Aproximativ 35.000 de joburi noi au fost postate în luna septembrie pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Dintre acestea, 7.4% sunt locuri de muncă exclusiv remote și 6.8% se adresează candidaților care vor să lucreze în străinătate.

Un element de noutate al ultimei luni este legat de evoluția joburilor, pe domenii. Astfel, în timp ce retailul marchează o temperare a nevoii de candidați noi, sectoare precum serviciile, industria alimentară sau turismul înregistrează un număr mai mare de locuri de muncă scoase pe piață comparativ cu lunile anterioare. Dintre acestea, turismul a crescut cel mai mult, în luna septembrie fiind al patrulea cel mai activ domeniu, din punctul de vedere al angajărilor, după comerț, servicii și industria alimentară. „Această dinamică nu afectează însă poziția de lider a retailului, care, cu aproape 8.000 de joburi noi, rămâne cel mai mare angajator din economie, nu doar din perspectiva volumului, ci și a ratei de penetrare – este domeniul cu cea mai extinsă prezență, din punct de vedere geografic, dar și al adresabilității către toate categoriile de candidați, de la entry level până la top management”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Jumătate din joburile disponibile se adresează candidaților din București, urmând cele postate de angajatorii din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Constanța. 2.400 de locuri de muncă remote au fost postate în luna septembrie și puțin peste 2.200 au intrat în categoria „joburi în străinătate”. Entry level (0 - 2 ani de experiență) și mid – level (2 – 5 ani de experiență) sunt categoriile de candidați care au, în acest moment, cele mai multe oportunități de angajare în piață.

În ceea ce privește aplicările, septembrie este luna în care interesul candidaților pentru joburile remote a atins cel mai ridicat nivel din acest an. 130.000 de aplicări, reprezentând 15% din numărul total, au mers către locurile de muncă remote. Aproape jumătate au fost adunate de angajatorii din call – center / BPO și 40.000 de către cei din IT / Telecom. Advertising / marketing / PR, servicii și financiar – bancar au fost alte trei domenii spre care s-au orientat candidații care își doresc să lucreze de acasă. „Dacă și-a imaginat cineva că vremea remote-ului a trecut și că există o dorință la unison a angajaților și a angajatorilor de a reveni la birou, iată că cifrele arată că tendința este de a menține pentru o perioadă de timp nederminată acest mod de a lucra. Tocmai de aceea, companiile au început să transforme în beneficiu pentru angajați posibilitatea de a lucra de acasă permanent sau un anumit număr de zile pe săptămână. Până la finalul anului, ne așteptăm să crească atât numărul de astfel de joburi, cât și numărul de aplicări atrase”, explică Roxana Drăghici. În acest moment, mai mult de 2.600 de locuri de muncă de acasă sunt disponibile pe eJobs.ro.

La nivel general, domeniile care au suscitat cel mai mult interesul candidaților în luna septembrie au fost retailul, call center / BPO, servicii, IT / telecom și banking.

În acest moment, peste 35.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Aversiunea față de risc s-a amplificat iar euro a coborât la începutul acestei săptămâni la 0,9569 dolari, minim al ultimilor 20 de ani, respectiv 0,9499 franci elvețieni.

Investitorii și-au majorat lunea aceasta plasamentele în dolari americani, franci elvețieni sau yeni japonezi, în detrimentul euro după ce activitatea economică din zona euro a scăzut în septembrie la minimul ultimelor 20 de luni iar alegerile din Italia au fost câștigate de o coaliție eurosceptică, de extremă dreapta.

Pentru a susține economia zonei euro, BCE ține dobânzile jos, ceea ce depreciază moneda unică dar stimulează exporturile. Comisia Europeană a anunțat că încrederea consumatorilor a scăzut în septembrie la minim istoric de -28,8 puncte.

În schimb, Rezerva Federală americană dorește un dolar puternic, folosit atât ca o armă politică dar și ca o ancoră antiinflaționistă, acceptând chiar și o scurtă perioadă de recesiune și de creștere a șomajului.

Miercuri, la finalul ședinței sale de politică monetară, Fed a majorat dobânda-cheie cu 75 de puncte de bază la 3 – 3,25% și pregătește, în opinia analiștilor, alte creșteri care vor totaliza 1,25 puncte procentuale până la sfârşitul anului.

În piața locală, cursul dolarului a atins patru recorduri zilnice consecutive. Ultimul a fost înregistrat lunea aceasta când media a fost stabilită la 5,1135 lei.

Cursul euro a crescut de la 4,9226 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9437 lei, dar a încheiat perioada la 4,9427 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,939 – 4,944 lei. Cotațiile nu au mai avut o evoluție liniară, precum cea din august, ci s-au mișcat în „dinți de ferăstrău”, semn al unor posibile reglaje din partea BNR, care dorește să țină cursul sub 4,95 lei.

Pentru a apăra leul, banca centrală va avea la dispoziție și valuta obținută prin emisiunile de euroobligațiuni cu scadența la 4 ani cu o dobândă de 5,1%/an, respectiv la 7 ani cu o dobândă de 6,7%/an. Finanțele au atras de pe piețele externe o sumă de 1,35 miliarde euro, fiind a patra operațiune de acest tip lansată în acest an.

Banca Națională a Elveției a decis joia trecută să aducă rata de referință în zona pozitivă, după aproape opt ani în care aceasta a fost negativă, și a crescut-o de la -0,25% la 0,5%. Cursul francului a atins lunea aceasta un maxim de 5,1775 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut luni la 5,4791 lei. Ea s-a depreciat în cursul nopții de duminică spre luni până la 1,0350 de dolari, cea mai scăzută valoare istorică față de bancnota verde. Evoluția se datorează incertitudinilor care vizează planul pe care guvernul de la Londra l-a anunțat și care ar putea crea un derapaj semnificativ al finanțelor publice britanice.

Temerile legate de evoluția inflației și tendința de creștere a dobânzilor la nivel mondial, dar și majorarea cererii de lei din partea companiilor care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat au provocat creșterea dobânzilor interbancare la începutul acestei săptămâni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,91 la 7,92%. După creșterea de vinerea trecută la 8,08%, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat la începutul săptămânii la 8,10% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,22 la 8,23%.

Chiar dacă metalul galben a coborât la 1.635 – 1.649 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur la 270,2027 lei, la finalul intervalului.

Analiza cuprinde perioada 19 – 26 septembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, salută decizia Fondului Monetar Internaţional (FMI) de a revizui în creştere prognoza de avans economic a României, pentru anul 2022, ca urmare a misiunii de evaluare (Consultări pe Articolul IV) efectuată de delegaţia FMI în vara anului curent.

"Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creşterii economice, pe fondul contextului internaţional şi al apropierii de conflictul armat de la graniţa noastră. Şi iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creştere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situaţia de la nivelul întregii Uniuni Europene. Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validări ale deciziilor de politică fiscal-bugetară şi financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului. Traversăm o perioadă de criză şi incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune şi urmărim evoluţiile externe, dar asigurarea stabilităţii economice se face de aici, de la Bucureşti şi vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt în termenele stabilite şi vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel şi măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investiţiilor publice şi consolidarea bugetară", a spus Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Comitetul Executiv al FMI a apreciat importanţa implementării unor politici macroeconomice prudenţiale pentru asigurarea stabilităţii şi, totodată, stimularea reformelor structurale pentru susţinerea creşterii economice.

Societățile de asigurare înregistrate în România au realizat Prime Brute Subscrise (PBS) de 8,76 miliarde de lei, în prima jumătate a acestui an, relevă datele agregate în Raportul privind evoluția pieței de asigurări în semestrul I 2022. Acestor sume li se adaugă subscrierile locale ale companiilor care activează în România în baza dreptului la liberă practică, care au crescut cu aproape 150% față de perioada similară a anului trecut.

Concret, societățile care vând în România în baza sistemelor Freedom of Service (FOS) și Freedom of Establishment (FOE) au avut prime intermediate pe piața locală în valoare de 730 de milioane de lei, ceea ce face ca valoarea totală a pieței locale să se apropie de 9,5 miliarde de lei, la jumătatea anului. Societățile care activează în baza FOS și FOE au subscris mai ales pe clasa 10 (RCA și CMR), unde ponderea în intermedierile totale este de aproape 41%. A doua clasă importantă din acest punct de vedere este clasa A9 (asigurări agricole), cu o pondere de peste 20%.

Evoluția Primelor Brute Subscrise a venit pe fondul creșterii concurenței și a fost însoțită și de o îmbunătățire a indicatorilor de daunalitate. La 30 iunie 2022, rata combinată era de 101,66%, în scădere substanțială de la aproape 121% în prima jumătate a anului trecut. În cazul liniei RCA, rata combinată a scăzut de la peste 142% la doar 107,4%.

O evoluție remarcabilă poate fi observată și în ceea ce privește cotele de piață ale asigurătorilor. Cumulat pe asigurări generale și asigurări de viață, trei companii ocupă practic prima poziție, cu cote între aproximativ 17,5% și 18% din Primele Brute Subscrise. Pe prima poziție a trecut compania Groupama, cu 17,78% din PBS, urmată de Allianz-Țiriac, cu 17,74% și Euroins, cu 17,46%. Nivelul ridicat al concurenței se menține și strict la nivelul asigurărilor generale, care rămân dominante în structura pieței. Pe prima poziție se plasează societatea Euroins, cu 21,02%, urmată de Groupama, cu 20,99% și Allianz-Țiriac, cu 19,34%.

Nu în ultimul rând, în al doilea trimestru din 2022 evoluția primei medii pentru RCA a urmat o traiectorie de stabilizare. La finalul lunii iunie 2022, prima medie pentru asigurările RCA cumpărate de persoanele fizice a fost de 904 lei, în scădere de la 913 lei, cât era la finalul lunii martie 2022. La general (persoane fizice și persoane juridice), prima medie a fost de 1.154 de lei la 30 iunie, față de 1.138 de lei în martie 2022.

Raportul privind evoluția pieței asigurărilor în prima jumătate a anului 2022 poate fi consultat aici.

*********

Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.

Piața valutară locală a fost marți mai agitată decât în ședința precedentă, cotațiile euro mișcându-se în „dinți de ferăstrău”, semn al unor posibile intervenții din partea BNR. În privința dolarului american și francului elvețian au atins noi maxime istorice.

După aprecierea monedei naționale de la începutul săptămânii, cursul euro a revenit la 4,9437 lei, valoare stabilită în ședința de vineri. Cotațiile au urcat de la 4,938 lei, la deschiderea pieței locale, la 4,947 lei.

Trebuie remarcat faptul că leul este cea mai stabilă monedă comparativ cu cea unică, în timp ce față de începutul anului zlotul s-a depreciat cu 3,2% iar forintul maghiar a pierdut 9,1%, urmare a criticilor cu care se confruntă guvernul de la Budapesta, atât din punct de vedere economic cât și politic.

Analiștii BCR estimează pentru sfârșitul anului un curs de 5 lei/euro iar cei ai Băncii Transilvania prognozează o medie de 4,95 lei.

După scăderea de luni la 0,9554 dolari, minim care nu a mai fost atins de la jumătatea anului 2002, euro s-a redresat la 0,9585 – 0,9669 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut la un nou record istoric de 5,1379 lei.

Presiunea pe moneda unică se datorează încetinirii economiei din zona euro, în special a motorului german, unde climatul de afaceri s-a deteriorat în septembrie, conform indicatorului IFO, la cel mai redus nivel începând din mai 2020. O altă cauză a scăderii euro o constituie victoria partidelor populiste, eurosceptice din Italia.

Majorarea plasamentelor în moneda elvețiană, considerată drept o „valoare refugiu”, a ridicat cursul francului la un nou record de 5,1954 lei.

Declarația făcută de guvernatorul Băncii Angliei conform căreia instituția este gata să majoreze dobânzile atât cât este necesar pentru a frâna inflația, a apreciat lira sterlină față de euro iar în piața locală media a urcat la 5,5513 lei.

În ciuda aprecierii monedei americane, scăderea metalului galben la 1.631 – 1.641 dolari/uncie a depreciat prețul gramului de aur la 269,8751 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 407,45 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7516 zloți/euro.

Bitcoin se aprecia marți la 19.202 – 20.365 dolari iar ether la 1.333 – 1.398 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Aversiunea față de risc s-a amplificat iar euro a coborât la sfârșitul săptămânii trecute la 0,9668 dolari, minim al ultimilor 20 de ani, respectiv 0,9499 franci elvețieni.

Investitorii și-au majorat, în a doua parte a zilei de vineri, plasamentele în dolari americani, franci elvețieni sau yeni japonezi, după ce au fost publicate date care arată că activitatea economică din zona euro a scăzut în septembrie la minimul ultimelor 20 de luni, evoluție care indică perspectiva intrării în recesiune.

Pentru a susține economia zonei euro, BCE ține dobânzile jos, ceea ce depreciază moneda unică dar stimulează exporturile. Comisia Europeană a anunțat că încrederea consumatorilor a scăzut în septembrie la minim istoric de -28,8 puncte.

În schimb, Rezerva Federală americană dorește un dolar puternic, folosit atât ca o armă politică dar și ca o ancoră antiinflaționistă, acceptând chiar și o scurtă perioadă de recesiune și de creștere a șomajului.

Miercuri, la finalul ședinței sale de politică monetară, Fed a majorat dobânda-cheie cu 75 de puncte de bază la 3 – 3,25% și pregătește, în opinia analiștilor, alte creșteri care vor totaliza 1,25 puncte procentuale până la sfârşitul anului.

În piața locală, cursul dolarului a atins trei recorduri zilnice consecutive. Ultimul a fost înregistrat vineri când media a fost stabilită la 5,0679 lei.

Cursul euro a crescut de la 4,9226 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9437 lei, la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,941 – 4,948 lei. Cotațiile nu au mai avut o evoluție liniară, precum cea din august, ci s-au mișcat în „dinți de ferăstrău”, semn al unor posibile reglaje din partea BNR, care dorește să țină cursul sub 4,95 lei.

Pentru a apăra leul, banca centrală va avea la dispoziție și valuta obținută prin emisiunile de euroobligațiuni cu scadența la 4 ani cu o dobândă de 5,1%/an, respectiv la 7 ani cu o dobândă de 6,7%/an. Finanțele au atras de pe piețele externe o sumă de 1,35 miliarde euro, fiind a patra operațiune de acest tip lansată în acest an.

Banca Națională a Elveției a decis joia trecută să aducă rata de referință în zona pozitivă, după aproape opt ani în care aceasta a fost negativă, și a crescut-o de la -0,25% la 0,5%. Cursul francului a atins miercuri un maxim de 5,1663 lei, iar cel de vineri a fost stabilit la 5,1569 lei.

Lira sterlină s-a întărit până la 1,1185 euro dar a atins un nou minim al ultimilor 37 de ani de 1,0835 dolari, pierderea față de moneda americană din ultimele zece zile fiind de peste 7%. În piața locală, media monedei britanice a scăzut de la 5,6620 – 5,6284 lei, ea fiind calculată înainte de creșterea de pe piețele internaționale.

Volatilitatea dobânzilor interbancare a fost de dimensiuni reduse și valorile au crescut spre finalul perioadei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat intervalul la 7,91%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut vinerea trecută de la 8,07 la 8,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a revenit de la 8,21 la 8,22%.

Aprecierea monedei americane a provocat vinerea trecută scăderea metalului galben de la 1.674 la 1.641 dolari/uncie. Deprecierea a avut loc în partea a doua a zilei, astfel că BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 269,8092 lei, în creștere față de joi.

Analiza cuprinde perioada 19 – 23 septembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu