Săptămâna aceasta, în județul Argeș, a avut loc în sistem hibrid (fizic și prin intermediul mijloacelor de comunicare on-line) ultima ședință din acest an a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) Sud-Muntenia.

Proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi spre aprobare au avut în vedere activitatea Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia. Astfel, membrii CpDR au avizat favorabil: raportul de activitate al Agenției pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2022; regulamentul de organizare și funcționare al ADR Sud-Muntenia și noua organigramă, alături de statul de funcții al instituției. De asemenea, a fost aprobat bugetul ADR Sud-Muntenia pentru anul 2023; distribuirea alocării fondurilor destinate dezvoltării urbane și a regenerării urbane în cadrul Programului Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027, între unitățile administrativ-teritoriale cu statut de municipiu reședință de județ și municipii, precum și participarea ADR Sud-Muntenia, în calitate de partener, în cadrul proiectului „TIMS – Instruire în sistemul de management al inovării pentru dezvoltarea sustenabila a IMM-urilor” finanțat de către Erasmus+.

Informările realizate la finalul reuniunii au vizat prezentarea PR Sud-Muntenia 2021-2027, calendarul estimativ al lansării apelului de proiecte în cadrul PR Sud-Muntenia pentru anul 2023, stadiul implementării Programului Operațional Regional 2014-2020, precum și actualizarea portofoliului de proiecte pentru infrastructura județeană de transport rutier 2021-2027.

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit şi funcționează pe principii parteneriale la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia. Consiliul are rolul de a coordona activitățile de elaborare şi monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională și este alcătuit din 28 de membri, câte patru de la nivelul fiecărui județ din regiune (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova şi Teleorman), după cum urmează: președintele consiliului județean, reprezentantul consiliilor locale municipale, reprezentantul consiliilor locale orășenești, reprezentantul consiliilor locale comunale.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este o instituție neguvernamentală, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcționează în domeniul dezvoltării regionale. Agenția este principala organizație de nivel regional care are responsabilitatea și autoritatea elaborării strategiei și implementării politicilor de dezvoltare regională. Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, Agenția colaborează cu autorități ale administrației publice centrale și locale, instituții, organisme, societăți comerciale, institute de cercetare, universități și alte persoane juridice și fizice din țară și străinătate interesate în dezvoltarea economică, socială și culturală a regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.

Ciclul de scădere a indicilor ROBOR dă semne de încetinire în ultimele zile. Acesta a fost declanșat la începutul lui noiembrie de Consiliul Concurenței care a anunțat un control la cele zece bănci care alcătuiesc „coșul” utilizat de BNR pentru a stabili zilnic indicii ROBID/ROBOR.

Stagnarea se datorează pe de o parte majorării constante a inflației din România, care a urcat în noiembrie cu 16,76% față de perioada similară din 2021, cel mai ridicat nivel începând cu martie 2003, iar BNR va fi nevoită, probabil, să decidă o nouă majorare a ratei de referință, cu 0,25 – 0,50%, la ședința din 10 ianuarie. Pe de altă parte, dealerii sunt influențați de deciziile marilor bănci centrale, care se află într-un ciclu de înăsprire a politicilor lor monetare, după mai mulți ani în care dobânzile au fost de 0% sau s-au plasat în teritoriu negativ. Impactul acestor politici a creat o stare de îngrijorare în ceea ce privește creșterea economică din întreaga lume care ar putea provoca intrarea în recesiune.

Acești factori au făcut ca indicii ROBOR la o săptămână să crească lunea aceasta de la 5,97 la 5,98% iar cel la o lună la 6,64%, în timp ce băncile se pot împrumuta de la BNR cu o dobândă a facilității de creditare (rata lombard) de 7,75%/an.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%, valoare care rămâne maximul ultimilor aproape 13 ani. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.

Raportul euro/leu a avut o evoluție mai agitată, provocată de nivelul apetitului pentru risc, influențat la rândul său de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale.

Cursul monedei unice a crescut marțea trecută la 4,9314 lei pentru ca la sfârșitul perioadei să coboare la 4,9176 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat între 4,91 și 4,92 lei, pentru ca după închidere să scadă până la 4,9070 lei.

Presiunea pe cursul euro/leu se va menține, în condițiile în care, conform BNR, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni 23,038 miliarde euro, față de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.

Un raport BCR apreciază că „deficitul de cont curent se va adânci la 9,1% din PIB în acest an de la 7,0% în 2021, ceea ce pune presiune de depreciere asupra leului”.

Săptămâna trecută a fost una a deciziilor de politică monetară. Rezerva Federală a majorat rata de referință cu 50 de puncte de bază la 4,25 – 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2007. La rândul ei, BCE a ridicat dobânda de la 2 la 2,50% iar președinta BCE Christine Lagarde a declarat că „este de așteptat să creștem ratele dobânzilor cu un ritm de 0,50 puncte de bază pentru o perioadă de timp”. Un pas asemănător, de 0,50%, a utilizat și Banca Angliei care a ridicat dobânda cheie la 3,5%.

Pe acest fond, după o creștere la aproape 1,07 dolari, euro fluctua la finalul perioadei între 1,0582 și 1,0658 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,6225 și 4,6821 lei, și a închis perioada la 4,6333 lei.

Prețul gramului de aur a avut o evoluție descendentă și a scăzut vineri la 264,9576 lei, pentru ca la finalul perioadei să urce la 267,5428 lei. Evoluția a fost influențată de creșterea metalului galben în jurul pragului de 1.800 dolari/uncie.

Analiza cuprinde perioada 12 – 19 decembrie

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Guvernul a adoptat astăzi Ordonanța de Urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS şi a componentelor acesteia - IMM INVEST ROMANIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST.

Prin actul normativ aprobat, se prelungeşte aplicarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS până la data de 31 decembrie 2023. Totodată, plafonul total al garanţiilor va creşte la 20,25 miliarde lei, de la 17,75 miliarde, cât a fost în anul 2022.

Programele se derulează prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare (FRC) şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Bugetul schemei de ajutor de stat se va majora de la 1,930 miliarde de lei la peste 2,881 miliarde de lei, iar numărul maxim de beneficiari estimaţi creşte astfel de la 24.786 la 26.708.

Ajutoarele de stat vor fi acordate sub formă de garanţii pentru împrumuturi şi granturi ce vor acoperi comisionul de risc, precum şi comisionul de administrare pe toată durata de valabilitate a garanţiei acordate, iar dobânzile aferente creditelor vor fi subvenţionate pe o perioadă de până la 12 luni.

Inflația afectează planurile și bugetele românilor pentru cadourile de sărbători. Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, angajații români alocă un buget cu 40% mai mic decât anul trecut pentru cadourile pe care au în plan să le dăruiască de Crăciun prietenilor și familiei. Mai exact, 52% spun că au alocat pentru acest Crăciun o sumă de bani de cel mult 300 lei, în timp ce mai mult de jumătate planificau în 2021 să aloce cel mult 500 de lei. În plus, 26% vor aloca între 301 și 500 lei, 12% dăruiesc în valoare de 501-1000 de lei, iar 10% nu au în plan să cumpere deloc cadouri anul acesta.

În ceea ce privește tradițiile de Crăciun la job, doar 40% au declarat că mai organizează Secret Santa. Dintre aceștia, 51% alocă un buget de cel mult 100 de lei pentru această ocazie, 23% plănuiesc chiar un buget mai mare, iar 27% nu vor depăși suma de 50 de lei.

Deși nici anul acesta nu lipsesc cadourile precum cănile cu tema de Crăciun, puloverele călduroase de Crăciun, șosetele, cosmeticele și obiectele personalizate, dintre cei care vor face cadouri colegilor/ șefilor anul acesta, 17% vor oferi cărți, 15% obiecte de decor de Crăciun și tot 15% dulciuri, în timp ce 13% vor face cadou ceva cât mai practic și util.

Cei mai mulți angajați români petrec Crăciunul și Revelionul în familie

Crăciunul rămâne sărbătoarea care reunește membrii familiei, 75% dintre respondenții la sondajul BestJobs spunând că vor petrece astfel. Tot așa vor petrece și 42% dintre români noaptea dintre ani, în timp ce 12% au în plan petrecere alături de prieteni, 13% doar cu partenerul/a, iar alți 14% încă nu și-au rezervat nimic.

Dacă anul trecut, bugetul celor mai mulți dintre respondenți pentru cadourile de Crăciun și petrecerea de Revelion era de cel mult 500 de lei pentru fiecare, în prezent, aproape 38% declară că vor avea un buget de sub 300 lei disponibil pentru petrecerea de Revelion, în timp ce procentul persoanelor care nu vor cheltui nimic pentru acest eveniment este de 16%.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 20 noiembrie – 10 decembrie, pe un eșantion de 1.049 de utilizatori de internet.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași informează contribuabilii că, în data de 09.01.2023 ora 11.00, se va desfășura o instruire on-line (seminar web) cu tema „Înregistrarea în Spațiul Privat Virtual a persoanelor fizice și juridice”.

Pentru înregistrare la acest seminar, trebuie să accesați portalul ANAF(www.anaf.ro),în care se publică programul seminariilor web din luna ianuarie 2023 sau prin accesarea adresei: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/intalniri.htm

Vă facem cunoscut că, vă puteți înscrie la oricare dintre seminariile web programate lunar de ANAF.

Luni, 19 decembrie, începând cu ora 10:00, la sediul Primăriei Municipiului Pitești va avea loc, în sistem hibrid (fizic și prin intermediul mijloacelor de comunicare on-line), ședința de constituire a Comitetului de monitorizare al Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027.

ADR Sud-Muntenia este Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 și va gestiona în viitorul exercițiu financiar peste 1,5 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 este publicat pe site-ul Agenției, www.adrmuntenia.ro, în secțiunea Despre noi > Activitatea ADR Sud – Muntenia > Dezvoltare regională > 2021-2027 > PR Sud-Muntenia 2021‐2027, link: https://www.adrmuntenia.ro/programul-regional-sudmuntenia-20212027/static/1295.