Cea de-a treia ediţie a programului Start-Up Nation va fi lansată mâine, 19 iulie, pe platforma informatică granturi.imm.gov.ro! Începând de la ora 10:00, aplicanţii, cu profilul, userul şi parola generate, vor completa, semna electronic, încărca şi transmite formularul de înscriere.

"De mâine, cea de-a treia ediţie a programului Start-Up Nation devine realitate! Antreprenorii, care doresc să îmbunătăţească performanţa economică a noilor afaceri pe care le administrează, au posibilitatea de a obţine fonduri nerambursabile în valoare maximă de 200.000 lei. Înscrierile se vor putea efectua exlusiv online, până la începutul lunii septembrie. Pe această cale, le mulţumesc tuturor partenerilor implicaţi în implementarea acestei măsuri aşteptate cu mult interes de sectorul IMM şi, nu în ultimul rând, doresc să le urez mult succes aplicanţilor! La dispoziţia dumnealor stă şi un număr de call center, respectiv 0219059, la care pot apela pentru asistenţă", a declarat ministrul antreprenoriatului şi turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

Un aspect important de care beneficiarii programului trebuie să ţină cont, aşa cum prevede procedura de implementare, se referă la obligativitatea achiziţionării a două plăcuţe informative. Acestea vor fi plasate astfel:

- o plăcuţă în interiorul spaţiului de la locaţia de implementare a proiectului (indoor), în locul cu vizibilitatea cea mai bună pentru vizitatori (recepţie, secretariat, loc de aşteptare etc);

- o plăcuţă în exteriorul spaţiului de la locaţia de implementare a proiectului (outdoor), în locul cu vizibilitatea cea mai bună pentru clienţi, pe lângă spaţiul unde se desfăşoară activitatea (faţada stradală, intrare în clădire etc).

Dimensiunea plăcuţelor informative va fi A3, modelul fiind personalizat în funcţie de Agenţia pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului (AIMMAIPE) de care aparţine sediul social al beneficiarului, aşa cum se arată aici: https://bit.ly/3PSrc1d.

În cadrul programului, amintim că cererile vor fi finanţate în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, în următoarele condiţii:

- Pentru aplicanţii care îşi asumă crearea şi menţinerea unui singur loc de muncă prin intermediul programului: Alocaţie Financiară Nerambursabilă (AFN) - maximum 100.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului;

- Pentru aplicanţii care îşi asumă crearea şi menţinerea a două locuri de muncă prin intermediul programului: Alocaţie Financiară Nerambursabilă (AFN) - maximum 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului.

Pentru anul curent, bugetul alocat schemei de minimis, aprobat prin Legea nr. 317/2021, este de 520.031.000 lei, din care 500.000.000 lei pentru Pilonul I Start-up Nation România şi 20.031.000 lei pentru Pilonul II Start-up Nation Diaspora. Aplicanţii nu vor avea posibilitatea înscrierii pe ambii piloni ai programului.

Biroul Comunicare şi Protocol

Fermierii pot accesa din 20 iulie credite prin Programul "De trei ori subvenţii", cu o dobândă de doar 2%. Anunțul a fost făcut joi, într-o conferinţă de presă, de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Am luat legătura cu specialiştii din minister, ne-am aşezat la masa de lucru, folosindu-ne timpul pe care-l avem la dispoziţie, să elaborăm un produs care va fi operaţional de săptămâna viitoare. Practic, fermierii se pot duce de pe data de 20 iulie, la CEC şi la Fondul de Garantare a Creditului Rural. Am purces la realizarea unui program pe care îl numim de "De trei ori subvenţii". Ce înseamnă acest lucru? Ştim cu toţii că primim de la Uniunea Europeană subvenţia pe unitatea de suprafaţă. Această subvenţie este sigură şi distribuită la timp, ajunge la fermieri la timp, este folosită de fermieri... Într-un cuvânt, este un sprijin garantat, uniform repartizat, înţelegând uniformitatea legată de procedurile Uniunii Europene care sunt prevăzute şi mecanismele puse în mişcare. Acest sprijin care vine în fiecare an ne-a dat posibilitatea să avem garanţia că acest program are şanse şi este o ancoră de sprijin pentru fermieri binevenită. În ce constă? Fermierul primeşte de la APIA adeverinţă conform căreia prin analiza de la APIA, rapid, imediat, în sistemul pe care l-au pus la punct, poate să vadă ce sumă are fiecare fermier sau mai bine zis ce drepturi au fermierii pentru suprafeţele pe care le cultivă. Evidenţa este foarte clară, suma este cunoscută", a menţionat Daea.

Acesta a adăugat că adeverinţa înseamnă valoarea atribuită într-un an prin subvenţii de la Uniunea Europeană şi "va putea fi proba ce va determina angajarea unui credit de trei ori mai mare decât suma respectivă".

"Ce se întâmplă? Fermierul se duce la APIA, ia această adeverinţă, se duce la bancă, unde încheie contractul susţinut de o garanţie. Garanţia de stat prin Fondul de Garantare a Creditului Rural înseamnă 80%. Dau un exemplu, are posibilitatea să ia trei miliarde, 80% din valoarea acestui credit este garantat de Fondul de Garantare a Creditului, 20% sunt actele care se fac cu băncile şi cu siguranţa că acest credit poate fi returnat. De ce? Pentru că ai subvenţia. Practic, este un multiplu de trei ani a subvenţiei anuale. Nu există niciun risc nici la fermier, pentru că vine subvenţia de la Uniunea Europeană, nici pentru bancă (...)", a susţinut Petre Daea.

Potrivit şefului MADR, dobânda practicată pentru creditul acordat prin noul program este de 2%, "una stabilă şi se sprijină pe ROBOR". "Este o dobândă fixă, de 2%, şi va funcţiona pe toată perioada de contractare a creditului", a mai spus oficialul MADR.

"Am vrut să mă achit de promisiuni. Există pur şi simplu şi funcţionează cu începere din data de 20. Un lucru foarte bun: dobânda este de 2% şi stabilă, evident la care să se sprijină pe ROBOR, dar este o dobândă fixă şi va funcţiona pe toată perioada de contractare a creditului. Cu alte cuvinte, pentru trei ani (...) este un credit sigur şi de o parte şi de alta, pentru că vin pe bani europeni, şi nu pe banii fermierilor. Vin pe bani europeni, pe un culoar sigur, la date sigure, în sume sigure. Ei doar pot să se ducă, să ia şi să se angajeze la executarea lucrărilor în vederea desfăşurării anului agricol în condiţii bune", a subliniat ministrul de resort.

Sursa www.agerpres.ro

Câştigul salarial mediu brut a fost 6.358 lei în mai, cu 85 lei (-1,3%) mai mic decât în luna aprilie, iar câştigul salarial mediu net a fost 3.928 lei, în scădere cu 39 lei (-1%), potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (9.178 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.120 lei). Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,5%.

În raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 98,3% în luna mai 2022 faţă de luna mai 2021. Indicele câştigului salarial real a fost 97,8% în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 222,6%, cu 4,9 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie 2022.

Potrivit datelor INS, în luna mai 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri.

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 19,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 17,8% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 15,3% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

Totodată, scăderi între 6,5% şi 11% s-au înregistrat în telecomunicaţii, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii.

Scăderi între 3% şi 6% s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, transporturi pe apă, industria metalurgică, alte activităţi extractive, fabricarea băuturilor, activităţi de poştă şi de curier, tranzacţii imobiliare, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2022 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 26,6% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 15,4% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 2% şi 5% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi aeriene.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă, în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă), în învăţământ (+11,6%), respectiv în administraţia publică (+3,1%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1%).

Sursa www.agerpres.ro

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 401 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia - 155 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat în agricultură;

Olanda - 107 locuri de muncă pentru: culegător mere şi pere; culegător cireşe; culegător capșuni; culegător fructe; muncitor în pepinieră de flori în seră; culegător zmeură; legumicultor;

Norvegia - 53 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie; sticlar/ şlefuitor sticlă; sticlar/ artiza sticlă; manager instalaţii sanitare;

Polonia - 32 locuri de muncă pentru: zidar; muncitor depozit – operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC; lăcuitor/vopsitor; strungar/frezor; sudor MIG/MAG sau gaz; lăcătuş; operator CNC;

Germania - 30 locuri de muncă pentru: șofer camion; curier colete și scrisori; încărcător/ sortator corespondență; educator/ educatoare;

Irlanda - 20 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane;

Malta - 4 locuri de muncă pentru: inginer servicii IT; director de departament; proiectant Autocad 2d/3d; manager proiect.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în luna iunie 2022 venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 119,59 mil. lei din programul stabilit de ANAF, mai mult cu 32,34 mil.lei față de aceeași perioadă a anului 2021.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 63,10 mil.lei, mai mult cu 32,16 mil. lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 38,20 mil. lei, mai mult cu 0,10 mil. lei față de suma colectată în luna mai 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 1,34 mil.lei,mai mult cu 0,04 mil. lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

-La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 16,95 mil. lei ,mai mult cu 0,04 mil. lei decât în aceeași perioadă a anului 2021.

În această perioadă,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 6,14 mil.lei.

MADR a lansat în dezbatere publică proiectul privind modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România și a infrastructurii de desecare și drenaj. Acesta urmărește adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu şi a populaţiei.

Suma destinată Programului are o valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul național, care vor fi alocate până în anul 2027.

Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere sporirea numărului de amenajări de irigații noi, de la 89 la 150. De asemenea, va crește suprafața pentru care se vor asigura irigații de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha, contribuind astfel la viabilitatea economică a sistemelor de irigații.

Totodată, se vor majora de la 531 la 666 numărul de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, precum și suprafața deservită de infrastructura de irigații, de la 1.212.917,8 ha la 1.464.349,70 ha.

Prin acest program, MADR își propune ca sistemul de irigații din România să poată beneficia de mai mult sprijin financiar, fiind astfel îmbunătățite condițiile de dezvoltare și creștere, precum și obținerea de cantități mărite de producție la hectar.

Proiectul poate fi consultat de către toți cei interesați, în secțiunea ”Transparență decizională – Proiecte de acte normative”: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Sursa www.madr.ro