Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 190 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia – 95 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat în agricultură (lucrători în activități din pepinieră: tăiere copaci etc), muncitor necalificat în agricultură (lucrători care recoltează legume în aer liber: conopidă, praz), muncitor necalificat în agricultură (lucrători care culeg fructe moi/ fructe de pădure), muncitor necalificat în agricultură (lucrători care culeg fructe tari: pere, mere, etc.);

Finlanda - 52 locuri de muncă pentru: sudor, muncitor necalificat - culegător de fructe de pădure, alte fructe și legume;

Polonia - 15 locuri de muncă pentru: muncitor depozit - operator stivuitor, asistent producție, operator mașina CNC (pentru candidații fără experiență se oferă training);

Malta - 12 locuri de muncă pentru: ajutor bucătar, bucătar șef, ospatar, tester manual QA / Inginer, măcelar, inginer constructor, proiectant CAD, farmacist, inginer servicii IT;

Norvegia – 8 locuri de muncă pentru: zidar / faianțar, farmacist, sticlar / șlefuitor sticlă, sticlar / artizan sticlă;

Danemarca - 5 locuri de muncă pentru: izolator, montator schele, instalator țevi, alpinist utilitar, vopsitor industrial;

Slovenia - 3 locuri de muncă pentru: muncitor producție.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Aceste măsuri vizează sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile, printre care tineri, șomeri și persoane inactive

Angajatorii care încadrează în muncă persoane defavorizate beneficiază de o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, a lansat astăzi 3 apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru sprijinirea calificării profesionale pentru meserii de bază și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile.

„Ne confruntăm cu următoarea situație: Pe fondul condițiilor dificile generate de criza economică la care se adaugă progresul tehnologic și, nu în ultimul rând, îmbătrânirea populației, economia românească trebuie să gestioneze probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de muncă. Venim cu acest pachet de măsuri personalizate de 117 milioane de euro pentru a răspunde nevoii de creştere a gradului de informare şi educare a populaţiei, adresate mai ales celor vulnerabili. În același timp, reușim astfel să susținem meseriile de bază din economia națională”, a transmis ministrul Macel Boloș.

Apelurile lansate astăzi sunt următoarele:

– apelul competitiv „Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, în valoare de 60 de milioane de euro.

– apelul non-competitiv „Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, în valoare de 50 de milioane de euro.

– apelul non-competitiv „Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenționarea locurilor de muncă”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs, în valoare de 7 milioane de euro.

„România încă se confruntă cu provocări majore pe piața muncii, atât în ceea ce privește ocuparea, cât și sărăcia. Sunt probleme cauzate, pe deoparte de contextul economic general, dar și de legătura slabă a sistemului de educație cu cererea reală de competențe și lipsa de experiență în muncă, fapt care duce la rate reduse de inserție pe piața muncii. Prin lansarea acestor apeluri de proiecte ne concentrăm asupra priorităților imediate pentru România, reprezentând o sursă importantă de investiții privind ocuparea forței de muncă, educația, combaterea sărăciei și sprijinirea serviciilor sociale”, a transmis secretarul de stat Bogdan Simcea.

60 de milioane de euro pentru formare profesională în meserii de bază

În cadrul apelului „Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii”, se vor finanța programe de formare în meserii necesare angajatorilor ce activează în unul din următoarele sectoare economice: turism și eco-turism, textile și pielărie, lemn și mobilă, construcții, industrie auto și componente, procesarea alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

Proiectele se adresează unui grup țintă de aproximativ 6.000 de beneficiari, șomeri și persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație.

Bugetul total al apelului este de 60 de milioane de euro, iar activitățile eligibile sunt: servicii de informare și consiliere profesională, servicii de mediere a muncii, programe de formare profesională, evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sau șomeri de lungă primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la de 20 octombrie 2022, ora 16.00. Detalii, aici: https://bit.ly/3dpYozw

50 de milioane de euro pentru măsuri de ocupare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

Apelul de proiecte ”Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural” vizează regiunile mai puțin dezvoltate și se adresează unui grup țintă care cuprinde șomeri şi persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrători vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație, cetățeni români aparținând minorității roma, persoanele din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență.

Bugetul total este de 50 milioane de euro, iar măsurile de ocupare finanțate includ stimulente financiare (subvenții) pentru a crea noi locuri de muncă sau a le ocupa pe cele existente cu persoane din grupurile vulnerabile, prime de mobilitate și de activare pentru persoanele care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă/regiune.

Cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la 30 septembrie 2022, ora 16.00. Detalii, aici: https://bit.ly/3xzdzNG

7 milioane de euro, sprijin pentru integrarea tinerilor pe piața muncii

Apelul non-competitiv „Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenționarea locurilor de muncă” se adresează tinerilor NEETs absolvenți ai unor instituţii de învăţământ, cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, înregistrați și profilați de către Serviciul Public de Ocupare, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural și cei aparținând minorității rome.

Sunt acordate subvenții angajatorilor care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, pe o perioadă de 12 luni, în cuantumul de 2.250 lei, stabilit prin Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Bugetul total al apelului este de 7 milioane de euro, iar cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la 30 septembrie 2022, ora 16.00. Detalii, aici: https://bit.ly/3UhRCMN.

Marţi, 20 septembrie 2022, la sediul Guvernului, în prezenţa Prim-ministrului României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, ministrul Finanţelor, domnul Adrian Câciu şi reprezentanţii celor trei fonduri de garantare mandatate să deruleze IMM Invest Plus, au semnat convenţiile de implementare ale schemei de ajutor de stat şi a componentelor sale: IMM Invest Romania, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest.

"Am semnat astăzi convenţiile de finanţare pentru operaţionalizarea IMM INVEST PLUS, unul dintre cele mai mari programe de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, aprobat deja la nivel european. Este un parteneriat onest între Guvern şi mediul de afaceri, prin care vom pune la dispoziţia economiei româneşti 4 miliarde de euro, un sprijin consistent pentru firmele afectate de războiul din Ucraina.Vom depăşi această situaţie doar împreună cu mediul de business. Dezvoltarea Programului IMM INVEST PLUS este rod al consultărilor noastre. Am majorat plafonul total al garanţiilor cu peste 10 miliarde lei, pentru a pune la dispoziţia antreprenorilor soluţii de protejare a investiţiilor şi a locurilor de muncă. În situaţie de criză există o singură soluţie: investiţii! Prin tot ce facem, continuăm, la nivelul Guvernului, să susţinem mediul de afaceri şi să valorificăm toate resursele de la bugetul de stat şi din fonduri europene pentru a menţine dinamica economiei româneşti", a declarat prim ministrul Nicolae Ionel-Ciucă.

Programul IMM Invest Plus reprezintă cea mai mare finanţare aprobată de Comisia Europeana în baza Cadrului Temporar - Ucraina, iar mobilizarea resurselor disponibile pentru mediul de afaceri din România va contribui la atragerea de capital, cu cele mai mici costuri de finantare de pe piata, pentru un numar estimat de beneficiari de aproape 25.000.

"Imm Invest, Imm Prod, Garant Construct, programe lansate în baza Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul pandemiei COVID 19, au reprezentat un sprijin esenţial pentru mediul antreprenorial românesc, de aceea si continuă, şi continuă cu o finanţare mult mai mare. Dorim să menţinem acest nivel de interes din partea antreprenorilor şi din partea finanţatorilor, pentru că în general, în situaţiile complicate, diferenţa o face încrederea, daca există încredere între entităţile care fac parte dintr-un angrenaj, atunci acele situaţii vor găsi raspuns în soluţii concrete, iar noi avem soluţii concrete: finanţarea obiectivelor de investiţii şi crearea de locuri de muncă, pentru dezvoltare. Sunt convins că acest plafon de 17, 5 miliarde lei pe care l-au primit astăzi cele trei fonduri de garantare, constând în garanţii de stat, la care se adaugă granturi în valoare de 1,9 miliarde lei, vor fi epuizate până la finalul anului. Modul în care s-a desfăşurat programul cu garanţii de stat, reprezintă un bun exemplu pentru anul viitor, aşa încât putem decide să finanţăm mai mult economia prin astfel de programe. Depinde foarte mult cum răspunde mediul antreprenorial, de aceea vă incurajez să aplicaţi în IMM Invest Plus, accesând una din componentele acestuia şi să apelaţi la unul dintre cele trei fonduri de garantare FNGCIMM, FRC şi FGCR, pentru a avea mai multe soluţii de finanţare cu garanţii de stat", a declarat ministrul finanţelor, domnul Adrian Câciu.

Reprezentanţii instituţiilor financiare prezente la ceremonie, au apreciat parteneriatul dintre Guvernul României, FNGCIMM, mediul antreprenorial şi cel bancar, care a condus la implementarea cu succes a programului IMM Invest Romania în anii 2020-2022 şi au dat asigurări că vor susţine în continuare finanţarea economiei, păstrarea locurilor de munca şi efortul comun pentru dezvoltarea României.

Informaţii suplimentare despre Programul IMM Invest Plus

Procentul de garantare poate atinge până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a finanţărilor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiţii şi de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru. Ajutoarele de stat pot ajunge până la 500.000 Euro/întreprindere/UAT, cu excepţia domeniului producţiei primare de produse agricole unde beneficiarii pot primi până la 62.000 euro/întreprindere sau de 75.000 euro pentru beneficiarii din domeniul acvaculturii şi pescuitului.

Componenta IMM Invest Romania facilitează accesul la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiţii sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanţarea altor credite de investiţii sau cheltuieli destinate achiziţiei de părţi sociale şi acţiuni.

Componenta AGRO IMM Invest este dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

Componenta IMM Prod are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, din zona urbană care activează în sectoare productive.

Componenta Garant Construct are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, susţinerea investiţiilor în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediul implementate de:

1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcţiilor, inclusiv start-up-uri, precum şi arhitecţi şi birouri individuale de arhitectură
2. Unităţi Administrativ Teritoriale (municipii, oraşe, comune).

Componenta INNOVATION are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru companiile româneşti mici şi mijlocii, precum şi pentru cele cu capitalizare de piaţă medie, inovative şi/sau care îşi promovează produsele şi serviciile destinate exportului.

Dacă anii anteriori au adus angajaților provocări sociale și sanitare, anul acesta a venit cu încercări financiare care au pus sub lupă capacitatea românilor de a-și gestiona eficient bugetul. După creșteri succesive ale inflației și sub impactul crizei energetice, 80% dintre angajații români au început să ia măsuri pentru a-și proteja bugetul, anticipând costurile din această iarnă. Astfel, un sfert declară că au început să pună bani deoparte în ultimele luni pentru a face față mai ușor cheltuielilor din perioada următoare, 13% spun că apelează la investiții pentru a-și diversifica sursele de venit, iar 10% au de gând să își ia un job suplimentar, part-time sau pe bază de proiecte, pentru a-și rotunji veniturile, potrivit celui mai recent sondaj BestJobs. În același timp, aproximativ 35% plănuiesc să eficientizeze cât mai mult posibil consumul de energie în lunile de iarnă, în timp ce doar 20% consideră că nu vor fi afectați financiar de creșterea costurilor.

Încă din februarie, rata inflației a continuat să crească, ajungând la 15,3% în august, potrivit Institutului Național de Statistică. În acest context, cei mai mulți dintre angajați au recurs la diverse soluții, dar doar 3% au spus că se vor baza pe măririle salariale oferite de angajator, pe care le-au negociat astfel încât să acopere nivelul inflației. Ceilalți iau în calcul optimizarea cheltuielilor astfel încât să le elimine pe cele inutile (37%), amânarea vacanțelor pentru perioade mai stabile (20%), reducerea ieșirilor în oraș (40%) și reducerea cumpărăturilor de haine (40%).

57% dintre angajații care lucrează remote vor merge mai des la birou pentru a reduce cheltuielile cu utilitățile

Contextul economic dificil îi forțează pe angajații obișnuiți cu munca remote să reevalueze mersul la birou. Pe lângă beneficiul de a lucra alături de colegi și de a participa fizic la întâlniri, mersul la birou are de acum și un avantaj privind reducerea facturilor lunare. Deși apar costurile de transport, mai mult de jumătate dintre angajații care lucrează în acest moment remote au spus că iau în calcul să lucreze mai des la sediul companiei, cu scopul de a reduce consumul utilităților în propria locuință, în timp ce 33% plănuiesc să îi ceară angajatorului buget pentru compensarea facturilor, iar 20% vor lua nicio măsură în acest sens.

„Criza energetică anunțată ne pune în fața unei noi provocări, inclusiv în dinamica de pe piața muncii. Presiunea pe care angajații o resimt asupra bugetelor îi fac să ia în calcul noi soluții. Din fericire, cei mai mulți dintre angajații care își desfășoară munca remote au la dispoziție posibilitatea de a merge la birou și de a reduce astfel consumul utilităților acasă, mai ales în lunile de iarnă, când vor veni și facturile la încălzire. Așadar, vedem o creștere a muncii în format hibrid, dar preponderent de la birou, ceea ce nu poate decât să îi bucure pe angajatori. În prezent, pe platforma BestJobs, 1 job din 5 este încadrat la mod de lucru hibrid”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, deși oferta de joburi remote s-a menținut de la începutul anului în jurul valorii de 12% din total, joburile hibrid au crescut tot mai mult, ajungând în august la aproape 20%.

Cheltuielile pentru starea de bine a oamenilor, cel mai puțin afectate de optimizarea bugetului

Pentru a face față facturilor crescute la utilități, angajații români au în plan să reducă, în primul rând, cumpărăturile de gadget-uri, electronice și electrocasnice de mari dimensiuni sau produse neesențiale (33%). Ulterior, vor tăia de pe listă costurile cu îmbrăcămintea și încălțămintea (23%), dar și pe cele alocate ieșirilor în oraș (10%) și comenzilor de mâncare (10%). Cu toate acestea, obiceiurile care aduc cel mai mult confort și îmbunătățesc starea de spirit rămân ultimele pe lista tăierilor: serviciile de streaming filme și muzică (3%), abonamentul la sală sau bazin de înot (3%), dar și bugetul de cheltuieli pentru sărbătorile de iarnă (3%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 august - 11 septembrie pe un eșantion de 1.272 utilizatori de internet din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).