Lansarea primei runde de atragere de fonduri în cadrul Programului Prima conectare

Lansarea primei runde de atragere de fonduri în cadrul Programului Prima conectare

În data de 13 octombrie 2022, a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.605/2022 pentru aprobarea Ghidului specific - Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, componenta C1 - Managementul apei, investiţia 3. Sprijinirea conectării populaţiei cu venituri mici la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare existente.

Astfel, conform ordinului, în perioada 01 noiembrie 2022, ora 10.00 - 15 decembrie 2022, ora 23.59, în limita bugetului maxim eligibil prealocat, se desfăşoară prima rundă de atragere de fonduri în cadrul Programului "Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă şi canalizare" finanţat din PNRR.

Cererile de finanţare se vor transmite la AFM prin aplicaţia informatică destinată programului care va fi disponibilă pe site-ul instituţiei, www.afm.ro.

În cadrul Programului se acordă finanţare pentru realizarea ţintelor cuprinse în Investiţia 3 - Sprijinirea conectării populaţiei cu venituri mici la reţelele de alimentare cu apă şi/sau canalizare existente din cadrul Componentei C1: Managementul Apei şi contribuie la îndeplinirea Reformei 1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată şi pentru accelerarea accesului populaţiei la servicii de calitate conform directivelor europene.

Măsura vizează sprijinirea familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse (care au media veniturilor băneşti nete lunare sub salariul minim brut pe ţară garantat la plată pe membru de familie) pentru plata cheltuielilor de branşare/racordare la sistemul public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare.

Solicitanţii care pot depune cereri de finanţare sunt Operatorii de servicii de utilităţi publice/operatorii regionali de servicii de utilităţi publice din sectorul de apă/apă uzată, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. g) şi h) din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pe lângă celelate criterii de eligibilitate aplicabile, aceştia sunt eligibili sub condiţia încheierii de parteneriate (în calitate de Lideri), cu UAT sau cu ADI.

Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările de branşare/racordare a gospodăriilor vulnerabile la sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din cadrul Investiţiei I3 este de 168.000.000 Euro.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui cost unitar de cel mult 1.900 euro/gospodărie racordată şi/sau branşată la sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare, fără TVA.

Rata de finanţare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului fără TVA.

Informaţii privind desfăşurarea programului se publică pe site-ul AFM la secţiunea Programe de finanţare - PNRR.

Compartiment Comunicare şi IT

Administraţia Fondului pentru Mediu

Comisia Europeană a aprobat primele Programe Regionale ale României pentru 2021-2027: PR Vest și PR Sud-Muntenia

Comisia Europeană a aprobat primele Programe Regionale ale României pentru 2021-2027: PR Vest și PR Sud-Muntenia

Cele 8 Programe Regionale aferente perioadei 2021-2027 dispun de o alocare totală de peste 11 miliarde de euro

În cadrul fiecărui Program Regional, problemele și provocările orașelor din regiune sunt abordate individual

Marţi, 11 octombrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene a primelor programe regionale aferente perioadei de programare 2021-2027, respectiv Programul Regional Vest și Programul Regional Sud-Muntenia.

Atât Programul Regional Vest, cât și Programul Regional Sud-Muntenia propun intervenții pentru dezvoltarea capacității de cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare, creșterea performanței energetice a fondului existent de clădiri publice și rezidențiale, valorificarea spațiilor degradate de la nivelul orașelor, mobilitatea urbană sustenabilă, investiții în rețeaua de drumuri județene și în infrastructura educațională, precum și acțiuni de valorificare a potențialului cultural, turistic și balnear.

Cele 8 Programe Regionale aferente perioadei 2021-2027 au fost elaborate în așa fel încât să fie permis transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora.

„Este un moment mult așteptat pentru debirocratizare și pentru dezvoltarea echilibrată în toate regiunile. În perioada de programare 2021-2027, ne-am concentrat pe anumite elemente strategice, dintre care o prioritate a reprezentat-o descentralizarea finanțărilor pentru regiuni pentru a fi cât mai aproape de beneficiari și de nevoile specifice pe care le au comunitățile locale. Pentru asigurarea coeziunii economice și sociale și redresării tendinței de adâncire a decalajelor între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, era necesară o abordare integrată a problemelor teritoriale, atât la nivel urban, cât și la nivelul unor microregiuni definite prin anumite trăsături specifice. Prin cele 8 PR-uri, vorbim despre o alocare totală de peste 11 miliarde de euro pentru implementarea de măsuri economice pentru eficiență energetică, transport, infrastructură verde și educație. Acum, autoritățile locale își pot lua soarta în propriile mâini, pentru a răspunde de viitorul celor pe care îi reprezintă”, a declarat domnul ministru Marcel Boloș.

Obiectivele asumate de PR Vest și PR Sud-Muntenia

Programul Regional Vest beneficiază de o alocare totală de 1.179.093.826 euro și susține, prin priorități de finanțare specifice, transformarea regiunii într-o regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice (alocare de 236,10 mil. euro), cu orașe Smart și o administrație digitalizată (34,11 mil. euro), cu orașe prietenoase cu mediul (alocare totală 156,79 mil. euro), cu mobilitate urbană sustenabilă (alocare totală 157,36 mil. euro) și accesibilă (alocare totală 158,36 milioane euro), o regiune educată și atractivă (alocare totală 193,95 mil. euro) și, nu în ultimul rând, o regiune pentru cetățeni (alocare totală 193,01 mil. euro). Pentru intervențiile dedicate asistenței tehnice este prevăzută o alocare financiară de 49,37 mil. euro.

Programul Regional Sud-Muntenia beneficiază de o alocare totală de 1.576.796.471 euro și susține, prin priorități de finanțare specifice, transformarea regiunii într-o regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice (423,93 mil. euro), cu orașe prietenoase cu mediul (365,49 mil. euro), cu mobilitate urbană durabilă (215,99 mil. euro) și mai accesibilă (alocare totală 225,14 mil. euro), o regiune mai educată (76,06 mil. euro) și mai atractivă (203,58 mil. euro). Pentru intervențiile dedicate asistenței tehnice este prevăzută o alocare financiară de 66,57 mil. euro.

Programul Regional Vest a fost aprobat de Comisia Europeană prin Decizia de punere în aplicare nr. C(2022) 7252/07.10.2022) și Programul Regional Sud-Muntenia a fost aprobat de Comisia Europeană prin Decizia de punere în aplicare nr. C(2022) 7253/07.10.2022. Deciziile au fost emise cu data de 7 octombrie și comunicate prin sistemul informatic care asigură interfața Comisiei Europeane cu România în data de 11 octombrie.

Creșterea inflației pune presiune pe dobânzi

Creșterea inflației pune presiune pe dobânzi

Leul a avut la jumătatea săptămânii o evoluție mai agitată față de euro, evoluție influențată de creșterea inflației și de majorarea indicilor ROBOR.

Chiar dacă în dimineața de miercuri cotația euro a atins pe piețele asiatice un minim de 4,933 lei, tranzacțiile din cea locală au fluctuat în „dinți de ferăstrău” între 4,936 și 4,944 lei, semn al unor posibile intervenții ale BNR. Cursul monedei unice a urcat de la 4,9367 la 4,9397 lei.

Volatilitatea poate fi pusă și pe seama creșterii prețurilor în septembrie cu 1,3% față de luna precedentă. Comparativ cu septembrie 2021 avansul inflației este de 15,9%, conform datelor publicate de INS. Previziunile economiștilor rămân negative și se anticipează menținerea inflației în jurul valorii de 15% până în martie viitor.

Menținerea inflației la valori ridicate va determina probabil BNR să majoreze dobânda sa de referință la 7%, față de 6,25% în prezent, la ultima ședință de politică monetară programată în noiembrie. Măsura este necesară și pentru a limita deprecierea leului.

Dealerii bancari au răspuns la anticipări iar dobânzile interbancare au crescut la valori maxime ale ultimelor două luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,03 la 8,11%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,17 la 8,21% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,30 la 8,34%.

În așteptarea datelor privind evoluția inflației din SUA și publicarea minutei ultimei ședințe a Rezervei Federale („Beige Book”), piețele erau prudente. Euro fluctua între 0,9683 și 0,9734 dolari iar creșterea cursului monedei americane s-a limitat de la 5,0896 la 5,0904 lei

Media francului elvețian a crescut de la 5,0912 la 5,1107 lei, evoluție provocată de majorarea plasamentelor într-un activ considerat drept „sigur”.

Informațiile apărute în presa Regatului Unit conform cărora Banca Angliei va continua să cumpere obligațiuni britanice, au ridicat cotațiile lirei sterline de la 1,1278, minim atins miercuri dimineață, la 1,1422 euro, iar cursul a urcat în piața locală la 5,6309 lei.

După scăderea de marți la 1.660 dolari, metalul galben a crescut ușor la 1.666 – 1.675 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat la 273,2698 lei.

În regiune, media monedei maghiare a atins un nou minim istoric de 429,82 forinți/euro, evoluție cauzată de creșterea inflației din Ungaria la 20,1%. Majorarea prețurilor va influența politica monetară a băncii centrale maghiare care va ridica, conform analiștilor, dobânda de referință de la 13%, în prezent, la 15 – 16%.

În schimb, cursul celei poloneze s-a apreciat de la recordul negativ de 4,8711 la 4,8536 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut marți seară la circa 18.900 dolari și se tranzacționa miercuri în culoarul 19.000 – 19.195 dolari. Ether a fost mai stabil și fluctua între 1.275 și 1.305 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de Radu Georgescu

Dobânzile s-au întors la valorile de acum 13 ani

Dobânzile s-au întors la valorile de acum 13 ani

Media euro a crescut joi de la 4,9397 la 4,9416 lei. Cotația monedei unice a atins în piața locală un vârf de 4,946 lei, însă după stabilirea cursului a fost atins un minim de 4,933 lei.

Majorarea inflației în septembrie la 15,9% față de perioada similară a anului trecut, va necesita o nouă creștere a ratei de referință a BNR. În opinia analiștilor se așteaptă un pas suplimentar de 0,75% în noiembrie, asemănător cu cel de luna aceasta, ceea ce va ridica dobânda cheie la 7%.

Dealerii au răspuns la aceste perspective prin creșterea dobânzilor interbancare, însă pașii făcuți au fost de mai mici dimensiuni. Cu toate aceste au fost atinse noi maxime comparabile cu cele înregistrate în urmă cu circa 13 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,11 la 8,15%, nivel comparabil cu cel de la începutul lui februarie 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,21 la 8,24%, maxim al ultimilor 12 ani și 8 luni, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,34 la 8,36%.

Piețele internaționale erau stabile înainte publicarea datelor privind inflația din SUA și sub efectul prezentării minutei („Cărții Bej”) a ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale. Aceasta confirmă continuarea procesului de creștere a ratei de referință, pentru a contracara presiunile inflaționiste.

Euro se tranzacționa în culoarul 0,9685 – 0,9753 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 5,0904 la 5,0782 lei.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea unică a scăzut cursul francului elvețian de la 5,1107 la 5,0879 lei.

Intervenția Băncii Angliei din ultimele zile, care a cumpărat obligațiuni britanice, pentru a stopa scumpirea acestora, a permis lirei sterline să se aprecieze față de euro și dolar. În piața locală, cursul ei a urcat de la 5,6309 la 5,6592 lei.

După o creștere în cursul dimineții la 1.682 dolari, metalul galben a scăzut la 1.662 dolari/uncie. La noi, BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 273,6005 lei.

Ultimatumul dat miercuri Ungariei de către UE referitor la implementarea reformelor anticorupţie pe care și le-a asumat, pentru a evita o suspendare a plăţii a fonduri în valoare de 7,5 miliarde de euro, a pus o și mai mare presiune asupra monedei maghiare a cărei medie a atins nou record negativ de 432,94 forinți/euro, deprecierea față de sfârșitul anului trecut fiind de peste 17,3%. Moneda poloneză s-a apreciat, în schimb, la 4,8468 zloți/euro, după ce a atins marți un minim istoric de 4,8711 zloți/euro.

Piața criptomonedelor continua să fie afectată aversiunea față de risc. Bitcoin a scăzut joi la 18.823 – 19.171 dolari, după ce tentativa de a reveni peste 20.000 dolari a eșuat zilele trecute. La rândul său, ether a alunecat la 1.198 – 1.298 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

240 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

240 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 240 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia - 95 de locuri de muncă: muncitor necalificat în agricultură (lucrătorii în activităţi din pepinieră: tăiere copaci, etc.), muncitor necalificat în agricultură (lucrătorii care recoltează legume în aer liber: conopidă, praz), muncitor necalificat în agricultură (lucrători care culeg fructe moi/ fructe de pădure), muncitor necalificat în agricultură (lucrători care culeg fructe tari: pere, mere, etc.);

Danemarca - 5 locuri de muncă pentru: izolator, montator schele, instalator ţevi, alpinist utilitar, vopsitor industrial;

Finlanda - 52 de locuri de muncă pentru: sudor, muncitor necalificat - culegător de fructe de pădure, alte fructe şi legume;

Lituania - 1 loc de muncă pentru: instalator, montator ţevi;

Malta - 9 locuri de muncă pentru: ajutor bucătar, bucatar şef, ospătar, tester manual QA / inginer, inginer constructor, proiectant CAD, farmacist, inginer servicii IT;

Norvegia - 59 de locuri de muncă pentru: electrician, croitor, muncitor în producţie, tinichigiu auto, personal curăţenie, zidar, faianţar, farmacist, sticlar / şlefuitor sticlă, sticlar / artizan sticlă;

Polonia - 15 locuri de muncă pentru: muncitor depozit - operator stivuitor, asistent producţie, Operator maşină CNC (pentru candidaţii fără experienţă se oferă training);

Slovenia - 3 locuri de muncă: muncitor producţie;

Spania - 1 loc de muncă: fizioterapeut.

Persoanele care sunt interesate să ocupe un loc de muncă în Spaţiul Economic European pot viziona locurile de muncă vacante pe site-ul www.anofm.ro/EURES

Cu o medie netă de 6.000 de lei pe lună, IT-ul este domeniul în care se câștigă cel mai bine din România

Cu o medie netă de 6.000 de lei pe lună, IT-ul este domeniul în care se câștigă cel mai bine din România

IT-ul este, de câțiva ani buni, domeniul cu cele mai competitive salarii din România, în condițiile în care media, la nivel național este de 6.000 de lei pe lună, în creștere cu 10% față de începutul acestui an. Pragurile salariale crescute, chiar și pentru începători, au făcut ca IT-ul să fie prima opțiune de reconversie profesională a celor care vor o schimbare de carieră. „Candidații din IT sunt cunoscuți drept privilegiații pieței de recrutare – își găsesc foarte ușor job, sunt bine plătiți, iar avansul tehnologic rapid le permite să aibă permanent oportunități de creștere. Acest avans tehnologic, cât și numărul insuficient de specialiști în IT le creează contextul de a fi extrem de selectivi atunci când vine vorba de angajare. Cu un deficit de aproximativ 25.000 de IT-iști, companiile sunt nu doar generoase în ofertele financiare pe care le fac, dar și foarte deschise la a primi candidați care au trecut printr-o reconversie profesională către acest domeniu. Deși aceștia pornesc de la un nivel de juniorat, angajatorii sunt dispuși să investească mai departe în specializarea lor la locul de muncă”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, distribuția segmentelor salariale arată o alocare marginală pentru salariile sub 2.000 de lei (4%) și chiar a celor cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei (12%). Cea mai mare parte a angajaților din IT, respectiv 32,6%, câștigă lunar între 4.000 și 7.000 de lei, iar 21% între 7.000 și 10.000 de lei. Salarii de peste 10.000 de lei încasează 16,2% dintre cei care și-au introdus datele salariale în platformă și 14,2% iau lunar între 3.000 și 4.000 de lei. „Din multe puncte de vedere, IT-ul este un domeniu atipic. Spre exemplu, vedem specialiști foarte căutați, care ajung să ocupe poziții cheie în companie și încasează salarii comparabile sau chiar mai mari decât ale unui CEO. Este cazul arhitecților IT, spre exemplu, care pot câștiga și 40.000 de lei pe lună. Pragurile sunt ridicate chiar și pentru juniori, astfel încât salariile de intrare sunt de aproximativ 3.500-4.000 de lei pe lună. În ceea ce privește media salarială pentru programatori, aceasta este de 6.000 de lei”, explică Roxana Drăghici.

În acest moment, IT-ul este al șaptelea cel mai important angajator din piață, cu peste 4.000 de joburi scoase la bătaie numai în ultima lună. Este, totodată, și domeniul în care angajatorii manifestă cea mai mare flexibilitate privind munca remote. „Este un tip de flexibilitate pe care o vedem nu doar în România, ci și în străinătate. De altfel, din ce în ce mai mulți IT-iști români lucrează din țară pentru angajatori de peste hotare, la fel cum și companiile de la noi importă specialiști din alte țări fără a le condiționa angajarea de prezența fizică la birou”, detaliază Roxana Drăghici.

Tot în ultima lună, pe eJobs.ro au fost înregistrate 121.000 de aplicări pentru locurile de muncă din IT, cei mai activi fiind candidații cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, urmați de cei între 36 și 45 de ani și cei de peste 45 de ani. Este, de altfel, domeniul care atrage cele mai multe aplicări din partea candidaților cu senioritate în carieră.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din IT sunt pentru joburile:

  • Junior Graphic Designer - 3.000 lei
  • Tehnician PC – 3.500 lei
  • IT Helpdesk - 4.000 lei
  • QA Analyst - 4.000 lei
  • Analist servicii client - 4.000 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din IT sunt:

  • Brăila: 2.700 lei
  • Râmnicu Vâlcea: 2.800 lei
  • Alba Iulia: 3.000 lei
  • Târgoviște: 3.000 lei
  • Botoșani: 3.000 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din IT sunt:

  • București : 6.500 lei
  • Timișoara: 6.000 lei
  • Cluj - Napoca: 5.800 lei
  • Brașov: 5.500 lei
  • Sibiu: 5.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Arhitect IT: salariul mediu net la nivel național - 11.115 lei, salariul maxim introdus în Salario – 40.000 lei
  • CTO: salariul mediu net la nivel național - 14.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 36.000 lei
  • Product manager: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 25.000 lei
  • Senior Project Manager: salariul mediu net la nivel național – 11.700 lei, salariul maxim introdus în Salario - 25.000 lei
  • Developer: salariul mediu net la nivel național – 6.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 22.000 lei

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 35.000 de locuri de muncă. Peste 460.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Free Joomla templates by Ltheme