În 2023, România a avut peste 5,7 milioane de angajați activi. Potrivit datelor din cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, 29,2% dintre angajați aveau un salariu cuprins între 3.001 și 4.000 de lei. 26,1% au câștigat între 4.001 și 7.000 de lei, iar 21,1% între 2.001 și 3.000. 7,8% au câștigat mai puțin de 2.000 de lei net, pe lună, 10,3% între 7.001 și 10.000 de lei, iar 5,5% peste 10.000 de lei. Aceste medii au fost extrase din cele peste 700.000 de salarii introduse de către angajați în Salario, comparatorul salarial marca eJobs.

Cel mai bine plătiți în 2023 au fost angajații din Capitală, care au înregistrat o medie netă lunară de 5.000 de lei (media include toate domeniile de activitate și toate nivelurile de experiență și pregătire profesională). Județul Timiș s-a aflat pe locul al doilea, cu 4.700 de lei net, urmat de Cluj (4.500 de lei), Ilfov, Iași, Brașov, Sibiu și Satu Mare (toate cu 4.000 de lei).

Cu o medie netă de 3.100 de lei pe lună, Caraș-Severin este județul cu cele mai mici salarii din România. Tot în aceeași listă se mai află Gorj, Ialomița și Vâlcea – toate trei cu medii înregistrate de 3.200 de lei; Vaslui (3.300 de lei), Covasna și Vrancea (3.400 de lei); Călărași, Teleorman și Mehedinți (3.500 de lei).

Indiferent de județele în care se află, angajații din IT au câștigat cel mai bine și în 2023 – 6.500 de lei pe lună. Cei din project management și cercetare / dezvoltare au avut, în medie, salarii de 6.000 de lei pe lună, cei din management 5.500 de lei, în timp ce salariul mediu din construcții / instalații a fost de 5.000 de lei pe lună. Mediile cele mai mici au fost marcate de cei care lucrează în sectorul serviciilor de înfrumusețare (3.000 de lei), au pair / babysitting / curățenie (3.000 de lei), office / back-office / secretariat (3.100 de lei), confecții (3.300 de lei) și turism (3.400 de lei).

„Salariile și felul în care au evoluat sau au stagnat a fost una dintre temele care au suscitat cele mai multe discuții în 2023, mai ales că finalul de an a venit cu un pachet de modificări fiscale care au afectat patru domenii cu volume anuale consistente de angajări: IT, construcții, industria alimentară și agricultură. De la 1 noiembrie, a fost eliminată scutirea de impozit pe venit pentru cei care lucrează în aceste domenii. Cu toate acestea, salariul mediu pe economie a crescut în 2023 la 4.692 de lei, de la 3.949, cât a fost în 2022”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai căutate locuri de muncă pe eJobs au fost, anul trecut, cele de șofer – pentru care media salarială este 3.800 de lei pe lună, asistent medical (4.500 de lei net), operator call – center (2.800 de lei), contabil (3.700 de lei), inginer (4.800 de lei) și economist (4.500 de lei).

„În 2023 am avut 148.000 de joburi cu salariul afișat pe eJobs. Acestea primesc, în general, cu 40% mai multe aplicări decât cele fără, asta deși doar pentru 9% dintre companii transparentizarea salariilor făcea parte din politica lor la începutul anul trecut și 34% se arătau deschise să o adopte. Este foarte probabil ca aceste procente să crească semnificativ în 2024, un an în care vom vedea mult mai mult pragmatism în piața muncii, atât din partea candidaților, cât și a angajatorilor”, punctează Bogdan Badea.

Cele mai mari salarii introduse în 2023 de angajați în Salario au fost de 42.000 de lei – salariu încasat de un CEO, 25.000 de lei (ofițer naval), 45.000 de lei (arhitect IT sau CTO). Mediile pieței pentru aceste poziții sunt, însă, de 18.000 de lei pentru un CEO (media acoperă toate judetele și domeniile, precum și toate tipurile de companii, respectiv multinaționale sau start-up-uri), 16.000 de lei pentru un ofițer naval, 15.000 de lei pentru un arhitect IT și 14.000 de lei pentru un CTO.

Peste 22,9 miliarde euro au fost încasate de România , până la sfârșitul anului 2023, în cadrul Programelor gestionate de MIPE în perioada 2014-2020. Astfel, rata de absorbție a fost de 93,24% la sfârșitul anului trecut.

Reamintim că 2023 a fost ultimul an în care au putut fi realizate cheltuieli eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene în cadrul proiectelor finanțate în exercițiul financiar multianual 2014-2020.

Cea mai mare rată de absorbție la finalul anului trecut a fost înregistrată de Programul Operațional Infrastructură Mare – 99,83%.

Informații detaliate sunt publicate pe site-ul MIPE, la următorul link: https://mfe.gov.ro/stadiul-absorbtiei-fondurilor-ue/

Autoritățile de Management vor continua să solicite Comisiei rambursarea cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor, iar rata finală de absorbție va fi calculată în momentul acceptării de către Comisia Europeană a documentelor pentru închiderea fiecărui program în parte.

La sfârşitul lunii noiembrie 2023, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,91%, mai mică cu 0,13 puncte procentuale decât cea din aceeași lună a anului 2022.

Numărul total de şomeri la finele lunii noiembrie 2023 a fost de 234.481 de persoane, dintre care 47.282 au fost şomeri indemnizaţi şi 187.199 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 4.220 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 2.833 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii noiembrie se prezintă astfel: 68.334 şomeri provin din mediul urban şi 166.147 şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 30 noiembrie 2023 era de 113.162 persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 121.319 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (55.515), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (49.358), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.832).

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii noiembrie 2023 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Monedele de la marginea zonei euro aveau miercuri o evoluție destul de stabilă, modificările de curs fiind minime. Astfel, de la începutul anului, euro nu a depășit pragul de 4,9750 lei. În data de 19 mai 2023 moneda unică a atins un maxim istoric de 4,9783 lei. Media euro a crescut de la 4,9715 la 4,9724 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,971 – 4,973 lei.

Un rol important pentru stabilitatea leului revine și faptului că deficitul comercial al României s-a redus constant în ultimele luni, evoluție la care a contribuit restrângerea consumului, care nu mai este, începând cu 2023, principalul motor al creșterii economice. Deficitul de anul trecut s-a redus în primele 11 luni din 2023 cu 17,6% faţă de perioada similară din 2022, la 25,5 miliarde euro.

Tendința de scădere a indicilor ROBOR a devenit o constantă în piața monetară, în condițiile în care BNR nu mai sterilizează de mai bine de un an excesul de lichiditate pentru a stimula băncile să crediteze economia.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,20 la 6,19%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,24 la 6,23%, valoare care se mai înregistra în data de 8 iunie 2022. La rândul său, indicele la 12 luni a alunecat de la 6,26 la 6,25%.

Euro a revenit la valorile de la începutul săptămânii, 1,0923 – 1,0955 dolari. Iar media monedei americane a alunecat de la 4,5460 lei la 4,5418 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 297,2891 lei, efect al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.024 – 2.038 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 378,29 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,3413 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o evoluție descendentă, investitorii așteptând decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) din seara de miercuri referitoare la aprobarea de către aceasta a unor ETF-uri bazate pe bitcoin. Marți, principala monedă digitală s-a apropiat de pragul de 48.000 dolari, maximul ultimelor 21 de luni, după apariția unui știri false referitoare la apariția unui anunț pozitiv din partea SEC. Investitorii au devenit prudenți iar cotațiile au scăzut la 44.515 – 46.216 dolari. În schimb, ethereum a crescut la 2.342 – 2.427 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia (ADR) a depășit, în anul 2023, cu 12.60% ținta de absorbție a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, fiind peste media naţională cu patru procente.

La nivel naţional, ADR Sud-Muntenia s-a clasat pe primul loc, cu o valoare absolută de peste 228 milioane de euro. Acest lucru ne onorează dar ne și obligă să ținem ștacheta sus în actualul exercițiu financiar 2021-2027.

POR 2014–2020 și-a propus ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Finalul perioadei de implementare a programului a reprezentat o nouă bornă, un moment cu însemnătate aparte atât pentru noi, cei din cadrul Agenției, cât și pentru locuitorii regiunii noastre. Deși o perioadă importantă din derularea proiectelor s-a suprapus cu criza generată de pandemie, cu efecte puternice asupra mediului privat și a instituțiilor, am reuşit să cheltuim aproape toate fondurile alocate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai în cele șapte județe ale acestei regiuni.

Făcând un bilanț al ultimilor ani, putem spune că succesul POR înseamnă afaceri inovative, locuri de muncă, asistență medicală la standarde înalte, păstrarea vie a istoriei prin conservarea și reabilitarea obiectivelor de patrimoniu, infrastructură rutieră modernă, acces la educație pentru toți copiii României. Dincolo de această sinteză, Regio a reprezentat un mare pas înainte în drumul dezvoltării regionale.

Cu o experiență acumulată în cei 25 de ani de gestionare a programelor cu finanţare europeană, suntem pregătiți și determinați să continuăm călătoria în Regio Sud-Muntenia 2021-2027, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027.

Sursa text și foto www.2014-2020.adrmuntenia.ro

Evoluția stabilă a perechii euro/dolar a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze. Cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,5720 la 4,5715 lei, într-o ședință în care transferurile se efectuau într-un culoar îngust cuprins între 4,971 și 4,974 lei, valori identice cu cele de luni.

Stabilitatea leului este principalul instrument folosit de BNR pentru a reduce inflația dar și pentru a stimula cumpărarea de către străini a titlurilor de stat locale.

Luni, Finanțele s-au împrumutat cu 800,4 milioane de lei la un randament mediu anual de 6,49%, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat scadente în aprilie 2030 care a avut o valoare programată de 500 de milioane lei, și cu 703 milioane lei, scadente la sfârșitul lunii iulie, printr-o emisiune de certificate de trezorerie care a avut o valoare inițială de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,03%.

Dobânzile interbancare au scăzut cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,21 la 6,20%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,26 la 6,24%, valoare care se mai înregistra în data de 8 iunie 2022. La rândul său, indicele la 12 luni a alunecat de la 6,27 la 6,26%.

Euro se tranzacționa între 1,0928 și 1,0966 dolari, valori apropiate de cele de luni, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5440 la 4,5460 lei.

Media francului elvețian a crescut marginal la 5,3431 lei iar cea a lirei sterline a urcat de la 5,7747 la 5,7852 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 297,6556 lei, efect al aprecierii metalului galben la 2.031 – 2.038 dolari/uncie.

Speranțele puse de investitori într-o decizie favorabilă a SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) în ceea ce privește aprobarea unor ETF-uri bazate pe bitcoin au ridicat cotația principalei criptomonede la 47.281 dolari, maxim al ultimelor 21 de luni. Ethereum se tranzacționa între 2.255 și 2.338 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu