Câştigul salarial mediu brut, în luna mai, a fost 5.188 lei şi cel net 3.179 lei

Câştigul salarial mediu brut, în luna mai, a fost 5.188 lei şi cel net 3.179 lei

În luna mai 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5188 lei, cu 13 lei (-0,2%) mai mic decât în luna aprilie 2020.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3179 lei, în uşoară scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7772 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1394 lei).

Mai 2020 comparativ cu Mai 2019

  • Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,5%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum       

  • Indicele câştigului salarial real a fost 100,2% pentru luna mai 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
  • Indicele câştigului salarial real a fost 99,9% pentru luna mai 2020 faţă de luna precedentă.
  • Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 214,0%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2020.­

Mai 2020 comparativ cu Aprilie 2020

În luna mai 2020, în activităţile din sectorul economic,  nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât şi creşteri faţă de luna precedentă.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2020 au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către mulţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mari faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 16,7% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cu 16,2% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 14,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente;
  • între 6,0% şi 12,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de servicii anexe extracţiei;
  • între 3,5% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea băuturilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de editare.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2020 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici ca urmare a încetarii stării de urgenţă şi a introducerii unor măsuri de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 20,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale;
  • cu 15,2% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), respectiv cu 11,3% în fabricarea de mobilă, ca efect al reluării activităţii, dar şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie;
  • între 4,0% şi 8,0% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: în învăţământ (+5,4%), ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice, în sănătate şi asistenţă socială (+3,2%), ca urmare a continuării acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv în administraţia publică (+1,0%).

 

 

INS: Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai

INS: Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,35%, serviciile cu 2,78%, iar mărfurile nealimentare cu 0,68%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna iunie 2020, comparativ cu mai, au urcat cu 0,08%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,55%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,2%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2019 - iunie 2020) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2018 - iunie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,2%.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior.

Sursa www.agerpres.ro

Rata şomajului în România a urcat la 5,2% în mai 2020

Rata şomajului în România a urcat la 5,2% în mai 2020

Rata şomajului în România a urcat la 5,2% în mai 2020, la nivelul celei din a prima parte a anului 2017, rata şomajului la bărbaţi fiind cu 2,1 puncte procentuale mai mare decât la femei, informează, joi, într-un comunicat, Institutul Naţional de Statistică.

"Rata şomajului în luna mai 2020 a crescut la nivelul celei de acum 3 ani (prima parte a anului 2017), respectiv cu 0,4 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă (5,2 faţă de 4,8%)", precizează INS.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna mai a anului 2020 a fost de 463.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (432.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (352.000 persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 2,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,0% în cazul celor de sex feminin).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna mai 2020 (4,8% în cazul bărbaţilor şi 3,3% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna mai 2020.

Sursa www.agerpres.ro

Nivelul preţurilor de consum în România raportate la media UE în anul 201

Nivelul preţurilor de consum în România raportate la media UE în anul 201

  1. Prețurile produselor alimentare (pâine si cereale, carne, pește, lapte, brânză, ouă, ulei și grăsimi, fructe, legume, cartofi, alte alimente) în România sunt cu 34,9% mai mici decât media UE27.
  2. Prețurile băuturilor alcoolice și tutunului (alcool, vin, bere, tutun și narcotice) în România sunt cu 25,5% mai mici decât media UE 27.
  3. Prețurile îmbrăcămintei și încălțămintei (materiale de îmbrăcăminte: bărbați, femei, copii și îmbrăcăminte sugari și încălțăminte, alte articole de îmbrăcăminte, accesorii îmbrăcăminte și încălțăminte (inclusiv curățarea, repararea și închirierea) din România sunt cu 18,4% mai mici decât media UE27.
  4. Prețurile costurilor locuinței (închirieri pentru locuințe, întreținere și reparații, furnizare cu apă, electricitate, gaz și alte resurse de uz casnic) în România sunt cu 57,3% mai mici decât media UE 27.
  5. Prețurile pentru mobilă și covoare (Mobilă din bucătărie, dormitor, living și sufragerie; alt mobilier și accesorii, covoare și alte pardoseli (inclusiv reparații) ) în România sunt cu 30% mai mici decât media UE27.
  6. Prețurile echipamentelor de transport personal (autoturisme, motociclete si biciclete (inclusiv întreținere și reparații, piese de schimb și combustibili) în România sunt cu 14,3% mai mici decât media UE27.
  7. Prețurile serviciilor de transport (Transport personal feroviar, rutier, aerian, maritim și pe căi navale și alte servicii de transport achiziționate) în România sunt cu 46,7% mai mici decât media UE27.
  8. Prețurile comunicațiilor (servicii poștale, telefonie, echipamente și servicii de telefax (inclusiv conexiunea la Internet) în România sunt cu 47,9% mai mici decât media UE27.
  9. Prețurile de agrement și cultură (audio-visual, fotografie și echipamente de prelucrare a informațiilor, alte echipamente și servicii recreative și culturale, grădini și animale de companie, ziare, carți și pachete de servicii turistice) în România sunt cu 41,9% mai mici decât media UE 27.
  10. Prețurile la restaurante și hoteluri (Restaurante, cafenele, pub-uri, baruri, cantine, hoteluri, pensiuni etc.) din România sunt cu 46% mai mici decât media UE27.

Indicii de nivel de preț (între paranteze) oferă o comparație între nivelurile de preț ale țărilor în raport cu media Uniunii Europene. Dacă indicele nivelului prețurilor unei țări este mai mare de 100 (media UE 27), țara în cauză este relativ scumpă comparativ cu media UE27, în timp ce indicele nivelului prețurilor este mai mic decât 100, atunci țara este relativ ieftină în comparație cu media UE27 .

 Sursa: eurostat

Călăraşi / Exporturile au scăzut cu 24,6% iar importurile cu 26,4%

Călăraşi / Exporturile au scăzut cu 24,6% iar importurile cu 26,4%

În luna februarie 2020, în judeţul Călăraşi, conform  estimărilor INS,  exporturile FOB au însumat 23.637 mii euro (au scăzut cu 24,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut), iar importurile CIF au însumat 15593 mii euro (în scădere cu 26,4% faţă de fenruarie 2019).

Excedentul  balanţei comerciale (FOB/CIF) a  fost în luna februarie 2020 de +8044 mii euro. În aceeaşi  perioadă a anului 2019, soldul balanţei comerciale( FOB/CIF)  a fost de +10168 mii euro.

În perioada 1.I-29.II.2020, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (24,2%), metale comune şi articole din acestea (38,0%),  articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (17,8%), materii textile şi articole in acestea (6,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (3,3%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-29.II.2020, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (30,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de  înregistrat  sau reprodus sunetul şi imaginile (10,0%), materii textile şi articole din acestea (5,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (6,7%), mijloace de transport (4,3%), produse vegetale (11,4%), produse  ale  industriei  chimice şi ale industriilor conexe (9,0%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,8%)

Sursa www.calarasi.insse.ro

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.