IMM Invest continuă până la finalul anului

IMM Invest continuă până la finalul anului

Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Finanțelor, majorarea cu peste 4 miliarde de lei a plafonului de garanții și implicit bugetul ajutorului de stat acordat sub formă de grant în cadrul programului IMM Invest PLUS şi a componentelor - IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST.

„IMM INVEST și IMM INVEST PLUS sunt instrumentele financiare care aduc valoare adăugată în economie, care au crescut gradul de bancabilizare a IMM-urilor și au contribuit la scăderea numărului de firme care au capitaluri negative sau se află în dificultate. Să înțelegeți impactul acestei măsuri, pentru fiecare leu garanție acordată de stat prin intermediul programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani. După acordarea finanțărilor prin garanții publice am observat că 8 din 10 firme care au beneficiat de program au ajuns să facă angajări, au înregistrat o dinamică net superioară a numărului de angajați, a cifrei de afaceri, a profitului net și a marjei de profit raportate la vânzări. Tocmai de aceea, am decis să suplimentăm plafonul garanțiilor cu 4,92 miliarde lei, ca măsură de impuls pentru mediul de afaceri” , a explicat ministrul Marcel Boloș.

Măsura vine în sprijinul antreprenorilor români care au manifestat un interes crescut în accesarea acestui program. De la începutul anului 2023 și până în prezent, au fost înregistrate 10.947 IMM-uri care au solicitat 12.501 credite în valoare de peste 14 miliarde lei.

4.500 noi companii vor fi sprijinite

Astfel, actul normativ aprobat în ședința de guvern stabilește un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat până la data de 31 decembrie 2023 de 24,3 miliarde lei de la 20,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 4,92 miliarde euro.

Ajutorul de stat sub formă de grant este majorat la peste 3,45 miliarde lei de milioane lei, echivalentul a aproximativ 695,753 de milioane euro, de la 2,88 miliarde lei, echivalentul în lei a aproximativ 584,922 de milioane euro și se implementează numai în limita fondurilor anuale aprobate.

Noul plafon va asigura suplimentar accesul la finanțare pentru încă 4.500 de întreprinderi, astfel că s-a estimat că până la finalul anului vor fi acordate ajutoare de stat pentru un număr de maximum 31.208 de beneficiari, față de 26.708 beneficiari cât s-a prevăzut inițial.

Stabilirea plafonului total al garanțiilor și a bugetului pentru ajutorul de stat sub formă de grant a avut în vedere estimările administratorilor schemei de ajutor de stat, luându-se în calcul toate aspectele necesare pentru o operaționalizare imediată pentru a se permite accesul la lichiditate pentru un număr cât mai mare de companii afectate direct sau indirect de efectele crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și perioada scurtă rămasă până la finalul acestui an.

Suplimentarea plafonului total de garantare și a bugetului schemei de ajutor de stat are scopul de a preîntâmpina amplificarea efectelor crizei, întrucât sectorul companiilor nefinanciare s-ar putea confrunta cu o lipsă severă de lichiditate și condiții de finanțare insuficiente sau inadecvate pentru proiectele de investiții sau pentru capitalul de lucru necesar derulării activității curente.

21.000 de joburi noi au fost scoase în piață de start-up-uri și companiile mici, cu cel mult 50 de angajați

21.000 de joburi noi au fost scoase în piață de start-up-uri și companiile mici, cu cel mult 50 de angajați

Start-up-urile și companiile mici, cu maximum 50 de angajați, au început toamna cu 21.000 de joburi noi scoase în piață pentru candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. De la începutul anului și până acum, 131.000 de joburi noi au fost postate de companiile mici și nou înființate.

Domeniile în care s-a recrutat cel mai mult au fost servicii, retail, transport - logistică, turism, industria alimentară și construcții. „Companiile mici și start-up-urile rămân active pe piața muncii și dețin aproximativ o treime din numărul total de joburi postate în acest an. Chiar dacă în anumite domenii, cum ar fi retailul, serviciile ori industria alimentară, se luptă cu angajatori mari, cu branduri puternice și cu acoperire extinsă la nivel național, sunt o opțiune foarte bună pentru candidații tineri aflați la început de carieră, pentru cei care caută o reconversie sau pentru cei care sunt atrași de proiectele antreprenoriale”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Majoritatea job-urilor postate se adresează candidaților din segmentul entry level (0 – 2 ani de experiență), mid level (2 – 5 ani de experiență) și fără experiență. De altfel, comparativ cu luna trecută, pe segmentul „fără experiență” s-a înregistrat o creștere a numărului de locuri de muncă noi. Cel mai puțin căutați sunt seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii. Aproape 90% dintre angajatorii mici caută candidați care să lucreze full-time. Deschiderea acestora față de contractele part time, cele sezoniere sau față de internship-uri și voluntariat este mai mică decât în cazul companiilor de dimensiuni mai mari.

București și Ilfov, Cluj – Napoca, Iași, Brașov, Sibiu și Timișoara sunt orașele în care există cele mai multe opțiuni pentru candidații care vor să lucreze într-un start-up sau într-o companie cu cel mult 50 de angajați. „Acești angajatori nu fac recrutări masive, însă este o categorie de companii foarte bine reprezentată pe piața muncii. Spre exemplu, în ultimele două luni, aproape 4.000 de companii cu maximum 50 de angajați, respectiv start-up-uri și companii mici, au fost active cu cel puțin un anunț de angajare pe platformă”, adaugă Roxana Drăghici.

50% dintre anunțurile postate pe acest segment de companii au salariul afișat, procent care este cu 10% mai mare decât media generală a pieței. „Transparența, în special cea salarială, este apreciată de candidați și poate fi un argument extrem de convingător pentru a aplica la un anumit angajator. Inclusiv pentru companii este o soluție pentru a merge mai țintit către candidați și pentru a evita situațiile în care pierd aplicanți în urma unor negocieri salariale eșuate”, mai spune Roxana Drăghici.

În acest moment, aproape 30.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro.

Companiile din sectoare cheie ale economiei prioritizează recrutările pentru rolurile esențiale într-o perioadă delicată

Companiile din sectoare cheie ale economiei prioritizează recrutările pentru rolurile esențiale într-o perioadă delicată

Economia românească a încetinit ritmul în acest an, pe fondul erodării puterii de cumpărare a consumatorilor, a costurilor crescute pentru firme și a stagnării economiilor din Vestul Europei, principale piețe de export pentru industria locală. În acest context, noile măsuri fiscale propuse de Guvern afectează și mai mult mediul de business, în special anumite domenii cheie.

Retragerea anumitor facilități fiscale și creșterea taxării complică strategiile de afaceri pentru companiile vizate, lucru vizibil și în diminuarea eforturilor de recrutare, în contextul în care numărul de aplicări și de candidați continuă să crească pe platforma de recrutare bestjobs. Pe lângă IT, și companiile din Construcții, Agricultură și HoReCa au început deja să ia măsuri de reducere a costurilor, astfel că angajează doar pentru posturile esențiale pe care le au libere. Numărul ofertelor de joburi din aceste domenii a stagnat la nivelul lunilor de vară.

„Se simte o oarecare scădere în eforturile de recrutare ale marilor companii, care, de regulă, făceau multe angajări în această perioadă și deschideau numeroase poziții. Acum, în timp ce companiile din Retail, Sănătate, Inginerie și Producție recrutează masiv, cele vizate de măsurile fiscale se limitează la angajarea doar a personalului esențial sau a celui deja planificat până acum. E un semn destul de evident că așteaptă să se clarifice contextul fiscal înainte de a aloca bugetele pentru mărirea echipelor, mai ales pentru anul viitor”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Sectorul care a redus cel mai mult angajările în ultimele luni a fost cel al Construcțiilor. Media ofertelor publicate pe bestjobs în ultimele 3 luni este și cu 40% mai mică decât în aceleași luni ale anului trecut. Cu toate acestea, spre deosebire de activitatea din 2022, cererea de specialiști în Construcții și Instalații a fost foarte mare la începutului lui 2023, numărul de joburi postate pe bestjobs în primul trimestru din 2023 fiind aproape egal cu numărul celor postate în primele 6 luni din 2022.

„Aplicările pe bestobs au crescut foarte mult, în septembrie atingând un nou record pentru perioada post-pandemie. Acest lucru este de așteptat după perioada de concedii, așa cum era de așteptat să crească și numărul de joburi. Cu toate acestea, observăm o stagnare în sectoare, precum Construcții și Agricultură, care în această perioadă intensificau căutările de specialișt, care coincide și cu discuțiile din sfera politică despre plata CASS în cazul acestor angajați sau impozitarea sumelor din salarii ce depășesc 10.000 de lei bruti. În ceea ce privește HoReCa, o stagnare a recrutărilor e justificată de încheierea sezonului turistic.”, completează Ana Vișian.

Salariile angajaților români au început deja să înregistreze scăderi, salariul mediu net din luna iulie fiind cu 35 lei mai mic față de luna iunie 2023, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în hoteluri şi restaurante, cu puțin peste 2.500 lei net.

În prezent, pe bestjobs, cele mai căutate poziții din domeniile vizate de noile măsuri fiscale au următoarele salarii:

  • Construcții și Instalații:
    • Inginer constructor senior - 1.700-2.400 euro net
    • Inginer proiectant instalații și ofertare - 1.500-2.200 euro net
    • Inginer rețele hidrotehnice - 1.600-2.200 euro net
    • Inginer sudor - 1.500-2.000 euro net
  • Industria alimentară:
    • Operator pasteurizare - 700-800 euro net
    • Inginer tehnolog cofetărie - 1.000 -1.500 euro net
    • Măcelar 500-700 euro net
  • Agricultură:
    • Inginer agronom - 1.000-1.700 euro net
    • Coordonator siloz - 1.100 - 1.400 euro net
    • Specialist irigații - 1.000-1.300 de euro net

 

CEC Bank lansează creditul cu aprobare rapidă pentru fermierii care cultivă cereale

CEC Bank lansează creditul cu aprobare rapidă pentru fermierii care cultivă cereale

CEC Bank continuă finanțarea agriculturii românești și lansează creditul cu aprobare rapidă, dedicat fermierilor care cultivă cereale.

“Agricultura este un domeniu prioritar pentru noi. În 2022, CEC Bank a fost cel mai mare jucător din sistemul bancar al programului guvernamental destinat agriculturii - Rural Invest dar și cel mai mare finanțator al creditelor APIA, unde s-au acordat aproximativ 7.000 de credite. Antreprenorii din agricultură au nevoi specifice, sezoniere iar băncile trebuie să țină cont de modul de stabilire a ratelor, a garanțiilor sau de modul în care face analiza de bonitate a clientului”, a declarat Bogdan Alexandrescu, director Direcția AGRI, CEC Bank.

Finanțările sunt atât pentru activitatea curentă de tip non-revolving, doar cu garanție de la Fondul de Garantare a Creditului Rural, fără garanții reale din partea clientului, cât și pentru investiții. Creditul este în lei și are valori între 50.000 lei și maximum 500.000 lei, fără a depăși 85% din valoarea investiției. Beneficiarii pot fi producători agricoli individuali sau persoane juridice care cultivă cereale.

Dobânda începe de la ROBOR 6M + 2,50 p.p și nu poate depăși ROBOR 6M + 3,50 p.p., dobânda variind în funcție de performanța economică a fermierilor.

Noul credit se adresează fermierilor care exploatează teren agricol cu suprafață de minimum 50 ha iar 75% din veniturile acestora trebuie să fie încasări aferente culturilor agricole.

Perioada de creditare este de maximum 24 luni pentru finanțarea activității curente de tip non-revolving și de cel mult 84 luni pentru investiții.

CEC Bank a înregistrat, în anul 2022, o evoluție semnificativă în ceea ce privește finanțarea agricultorilor mici și medii, creditele noi acordate crescând cu aproape 80% față de 2021.

135 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

135 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 135 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Austria – 77 locuri de muncă pentru: Șofer de autobuz/autocar; sudor TIG pentru construcție țevi; constructor țevi conform ISO; supraveghetor conducte industriale; sudor TIG/MAG pentru construcție și reparații rezervoare; mașinist, montator instalații, mecanic întreținere instalații; sudor autogen; montator țevi de termoficare pentru construcții; constructor panouri de control; tehnician electrician (instalator); supraveghetor construcții și reparații rezervoare; supraveghetor instalații electrice; supraveghetor instalații mecanice; montator hidraulic (Ermeto);

Polonia - 12 locuri de muncă pentru: şofer autocamioane demare tonaj; montator construcţii;

Germania - 11 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie; zidar;

Belgia - 11 locuri de muncă pentru: tehnician industrial automatizări; măcelar;

Olanda - 10 locuri de muncă pentru: legumicultor;

Norvegia - 8 locuri de muncă pentru: constructor nave; mecanic industrial; mecanic motoare; sudor;

Irlanda - 5 locuri de muncă pentru: îngrijitori copii;

Malta - 1 loc de muncă pentru: proiectant de software.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Free Joomla templates by Ltheme