric, cu 5 miliarde de lei investiți de către români, ceea ce confirmă interesul crescut și încrederea în economisirea prin intermediul titlurilor de stat.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 21 martie 2025 inclusiv, primește cereri de acordare a unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.

Această schemă de sprijin financiar se aplică pe întreg teritoriul României și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.

Resursele financiare alocate acestei scheme de sprijin de urgență sunt de 238.795.200 lei (echivalentul sumei de 48.000.000 euro, stabilit la cursul de schimb de 4,9749 lei pentru 1 euro) și se asigură astfel:

- 107.457.840 lei, echivalentul sumei de 21.600.000 euro, finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă;

- 131.337.360 lei, echivalentul sumei de 26.400.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat.

Cererile se depun la Centrele județene/locale ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București, unde solicitantul a depus cererea de plată pentru anul 2024 / pe raza județului unde solicitanții au sediul social/domiciliul sau unde dețin exploatația cu cod ANSVSA cu efectivul cel mai mare.

Centrele APIA pun la dispoziție cereri pretipărite, inclusiv documentul transmis electronic de utilizatorii Sistemului Naţional de Identificare și Înregistrare a Animalelor – SNIIA.

Cererile de solicitare a sprijinului financiar de urgență se înmânează personal beneficiarului în vederea verificării, completării coordonatelor bancare/trezorerie, însușirii, asumării datelor și a semnării acestora.

Documentele depuse în copie de către beneficiar vor purta sintagma „conform cu originalul“, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Sprijinul financiar de urgență este în cuantum de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA - 300 capete/beneficiar*.

*Solicitanții cu un efectiv mai mare de 300 de capete tineret femel ovin/caprin beneficiază de sprijin financiar de urgență calculat la nivelul a maximum 300 de capete tineret femel ovin/caprin per beneficiar, cu condiția să dețină minim 50 capete de tineret femel ovin sau caprin/fiecare exploatație cu cod ANSVSA.

Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se efectuează până la data de 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plății și după această data, însă numai pentru conturile invalide și nu mai târziu de 30 iunie 2025.

Informații cu privire la beneficiarii acestei scheme de sprijin financiar, documentele care însoțesc cererile de acordare, condițiile de eligibilitate, informații cu privire la conturile necesare a fi deschise de către solicitanți și legislația aferentă se regăsesc în ANEXĂ.

ANEXĂ

BENEFICIARI:

Producătorii agricoli, crescători de ovine/caprine persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare și/sau persoane juridice, cu Cerere de plată depusă la APIA pentru anul 2024 și declarată eligibilă pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, intervenția PD-01, din PS 2023-2027.

DOCUMENTE care însoțesc cererile de acordare a sprijinului de urgență:

1. copie a B.I./C.I. al/a solicitantului sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;
2. împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a unui reprezentant, după caz;
3. copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului /a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;
4. declarația pe propria răspundere referitoare la respectarea Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.
5. copia documentului/elor de coordonate bancare/trezorerie.
6. documentul emis de utilizatorii Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor – SNIIA din care rezultă efectivul de tineret femel ovin/caprin, cu vârsta de 1-12 luni deținut/exploatație cu cod ANSVSA la data de 31 august 2024, precum și efectivul de femele adulte ovine/caprine, înscris în BND, cu vârsta minimă de 12 luni la data de 23 februarie 2025 (în ziua anterioară începerii perioadei de depunere a cererii), document care se va genera și printa de către funcționarul care primește cererea.

ATENȚIE!!! INFORMAȚII CU PRIVIRE LA CONTURILE NECESARE A FI DESCHISE DE CĂTRE SOLICITANȚII ACESTEI SCHEME DE SPRIJIN FINANCIAR

În conformitate cu prevederile art.9, alin. (1), lit.d din HG nr. 69/2025, regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale şi societăţile comerciale, după caz trebuie să dețină conturi distincte, deschise la unităţile trezoreriei statului conform art.5, alin.(10) din OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificările și completările ulterioare.

În consecință regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale şi societăţile comerciale, după caz trebuie să completeze și să depună 2 documente aferente coordonatelor bancare, respectiv :

• pentru încasarea fondurilor externe nerambursabile din FEGA, OPȚIONAL, cont deschis la unitățile trezoreriei statului (50,38,16 “Disponibil al beneficiarilor privați aferent schemelor de sprijin direct șI intervențiilor finanțate din FEGA“) sau cont deschis la instituții financiar bancare;
• OBLIGATORIU pentru încasarea fondurilor de la bugetul de stat contul 50.70. ”Disponibil din subvenții și transferuri” cont deschis la unitățile trezoreriei statului.

Pentru celelalte forme de organizare (PF, PFA, II, IF) un singur cont deschis la orice instituție bancară.

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE:

- să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod  unic de înregistrare atribuit de către Agenția de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură;

- să aibă cerere eligibilă pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, intervenția PD-01, din PS 2023-2027, în anul de cerere 2024;

- să dețină un efectiv de tineret femel ovin/caprin de minimum de 50 capete/exploatație, cu cod ANSVSA, cu vârsta de 1-12 luni, înscris în BND la data de 31 august 2024;

- să dețină, la data de 23 februarie 2025 (în ziua anterioară începerii perioadei de depunere a cererii), în exploatație/i cu cod ANSVSA, un efectiv de femele adulte ovine/caprine, înscris în BND, cu vârsta minimă de 12 luni în ziua anterioară începerii perioadei de depunere a cererii, cel puțin egal cu efectivul de tineret femel pentru care se solicită sprijin financiar.

LEGISLAȚIE:

- HG nr. 69/2025 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile;

- OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificările și completările ulterioare.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna decembrie 2024 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna decembrie 2024 cu 13,0% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 8,4% faţă de producţia industrială realizată în luna decembrie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,4% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 20,7% comparativ cu luna decembrie 2023;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2024 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi creşterea cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 5,7%, respectiv cu 9,7 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2023;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 9 comparativ cu luna precedentă şi menţinerea la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, scăderea numărului căsătoriilor, divorţurilor şi al numărului deceselor sub 1 an, comparativ cu luna precedentǎ. Comparativ cu luna decembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna decembrie 2024 a înregistrat o creştere de 13,0% comparativ cu luna precedentă.

În luna decembrie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,3% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna decembrie 2024 a crescut cu 8,4% faţă de producţia industrială realizată în luna decembrie 2023.

În perioada 1.I.-31.XII.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 8,6%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna decembrie 2024, a fost de 7714 lei, mai mare cu 2,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 22,8% comparativ cu luna decembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6727 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6649 lei în industrie şi construcţii şi de 8714 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna decembrie 2024, a fost de 4723 lei, mai mare cu 2,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 20,7% comparativ cu luna decembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4361 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4216 lei în industrie şi construcţii şi de 5172 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna decembrie 2024 a fost de 9251 lei, iar cel net de 5645 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 4,8%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 104,5% pentru luna decembrie 2024 faţă de luna precedentă, de 267,7% faţă de octombrie 1990 şi de 105,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii decembrie 2024, a fost de 49267 persoane, mai mic cu 156 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 591 persoane faţă de luna decembrie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,5 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii decembrie 2024, era de 4540 persoane, în scădere cu 91 persoane faţă de luna precedentă (-2,0%).  

Comparativ cu luna decembrie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 643 persoane (+16,5%).

La sfârşitul lunii decembrie 2024, femeile reprezentau 48,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 459 persoane (10,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 89 persoane (2,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie 2024 era de 3992 persoane, reprezentând 87,9% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (52,0%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,0%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,1% în luna noiembrie 2024 şi 5,1% în luna decembrie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna decembrie 2024 a fost de 6,2% (6,4% în luna noiembrie 2024 şi 5,2% în luna decembrie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna decembrie 2024 a fost de 5,7% (5,8% în luna noiembrie 2024 şi 5,0% în luna decembrie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii decembrie 2024 existau 202 de locuri de muncǎ vacante, din care 189 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 134 erau pentru muncitori (66,3%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna decembrie 2024 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, de scăderea numărului căsătoriilor, divorţurilor şi al numărului deceselor sub 1 an, comparativ cu luna precedentǎ. Comparativ cu luna decembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Natalitatea. În luna decembrie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 191, mai mare cu 39 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21 comparativ cu luna decembrie 2023.

Mortalitatea generală. În luna decembrie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 362, mai mare cu 19 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 23 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna decembrie 2024 nu s-au înregistrat decese sub 1 an, acestea au scăzut cu 1 faţă de luna precedentă şi s-au menţinut la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -171 persoane în luna decembrie 2024 (-191 persoane în luna noiembrie 2024 şi -215 persoane în luna decembrie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna decembrie 2024, s-au înregistrat 2 căsătorii, mai puţine cu 2 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 47 faţă de luna decembrie 2023.

Divorţialitatea. În luna decembrie 2024 s-au înregistrat 2 de divorţuri, mai puţine cu 21 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 32 faţă de luna decembrie 2023.

În luna octombrie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 32,1 milioane euro şi al importurilor CIF de 44,8 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -12,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+21,4%) şi o scădere de (-28,4%) faţă de luna octombrie 2023, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+88,0%) şi respectiv de (+26,9%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.X.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (13,4%), metale comune şi articole din acestea (43,7%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,8%), materii textile şi articole din acestea (3,8%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), mijloace de transport (1,8%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,9%).

În perioada 1.I-31.X.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (2,9%), metale comune şi articole din acestea (39,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,1%), materii textile şi articole din      acestea (2,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,0%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,3%), mijloace de transport (5,2%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (16,0%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,4%).

În luna decembrie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă, respectiv şi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2024, a fost de 1554, mai mic cu 7,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 8,2% comparativ cu luna decembrie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 97,7% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2024, a fost de 2070, mai mic cu 24,8% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 20,1% comparativ cu luna decembrie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 88,7% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna decembrie 2024, a fost de 15,5% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 5,7 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 9,7 puncte procentuale comparativ cu luna decembrie 2023.

În luna decembrie 2024, s-au eliberat 27 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 9 faţă de luna precedentă şi s-au menţinut la acelaşi nivel comparativ cu luna decembrie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna decembrie 2024 de 0,29% faţă de luna precedentă şi de 5,14% faţă de luna decembrie 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.12.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,5%).

În luna decembrie 2024 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,27%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,31%) şi tarifele serviciilor (+0,27%).

55% dintre angajații care au participat la cel mai recent sondaj realizat de eJobs România spun că se așteaptă la o creștere salarială anul acesta, la actualul loc de muncă, asta în condițiile în care, majoritatea celor care au participat la finalul anului trecut la un sondaj pe tema planurilor profesionale pentru 2025 au răspuns că un salariu mai mare reprezintă unul dintre principalele lor obiective pentru anul care urmează. 28% dintre respondenți nu cred că vor avea parte de un salariu mai mare în 2025, iar 17% încă nu știu care sunt planurile angajatorului, din acest punct de vedere.

Așteptările angajaților vin pe un fond în care doar 23% dintre aceștia sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de salariul pe care îl câștigă, în timp ce 38% sunt mulțumiți și foarte nemulțumiți la acest capitol. 39% au o atitudine neutră în legătură cu salariul lor și, prin urmare, nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți.

Întrebați care sunt motivele care îi determină să creadă că vor avea un salariu mai mare în 2025, 34% spun că, în compania pentru care lucrează, sunt acordate creșteri salariale în fiecare an. 18% au încredere în faptul că sunt angajați cheie pe care angajatorii vor să-i păstreze cu orice preț și spun că, dacă nu vor primi mai mulți bani, vor pleca în altă parte. La fel de mulți mizează pe rezultatele pe care le-au avut anul trecut, respectiv și-au depășit indicatorii de performanță, ceea ce sigur îi califică pentru un plus la salariu. 15% intenționează să aibă o discuție cu managerul direct în acest sens și sunt încrezători că vor primi mărirea dorită. Doar 10%, însă, au fost informați concret că salariul pe care îl au va fi majorat.

„Faptul că jumătate dintre respondenți mizează pe un salariu mai mare în 2025, dar doar 10% au și fost anunțați de manageri în acest sens lasă loc unor posibile abateri de la planurile inițiale ale angajaților. Companiile rămân prudente în ceea ce privește politicile de majorări salariale pentru acest an, în special dacă ne uităm la domenii precum construcții, IT, agricultură sau industria alimentară, domenii care au rămas fără facilitățile fiscale pe care le aveau și pentru care costurile cu salariile au crescut brusc”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Contextul economic general îi determină, totuși, pe angajați să aibă așteptări moderate în privința creșterilor pe care le-ar putea primi. Astfel, 35% estimează un plus de 5%-10% la salariul actual, 24% - între 15% și 20%, 13% - între 15% și 20% și 11% de maximum 5%. 5% cred că salariul lor va crește cu cel puțin 20 de procente, 4% cu peste 30% și la fel de mulți estimează o actualizare la rata inflației. 6% nu pot face încă nicio preconizare. „Există, însă, o diferență între sunt pragurile de majorare pe care le întrevăd și procentele minime pe care le-ar considera mulțumitoare pentru nivelul profesional la care se află și pentru cheltuielile lor lunare. În acest sens, 32% pragul acceptabil ar fi cuprins între 10% și 15%, 21% - între 5% și 10%, 20% cel puțin 20%, iar 16% - între 15% și 20%”, mai spune Ana Călugăru.

În absența unei creșteri salariale, 18% dintre angajați spun că un pachet consistent de beneficii extrasalariale ar putea să fie suficient pentru a crea o compensare. 7% susțin aceeași idee, însă ar accepta această variantă doar pentru un an. 28% afirmă că depinde de beneficii, în timp ce 45% spun un nu hotărât, menționând că evoluția prețurilor din ultima perioadă impune și o creștere a salariilor.

Referitor la frecvența cu care sunt acordate majorările salariale, 55% dintre participanții la sondaj spun că salariul le-a crescut anul trecut. 17% nu au mai primit o mărire de acum doi ani, 8% de mai mult de doi ani și tot 8% declară că nu au avut nicio creștere salarială în ultimii 5 ani. Pentru 9% dintre respondenți salariul a crescut chiar anul acesta, în timp ce 4% nu-și amintesc când au avut ultima creștere salarială. De altfel, majoritatea respondenților (65%) cred că evaluările salariale ar trebui făcute anual, o dată pe an, și, în funcție de rezultate, să fie ajustată politica salarială.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, pe un eșantion de 1.725 de respondenți care, la momentul completării chestionarului, erau angajați.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 22.000 de locuri de muncă.